852 matches
-
să analizeze stilistic ceea ce scrie și să fie obligatoriu criticată pentru eventualele deficiențe. Oamenii din compartimentul trenului începură să se agite, semn că trenul se apropie de gară. Prin ceață murdară, vedeam felinarele reflectându-se în apă Dâmboviței. Intrăm iarăși, prizoniera a tăcerii în cel mai mitic dintre orașele nuvelelor fantastice ale lui Eliade. ÎNTÂLNIREA L-am recunoscut pe șeful cenaclului imediat ce am pășit în sala 16 a Casei Scânteii, străjuita de oglinzi imense de jur împrejurul unei mese ovale cu scaune
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fapt, și câtă vreme va dura și cum va trece, mi se pare că am învățat pe vremuri despre boala aceasta, dar îmi este foarte greu să îmi amintesc; și în permanență aud vocea lui Anat fremătând în palma mea, prizonieră a pumnului meu, draga mea, strigă ea, trebuie să ajungi, toată munca noastră cu ea se duce pe apa sâmbetei, dar eu închid telefonul și îl arunc în geantă, trag zăvorul în nasul acestei biete fete de cincisprezece ani cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
el deodată, tu ești aceea care mă deranjează tot timpul, din cauza ta sunt bolnav! Mă cuprinde un val de greață și alerg la baie, rămân în picioare în fața chiuvetei, beau apă direct de la robinet, îmi stropesc fața torturată, fața unei prizoniere care și-a pierdut orice speranță de a mai fi liberă vreodată, ce se întâmplă aici, ce se întâmplă cu el, niciodată nu l-am mai văzut atât de întors, trebuie să îl readuc în firea lui, iubitul meu, șoptesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
griji, în halatele albe, asemenea îngerilor din cer, posibilitatea aceasta mă umple de bucurie, chiar dacă nu își va cere scuze, tot îl voi ierta, m-am hotărât, important este să ne întoarcem acasă liniștiți, pentru Noga, să nu o facem prizoniera încordărilor noastre. Mă ridic și mă apropii de fereastră, ziua aceasta aurie îmi stă alături, poate ne și împrietenim, eu și soarele, și copacii, și florile, acum le observ pentru prima dată, cascade de flori de primăvară, galbene, roșii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mașinii, trei sori strălucitori mă urmăresc, ținând în mâini trei pumnale, îmi este imposibil să fac stânga sau dreapta, să o iau înapoi, să mă întorc la cămin sau acasă, trebuie să merg numai înainte, parcă aș fi fost luată prizonieră într-un loc în care să fiu doar eu, în care să nu fie nevoie să îmi fac griji pentru nimeni, așa că înaintez repede înainte să mă răzgândesc, în mintea mea se conturează imaginea cerului strălucind deasupra mea filtrat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
tata cu prânzul, șezând unul în fața celuilalt la masa cea mare, aruncând priviri îngrijorate spre ceasul de pe perete, unde o fi, de ce întârzie. Iată-mă întorcându-mă de la școală, despărțirea lor încă nu mi-a distrus viața, ea este încă prizonieră în închisoarea secretelor, uneori mai strigă în toiul nopții, dar eu încă nu aud nimic, numai conversațiile șacalilor, noaptea, mai trezeau din când în când în mine un sentiment nedefinit de teamă și îngrijorare. Pe drumul acesta mă întorc acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
amenințările sale, și pentru că moartea urcase la ferestrele noastre, se instalase în dulapurile noastre, cred că trebuie să fac acest lucru în schimb, să mă las inundată de compasiune, încerc să mi-o imaginez pe Noga zăcând paralizată în pat, prizonieră a unei boli misterioase. Nu, nu compasiune stârnește în mine această imagine, ci teamă, privirile îmi fug deja la ceas, astăzi se întoarce devreme, nu este bine să îl vadă aici pe Udi și să își dea seama că iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ales că tot ce e mai greu le așteaptă exact acolo, să trăiască oră după oră la umbra pruncului pe care l-au părăsit, trebuie ajutate, să ne asigurăm că nu își vor petrece întreaga viață ca niște dezrădăcinate sau prizoniere ale unor căsnicii nefericite. Și cum este acasă, întreabă Hava, ce face fiica ta, iar sunt extrem de surprinsă, cum, tocmai ea, care este atât de ocupată tot timpul, pare dornică să prelungească această conversație. Fiica mea este bine, răspund eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
femeilor ca cetățene-contribuabile în această țară? Le voi schița pe scurt: - Femeile se tem să intre în viața politică, iar odată intrate acolo, rămân cât mai anonime. Temerea lor este motivată de: lipsa parteneriatului în viața privată (femeile au rămas prizonierele aproape exclusive ale dublei zile de muncă: cea profesională și cea casnică); inocularea complexului Elena Ceaușescu (fără să regăsim complexul Nicolae Ceaușescu în privința bărbaților); lipsa tradiției de emancipare și inexistența unui suport popular al mișcării pentru drepturile și afirmarea femeilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
-lea vor cântări greu asupra prezentului și, așa cum se va vedea, asupra viitorului nostru. Centrul puterii mondiale se mută acum în Europa creștină, fără a se instala totuși în unul dintre marile regate în formare: Franța, Anglia și Rusia rămân prizonierele sistemului specific vechilor imperii, sistemului feudal. Munca neplătită, efectuată gratis sau forțat, reprezintă încă aspectul esențial al producției, iar nobilimea se menține la putere ținându-i pe iobagi departe de tot ceea ce mișcă îmercenari, briganzi, negustori, marinari, medici, pelerini, jongleri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
se trântește în pat, cum își caută poziția și-și cuibărește obrazul în pernă... Deocamdată Ovidiu doarme împăcat, obosit și mulțumit după dragoste, îmbăiat, deocamdată e al ei, al ei fără nici o îndoială, celulă cu celulă, o ține în brațe, prizonieră a somnului său, deocamdată subconștientul său încă mai este scăldat de beatitudine, încă nu-l săgetează gândul că trebuie să plece, încă nu. Cei câțiva ani de căsnicie le lăsaseră un gust insipid, îi înlăturau din gândurile lor, preferau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-ți bicicleta! Domnul Guerevici Îl Împingea de umăr pe Jim. — Du-te după ei! — Dar, domnule Guerevici... Bagajele sărăcăcioase Îl nelinișteau pe Jim tot atît de mult ca și ciudatele soții ale soldaților britanici. Nu pot merge cu ele - sînt prizoniere. — Du-te! Pe bicicletă! Nu poți trăi pe stradă! CÎnd Jim rămase ferm lîngă ghidon, domnul Guerevici Îl mîngîie solemn pe cap și o porni Înapoi pe partea cealaltă a drumului. Își reluă așteptarea În spatele ziarului, urmărindu-i pe japonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
întreabă Menelau, „aceste corpuri înzestrate cu darul privirii?”. „Eterul”, îi răspunde Elena, acel aer imaterial, inconsistent din care e făcută soția fantomă, soția „vidă” (kene). Va trebui să sosească însă un mesager care să anunțe dispariția Elenei din Troia, ținută prizonieră într-o grotă, dispariția ei în acest Eter, pentru ca Menelau să folosească termenul de eidolon, în sensul de fantomă-simulacru. Abia atunci va înțelege el de ce a început războiul Troiei: din pricina unui nor, nephele, a unei imagini golite de substanță, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
cuvânt-cheie pentru teatrul lui: ceremonial. Făcând o paralelă între scris și sculptură și subliniind strânsa lor legătură, dramaturgul constată: Desprinse din limbaj cu dalta mea cea rece, cuvintele, blocuri netede, sunt și ele niște morminte. În cuvinte stă închisă, veșnică prizonieră, o nostalgie tulbure, nedeslușită, după faptele de odinioară ale oamenilor, fapte cărora morții însângerați de atunci ar ști să le dea un nume. Aici, pe hârtie, morții tac. Faptele s-au săvârșit altundeva și în alte vremuri, mitice, iar cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
frânghia trainică pentru rufe din jurul taliei. Își începu acțiunea de legare, pe când femeia se porni să gemă ușor. Avu nevoie de puțin mai mult de trei minute. Apoi se ridică, nesigur dar calm. Nu-și mai pierdu timpul privind la prizoniera lui, ci se îndepărtă grăbit, mergând un timp paralel cu gardul. Apoi o luă printre copaci, scrută zona de după gard, care era așa cum și-o amintea: bine împădurită. Satisfăcut, Craig se apropie de gard și începu să se cațăre. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
10 La fermă, înghețul nopții din deșert se muiase într-un răsărit rece care dezmorțea încet întinderea cenușie. Cei de acolo se treziseră devreme. Își luară micul dejun aproape în tăcere, nu ridicară nici o obiecție la declarația lui Craig privind prizoniera și, în cele din urmă, se împrăștiară. Unii merseră să-i schimbe pe cei care stătuseră de pază în timpul nopții pe dunele ce se înălțau peste întinderile neregulate de nisip. Doar unul sau doi păreau cu adevărat ocupați. Atmosfera era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
independente și responsabile, și să prefere situațiile concurențiale celor reglementate de autoritatea statului. Cea de-a doua ar fi populată de o țărănime în curs de îmbătrânire, dependentă etic și economic de voința guvernului, lipsită de inițiativă, cu mentalitate colectivistă, prizonieră a unui tradiționalism pietrificat, exterioară circulației ideilor secolului al XXI-lea și ignorantă în privința disciplinei civice și a exigențelor normative ale Uniunii Europene." 2.2.1.1 Cultură politică și cultură civică Rolul societății civile în performanța democrației este, așa cum
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
la locul de muncă. Bărbații nu le împiedică activ pe femei în a-și exprima punctul de vedere, ci mai curând bărbații și femeile consideră naturală separația rolurilor, cu accentul pus pe supremația bărbaților în sfera publică. Dacă femeile sunt prizoniere ale dominației bărbaților, ele sunt cel puțin parțial și din proprie voință. Dintre caracteristicile socio-economice care influențează acceptarea egalității între sexe au fost alese cele aflate în legătură cu atitudinile tradiționale și moderne, precum și veniturile gospodăriei. Relațiile au fost controlate cu indicele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
acum după modelul vetero-testamentar al Poporului desfrânat întors la Dumnezeu după o lungă rătăcire prin pustiu sau un exil teribil, încarnează mitul creștin însuși, structurat în trei momente: căderea, pocăința, botezul/mântuirea. Maria din Magdala a rămas aproape nouă veacuri prizoniera acestei tradiții, consfințită oarecum prin sphragis papal. În 1518, Jacques Lefèvre d’Etaples (1450-1537), matematician și filozof convertit la exegeză biblică, publică lucrarea Maria Magdalena disceptatio, în care demonstrează, analizând cu atenție fragmentele evanghelice și comentând critic opiniile Părinților, că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
SIGUR DE SINE ȘI APROAPE FERICIT. ÎȘI ABANDONASE ROLUL DE CURTEZANĂ. ÎI ADRESĂ LUI MARIN UN ZÂMBET STRĂLUCITOR. \ Bună, iubitule! spuse ea cu un hohot de râs natural, cristalin, destins. Marin le privi întrebător pe femeile care o escortaseră pe prizoniera lui. Le cunoștea ca interogatoare foarte competente. Le întrebă: \ AM STAT CU EA DE CÂND NE-A FOST ÎNCREDINȚATĂ, LA NOUĂ FĂRĂ UN SFERT, RĂSPUNSE CEA MAI ÎN VÂRSTĂ DINTRE ELE. AM ÎNCERCAT TOATE METODELE DE CONVINGERE; CHIAR ȘI CELE MAI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
secției de psihologie. Iată o ființă care, deși înzestrată cu brațe și cu picioare, e totuși în stare să plutească și să supraviețuiască în spațiu. Cu toate că se lasă închisă într-o cușcă, știe că această cușcă nu o poate ține prizonieră. Ba chiar iese din cușcă, ceea ce ar fi o prostie din parte-i, dacă n-ar dori ca noi să vedem că-i în stare de o asemenea ispravă. Când o ființă inteligentă comite o greșeală, ea are totdeauna un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
tăia ceapa. Să o urmărim pe autoare mai îndeaproape, practicând, surâzătoare, această inadecvare care ne face să ne simțim mereu jenați: „înlăuntrul meu / universuri clocotesc / un Dumnezeu fiert mă îmbie“; „am prins soarele sărutând piatra ninsă“; „vara trupului mă ține / prizoniera unui cosmic val“; „în mine / vulcani nestinși prefac / munții Himalaya în cenușă“; „pe osia pământului ne-ntâlnim / la tine-i noapte, la mine-i zi“; „biblia-și răstoarnă începutul / la noi în pat“; „universul scutură stele / cum să dorm? cum
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o prințesă arabă. Omalissan o chemase. Dar dacă nu era arabă, dar dacă eu nu eram Alex, dar dacă picioarele mesei nu erau picioarele mesei, dar dacă, dar dacă, dar dacă... Așa a început. Cu ea. Cu Omalissan. Cu o prizonieră vizigotă și cu un băiețel speriat. Avea nevoie de mine, de frânturile astea de destin romanțat pe care i-l tot învolburam, pe măsură ce creșteam și eu, creșteam cu ea, creșteam închipuindu mi-o, creșteam dedicându-i nefericirile mele preadolescentine, creșteam
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
non-A decât către bandă. Prescott o trădase. Dacă și ea ar fi făcut parte din grupul conspiratorilor, n-ar mai fi fost nevoie să-i astupe gura cu plasturele. Ar fi lăsat-o să-și asume aparența unei simple prizoniere, fără precauții s-o împiedice să vorbească. Neplăcut era doar pentru soț, obligat să suporte și el călușul. Dar oricare ar fi fost scopurile urmărite cu această comedie, Gosseyn se hotărî să-i respecte regulile. El știa cine-i Prescott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
soției mele miroase acum a sexul unui bărbat pe care nu-l cunosc. Negura nu mai apare. Cavanosa o privește pe Sophia cu o tandrețe nesfârșită, iar Sophia simte cum iubi rea omului din fața ei o inundă și o face prizonieră. Sophia își retrage mâna și spune stai să vezi ce ți-am adus. Apoi fuge sprinten până la poșeta pe care a lăsat-o să cadă pe covor. Degetele ei caută febril prin cotloanele poșetei, găsesc ceva și se închid în jurul
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]