1,039 matches
-
fie aceasta morală sau nu!). Cultura războinicilor din stirpea lui Macduff și Macbeth nu dezvăluie ramificații de conjuncție cu lumea "fragilă" a Doamnei Macbeth, unde copii și exercițiul domestic reprezintă mizele fundamentale. Nu întîmplător, ea sucombă nervos (se sinucide), refuzînd prizonieratul identitar. Conflictul cultural este, prin urmare, baza tragediilor autentice. Orice antagonism ireconciliabil se regăsește ultimativ în interiorul unei paradigme axiologice, de extracție culturală. Marile tragedii shakespeariene demonstrază faptul cu prisosință, impunînd, pînă la un punct, o regîndire a teoriei tragicului. Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ferdinand și Cardinalul, sau discret sadici, acoperiți de masca unui creștinism mai degrabă mimat, ca Frankford) practică o tortură studiată, în grade de dezvoltare a suferinței, cu infernale amînări și disimulări. The Woman Killed With Kindness reprezintă o parabolă a prizonieratului psihologic feminin într-un univers patriarhal, imposibil de învins. Corijarea "blîndă" nu sugerează altceva decît începutul unei noi ere de dominație masculină și falocentrism total, derivat acum din subtilitatea subjugării psihice și mai puțin din violentarea fizică și biologică a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
suburbiilor" tocmai în virtutea expresivității personajelor conturate de el în povestiri (personaje, nu rareori, nenumite, pentru a li se accentua caracterul tipologic, de elemente într-o rețea semiotică, unde ansamblul malign contează și, aproape niciodată, detaliul său infrastructural!). Suburbia gene rează prizonierat psihologic, un fel o captivitate a perso nalității, din care eroul mai reușește să iasă doar prin "ruptura de nivel" înțeleasă ca traumă ireversibilă. În nuvela "The Enormous Radio"/"Radioul enorm" (1947), Jim și Irene Westcott trăiesc fericiți la etajul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
către "ziua" libertății creatoare. Miller ilustrează (poate cel mai pregnant între autorii moderni) voința titanică de a deveni scriitor și, mai ales, de a trăi ca un scriitor. Non-conformist pînă la anihilarea instinctului de conservare, el refuză orice formă de "prizonierat" social, urmîndu-și frecvent, pe paliere existențiale insalubre, aparent suicidale destinul creator. Învie din propria cenușă, transformîndu-și experiența boemă, de individ periferic, ieșit din conturul tipologiilor sociale, în material estetic. Viața sa (investită cu sens artistic) e materia primă a miilor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în lumea din afara casei casă închisă aidoma unei fortărețe. Dl. Lisbon, profesor la liceul unde învață atît naratorii, cît și fetele, dă semnale că, la limită, ar putea fi mai înțelegător, dar se află, la rîndul său, într-un inexplicabil prizonierat. În clipa în care mezina familiei, Cecilia, are o tentativă (nereușită) de sinucidere (prin tăierea venelor), impresiile macabre ale comunității se precipită, luînd proporții apocaliptice. Cu toții vorbesc despre enigmatice ritualuri ce s-ar petrece în casa Lisbon, despre o teroare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
decedate, ca și sonoritatea reîncărcată a numelui Annabel Lee trimit, din nou, fără dubiu, la Poe. Pînă la urmă, fascinația lui Nabokov pentru Poe, în această "parte întunecată" a operei lui, reprezintă fasci nația pentru viața artistică neîngrădită, eliberată din prizonieratul normelor morale și mentalitare. Toți eroii bîntuiți de fiorii iubirilor interzise și Humbert Humbert, și Van Veen, și Phillip Wild sînt niște introspectivi, consemnîndu-și trăirile, acribic, în jurnale, memorii sau scurte notații autoscopice. Pentru ei, existența impulsului "bolnav" în sine
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
multă ușurință lagărele de prizonieri decât lumea profitorilor de război. Sub tonul de șarjă umoristică, adoptat în relatarea episoadelor din lagăr, la fel ca în memoriile lui George Banea sau ca în producțiile versificate ale lui T. însuși din perioada prizonieratului, se deslușesc pregnant ororile războiului. Scriitorul a cultivat și cronica rimată sau parodia în scopuri politice, cu mai multă directețe decât Al. O. Teodoreanu sau Tudor Mușatescu, alături de care îl menționează E. Lovinescu. Primele cronici de acest fel se află
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
Calcagno) - sunt complet izolați de restul lumii, și-au tăiat toate legăturile cu familia sau prietenii (doar unul nu mai rezistă și se duce să-și viziteze iubita), iar presiunea publică le parvine doar prin intermediul televizorului. Singura care nu împărtășește prizonieratul (care pentru cei trei e autoimpus, dar involuntar pentru Aldo Moro) este Chiara (Maya Sansa), care-și păstrează slujba de bibliotecară și care e supusă deopotrivă tensiunilor din afara (vânătoarea de vrăjitoare care se soldează cu arestarea unui coleg care scrisese
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
M-aș fi așteptat, de pildă, să pretindă construirea unui sistem social în care toate aceste privilegiile să dispară ori să devină cu totul nesemnificative. M-aș fi așteptat să se plângă de sistemul centralist care menține țara într-un prizonierat cvasi-medieval, sursa originară a subdezvoltării. M-aș fi așteptat să denunțe degradarea galopanta a nivelului cursurilor și seminariilor, ținute de dascăli deprofesionalizați, uzați fizic și intelectual, obligați de salariile de nivel centro-african să predea în trei-patru locuri. M-aș fi
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
captivităților obscure ale minții, a exprimării inexprimabilului precum în Jucăria Laurei Pünkösti, cu fixația enfantină pentru un radio vechi, în Balonul lui Stas Ciorescu cu o Lolită de provincie ale cărei vise zboară departe de bunicul paralitic care-i fixează prizonieratul, în Categoria grea al Oliviei Căciuleanu, excelentă radiografie a mecanismului dragoste-ură într-o familie de cincuagenari marcată de compromisuri și probleme nerezolvate, în Sputnik al Cristinei Groșan, o parabolă a indaptării, sau în Sub apă al lui Dunai Laszlo, o
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
în care tatăl, lucrând într-un mediu toxic, vine fără dinți acasă. Eșecul familiei anunță, la scară mare, drama unei națiuni: „Fiecare sat din Moldova e un sat al copiilor”. După cum Occidentul e o lume a părinților fără copii. În prizonieratul despărțirilor, conceptul cheie pentru ieșirea din labirint este speranța ca așteptare. „Așteptarea noastră, spune Cristina, e ca o boală mocnită, ca un virus insistent, care nu trece decât prin apropierea părinților (...). Suntem niște copii ofiliți, uscați de dor. Ca albia
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
uscați de dor. Ca albia râului fără apă. Suntem îmbătrâniți de atâta așteptare responsabilă și matură și redevenim copii când vine mama”. În proza Lilianei Corobca, poetica așteptării este punctul central. Aici se insinuează sentimentul zădărniciei și asumarea fatalității, condiția prizonieratului și, finalmente, obsesia maturității grăbite. Toate definesc felul în care, paradoxal, se fortifică inocența. În Kinderland, asistăm la o nouă cruciadă a copiilor: una anapoda, a fugii spre o interioritate îmbătrânită. Noua generație pierdută - mutilată de migrația economică - încearcă să
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
auctoriale sesizabile încă din povestiri: figură intelectualului, eșecul moral, raționalul și iraționalul, știința și filosofia, rigoarea și fantezia. Nu știu dacă vreuna dintre aceste piese reușește să-l elibereze pe cititorul cunoscător al operei dramatice a lui Vlad Zografi din prizonieratul lui Petru. Marea calitate a acelui text este respirația amplă, de deschidere europeană pe care o are, plimbarea ideilor universal-valabile într-o mișcare de anvergură, desprinsa de obsesiile spațiului nostru carpato-dunăreano-pontic. Putem spune, cu alte cuvinte, că este un text
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
fiară din civilizație, ce întreține starea de captivitate prin tabuuri, dar și celor din afara interiorității (metafora pădurii ca sondare a inconștientului). Toate celelalte personaje apar, în viziunea naratorului, ca forme ale eșecului. Niciunul nu reușește să treacă dincolo de starea de prizonierat. Do Not Cross este un roman despre psihologia unei captivități. Dar este și parabola unei așteptări. Cezar adaugă ceva în jocul terapiilor: amânarea devine instrument de reglare a jocului erotic și a savurării singurătății. Experiența răpirii este redirecționată în strategie
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
parabola unei așteptări. Cezar adaugă ceva în jocul terapiilor: amânarea devine instrument de reglare a jocului erotic și a savurării singurătății. Experiența răpirii este redirecționată în strategie erotică. Inversând rolurile, în captivitate, Cezar rămâne, în ciuda labilităților sale, același. Semn că prizonieratul lui nu se modifică. Doar se definește. Ideea că toți abandonăm, mai devreme sau mai târziu, ceva, și suntem, totodată, într-o permanentă stare de prizonierat se proliferează la tot pasul. Dora Pavel imprimă întregii lumi din Do Not Cross
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
strategie erotică. Inversând rolurile, în captivitate, Cezar rămâne, în ciuda labilităților sale, același. Semn că prizonieratul lui nu se modifică. Doar se definește. Ideea că toți abandonăm, mai devreme sau mai târziu, ceva, și suntem, totodată, într-o permanentă stare de prizonierat se proliferează la tot pasul. Dora Pavel imprimă întregii lumi din Do Not Cross atracția irezistibilă pentru formele diverse de captivitate. Scris cu minime fisuri, dens și cu numeroase deschideri interpretative, romanul confirmă o scriitoare ce-și construiește un sistem
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
de ani, Amelia Pavel este la fel de prezentă în spațiul culturii, la fel de însetată de ultimele noutăți și la fel de precisă și de nuanțată în judecăți. Ultimul deceniu, singurul în care am trăit cu adevărat liberi după multe alte decenii de frustrări și prizonierat, activitatea sa a fost una de-a dreptul prodigioasă. Publicînd mai bine de cinci cărți în această perioadă, implicîndu-se în viața universitară, în elaborarea și coordonarea Dicționarului de Artă, unica lucrare de acest fel apărută la noi pînă în acest
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
care ne țin legați de materie, de lumea simțurilor. Mă refer la instinctele egocentrice, la nevoia de „a te descurca în viață", la gelozie, la răzbunare. Toate ne țin într-o stare de „cușcă mentalo-psihică" și „de adormire". Este un prizonierat. - Totuși situația pe care o menționezi aparține naturii umane, aspectului - să-l numim -animalic al naturii umane din toate timpurile; și este un dat al ființei noastre. - Sunt absolut de acord cu această observație. Este un dat universal! Condiția aceasta
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
situația pe care o menționezi aparține naturii umane, aspectului - să-l numim -animalic al naturii umane din toate timpurile; și este un dat al ființei noastre. - Sunt absolut de acord cu această observație. Este un dat universal! Condiția aceasta de „prizonierat psiho-mental!" -agreez această sintagmă - este una a trupului; este o condiție biologică, a materiei... - ...care subjugă spiritul. - Cum bine intuiești, în această situație este vorba de „trezirea spiritului". Mi-am pus, de asemenea, problema revitalizării muzicii în actualul context cultural
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
cel mai apt să protejeze ilegitimitatea intereselor, corupția și traficul de influență. După 1 ianuarie (2007 - n.n.) în loc să adopte mult dorita "europenitate", adică intrarea românilor în istorie, "Unio Oligarhum" a reușit, cu ajutorul celei mai importante instituții democratice, Parlamentul, menținerea în prizonierat a națiunii care a votat cu bună credință, în 2004. O astfel de politică împotriva alegătorilor înseamnă pervertirea sistemului democratic parlamentar, transformat în temniță sinistră a propriului electorat." (p. 188) Momentul 1 ianuarie 2007 a fost primit cu destulă reticență
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
încheiat un act istoric, în sensul că am hotărât, împreună cu colegii mei, formarea unui partid politic, care se va numi probabil Partidul Popular Român. De asemenea, vă anunț că voi candida la viitoarele alegeri prezidențiale din 2014. A fost un prizonierat politic. Abia acum înțeleg ce se întâmplă în această țară“, declara atunci Dan Diaconescu. Magistrații Tribunalului București au decis pe 25 iunie eliberarea din arest a lui Dan Diaconescu, el urmând să fie cercetat în libertate în dosarul în care
Partidul Poporului, al lui Dan Diaconescu, admis de Tribunalul Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/49460_a_50785]
-
Camil Petrescu a fost luat prizonier și internat în lagărele Sapronyek (Ungaria) și Plan (Boemia), de unde s-a întors la 10 aprilie 1918. în toată această perioadă, atât oficialitățile, cât și prietenii l-au considerat mort. Anii de război și prizonierat au lăsat urme adânci. Ia-tă-l pe Camil Petrescu în Moldova anilor de război, așa cum și-l amintea Tudor Vianu în 1944: "Ne-am întâlnit la Iași, în uniforme militare. Era vremea războiului. Camil Petrescu fusese rănit de două ori. Cine
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Dacă în primele documente stilul cazon nu ne permite accesul la sentimentele și trăirile sufletești ale unui tânăr sublocotenent întors din misiune, în următoarele două ni se dezvăluie omul Camil Petrescu într-un moment cu totul deosebit din viața sa: prizonieratul. Redactate la întoarcerea din prizonierat în cele două memorii sunt descrise ultimele-i zile pe front, rănirea și, foarte interesant, aspectele cotidiene într-un imperiu aflat în pragul colapsului: suferință, lipsuri, manifestări sociale și ceea ce l-a impresionat, intensificarea mișcării
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
cazon nu ne permite accesul la sentimentele și trăirile sufletești ale unui tânăr sublocotenent întors din misiune, în următoarele două ni se dezvăluie omul Camil Petrescu într-un moment cu totul deosebit din viața sa: prizonieratul. Redactate la întoarcerea din prizonierat în cele două memorii sunt descrise ultimele-i zile pe front, rănirea și, foarte interesant, aspectele cotidiene într-un imperiu aflat în pragul colapsului: suferință, lipsuri, manifestări sociale și ceea ce l-a impresionat, intensificarea mișcării pentru emancipare națională. Fără nici o
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
pentru emancipare națională. Fără nici o diferență de conținut, între cele două texte există deosebirea că pe unul dintre memorii se găsesc mai multe sublinieri, fie cu cerneală (expresia "populația de jos"), fie cu creionul roșu (datele căderii și întoarcerii din prizonierat, subunitatea căreia i-a aparținut). Ce sunt aceste sublinieri? Situația deosebită a armatei române în acest război a făcut ca numărul prizonierilor să fie foarte mare însă, așa cum se știa din timpul campaniei unii militari s-au predat de bună
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]