5,166 matches
-
a face cu un sistem hipercomplex, iar pluralitatea cauzelor necesită răspunsuri diferențiate. Unul dintre studiile cele mai ambițioase în a înțelege cum se combină factorii de risc este The Cambridge Study in Delinquent Development (Farrington, 1997). Acest studiu demonstrează că procentajul tinerilor acuzați de infracțiuni violente crește de la mai puțin de 3% pentru tinerii fără factori de risc până la 31% pentru cei care combină patru factori de risc, modelul cel mai predictiv fiind: statut social inferior al familiei, familie numeroasă, coeficient
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
americană (Gottfredson, 2001, p. 20) notează că, făcând comparația cu datele cele mai recente ale NCVS (Kaufman et al., 1998), se poate afirma că "experiențele de victimizare în școală nu s-au schimbat față de raporturile din anii 1980. De fapt, procentajul elevilor care au fost răniți la școală nu s-a schimbat notabil în ultimii douăzeci de ani". Un studiu german (Wentzke, 1997) ajunge la aceeași concluzie. Rezultatele anchetelor noastre asupra victimizării și climatului școlar în Franța par să confirme, de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tipuri de școli și degradări în altele. Pe de altă parte, multe dintre anchetele de victimizare se bazează în primul rând pe numărul de victime pentru a afirma creșterea, scăderea sau stabilitatea violenței, ceea ce reprezintă un raționament fragil. Contabilizarea aceluiași procentaj de victime nu înseamnă că există o stabilitate a violenței: victimele pot fi victimizate mai dur și mai frecvent. În ciuda stabilității, chiar a scăderii procentajului de victime, putem avea o creștere a violenței. De exemplu, între 1995 și 1999, am
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru a afirma creșterea, scăderea sau stabilitatea violenței, ceea ce reprezintă un raționament fragil. Contabilizarea aceluiași procentaj de victime nu înseamnă că există o stabilitate a violenței: victimele pot fi victimizate mai dur și mai frecvent. În ciuda stabilității, chiar a scăderii procentajului de victime, putem avea o creștere a violenței. De exemplu, între 1995 și 1999, am avut posibilitatea să repetăm de trei ori aceeași anchetă într-un eșantion de școli secundare din diverse zone urbane foarte defavorizate ale Franței. Degradarea climatului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
5% p < 0,01 Agresivitate elevi-profesori (foarte multă/multă) 24,1% 34,6% p < 0,01 Nivelul învățământului (prost/mai degrabă prost) 13% 19,5% p < 0,01 N: 1995-1996 = 4418; N: 1999-2000 = 6 347. Sursa: Debarbieux et al., 2000. Procentajele reprezintă aici numărul elevilor care au răspuns la nivelurile cele mai mici ale scării, fie că relațiile erau proaste sau mai degrabă proaste, fie că violența și agresivitatea erau foarte importante sau importante. Se observă degradarea climatului în aceste școli
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Franța 6,3% 9,5% 15,1% 37,8% 31,3% 100% Total 6,3% 7,8% 14,4% 36% 35,6% 100% Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 72,12, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Valorile din tabel sunt procentaje în linie stabilite pe 4 320 de menționări. Aceste rânduri nu sunt, evident, o romantizare a sărăciei, nici un elogiu al lipsei. Dar ni se pare clar, după mai multe cercetări în comunități economice foarte sărace (Brazilia, Burkina Faso și acum Djibouti
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
totul să meargă mai bine? În aparență, întrebarea e foarte simplă și riscă astfel să atragă răspunsuri simpliste. Ea se bazează totuși pe teoria "științifică" a celor "cinci la sută", care postulează că în orice grup uman regăsim un asemenea procentaj de indivizi aflați în afara normei. Potrivit autorilor de infracțiuni înșiși, răspunzând la o anchetă franceză de delincvență autodeclarată (Roché, 2001), proporția acestor delincvenți minori "superactivi" în rândul gimnaziștilor și liceenilor este chiar de acest ordin. Teoria celor "cinci la sută
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
3% 100% Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 43,03, ddl = 15, 1 p = > 99,99%. Sursa: Debarbieux și Montoya, ancheta 2000. N = 3 134. Tabelul 28 este ușor de citit: în dreptul fiecărui gimnaziu, desemnat printr-un număr de ordine, figurează procentajul fiecărei categorii de elevi, după clasificarea automată care izolează un grup de elevi "duri". Cum toate gimnaziile studiate aici fac parte din același tip social, justificând clasificarea lor ca unități "sensibile", putem aplica metoda cæteris paribus. Or, dacă media elevilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și post-teste pentru grupurile de intervenție și grupurile de control din toate programele de demonstrație produce o estimare de 0,25 pentru dimensiunea efectului asupra comportamentului agresiv și perturbator. O putem traduce în termeni mai concreți convertind-o în reducerea procentajului pentru nivelurile-tip de comportament agresiv în școală. Cum a revelat studiul asupra comportamentelor riscante ale tinerilor în 1999, 14,2% dintre elevi declară că s-au implicat într-o dispută fizică la școală în anul școlar precedent [...]. Dacă estimăm
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
temporară totală (n.trad.). * Ediția națională a cotidianului Le Parisien (n.trad.). 14 În plus, nu putem lucra pe baza acestor statistici oficiale decât în ce privește frecvența victimizărilor, nu și prevalența lor în populația totală, ceea ce ar scădea și mai mult procentajul victimelor. 15 E interesant de notat, în pofida discursului dominant despre "părinții agresori", că aceștia sunt implicați mult mai rar decât angajații, ei înșiși slab reprezentați. * Începând din 1998, serviciul militar nu mai este obligatoriu în Franța, fiind înlocuit de o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că nu există o măsură finală pentru stabilirea polilor în teoria balanței puterii. Fără fungibilitatea puterii și, dată fiind defecțiunea analogiei putere-bani, fără o structură comparabilă cu piața monetarizată, nu există nici un echivalent pentru controlul firmelor asupra pieței, exprimat în procentaje de împărțire a pieței. Contrar a ceea ce susține Waltz, a delimita polii în relațiile internaționale nu este același lucru cu a "arăta cîte firme importante ocupă un sector de tip oligopol al unei economii" (Waltz 1979: 131). Analogia neoclasică cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
persoană. Primul, unii oameni sunt necăsătoriți și, dintre aceștia, unii pot să nu se căsătorească niciodată, un pattern social acceptat și aflat în creștere. În mod curent, între 5 și 10 procente din populație niciodată nu se căsătoresc și acest procentaj se află în ușoară creștere. Există de asemenea o tendință de amânare a căsătoriei. Media vârstei primei căsătorii este acum mai ridicată. De exemplu, la americani ea este de 25,5 de ani pentru bărbați și 23,3 ani pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
întrebată «adică cum». Adică vor veni frumos la partid și nu vor mai face nimic.” Invariabil, discuția s-a îndreptat către reprezentare, expresia folosită de Anca Boagiu fiind „reprezentare decentă, respectiv atingerea acelui prag de 30%, nu reprezentare proporțională cu procentajul total al femeilor din populație, pentru că ele sunt 52% pe tot globul, nu numai în România”. Referitor la pragul de 30%, Anca Boagiu atrage atenția că nu este obligatoriu să fie perceput ca o discriminare pozitivă, pentru că există o serie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Copilului. În cadrul intervențiilor sale în Parlament, reprezentanta PSD a atins aceleași subiecte precum cele enumerate mai sus, în așa fel ca, per total, aproximativ 10% din activitatea sa să fie axată asupra unor teme care reflectă interesele de gen. Chiar dacă procentajul nu este impresionant, așa cum va reieși și din celelalte exemple, el este unul dintre cele mai mari. Acest lucru se poate explica prin argumentul amintit la începutul acestui studiu, conform căruia un parlamentar trebuie să reprezinte atât interesele partidului, cât
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
insuficient pentru a exercita un control exclusiv sau comun) în adunarea unei alte societăți, numită societate asociată, și are puterea de a participa, însă nu și de a controla, la deciziile privind politica financiară și operațională a respectivei societăți. Acest procentaj este acceptat de toate reglementările contabile în vigoare. Dacă un investitor deține direct sau indirect, prin filialele sale, un procent de cel puțin 20% din drepturile de vot într-o societate deținută, se prezumă că deține o influență notabilă, excepție
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
direct sau indirect prin filialele sale, un procent sub 20% din drepturile de vot într-o societate, se prezumă că nu există o influență notabilă, atâta timp cât nu se demonstrează clar existența acesteia. Deci, existența influenței notabile nu este condiționată de procentajul drepturilor de vot. 1.2.2. Avantajele grupului de societăți În raport cu societățile individuale, grupul de societăți prezintă multiple avantaje<footnote B. Bachy, M. Sion, 2009, Analyse financiére des comptes consolidés Normes IFRS, Editura Dunod, Paris, p. 8. footnote>. În primul
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
a limita anumite operațiuni sau active ale socie tății controlate pentru a spori astfel valoarea altor active pe care entitatea le controlează; dreptul de a combina anumite funcții pentru a obține economii de masă, beneficiind astfel de efecte de sinergie. Procentajul de control al societății-mamă într-o filială este dat de numărul drepturilor de vot de care dispune societatea-mamă, direct sau indirect, în adunarea generală a filialei. În cazul societăților pe acțiuni, acestea au de regulă un drept de vot, însă
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
În cazul societăților pe acțiuni, acestea au de regulă un drept de vot, însă există și acțiuni cu dividend prioritar, fără drept de vot (acțiuni preferențiale); acțiuni cu drept de vot multiplu sau acțiuni cu drept de vot fracționat. Rolurile procentajului de control sunt de a stabili dacă o societate este inclusă în perimetrul de consolidare și de a determina tipul de legătură existent între societatea-mamă și oricare altă societate componentă a grupului. Determinarea procentajului de control general se determină prin
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
cu drept de vot fracționat. Rolurile procentajului de control sunt de a stabili dacă o societate este inclusă în perimetrul de consolidare și de a determina tipul de legătură existent între societatea-mamă și oricare altă societate componentă a grupului. Determinarea procentajului de control general se determină prin cumularea procentajelor de control ale tuturor societăților, nu sunt incluse și procentajele de control deținute de societățile asupra cărora se exercită un control comun sau o influență notabilă, care dețin titluri în societatea controlată
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
control sunt de a stabili dacă o societate este inclusă în perimetrul de consolidare și de a determina tipul de legătură existent între societatea-mamă și oricare altă societate componentă a grupului. Determinarea procentajului de control general se determină prin cumularea procentajelor de control ale tuturor societăților, nu sunt incluse și procentajele de control deținute de societățile asupra cărora se exercită un control comun sau o influență notabilă, care dețin titluri în societatea controlată. Procentajul total de control asupra unei societăți poate
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în perimetrul de consolidare și de a determina tipul de legătură existent între societatea-mamă și oricare altă societate componentă a grupului. Determinarea procentajului de control general se determină prin cumularea procentajelor de control ale tuturor societăților, nu sunt incluse și procentajele de control deținute de societățile asupra cărora se exercită un control comun sau o influență notabilă, care dețin titluri în societatea controlată. Procentajul total de control asupra unei societăți poate fi: sub 100%; 100%, când avem acțiuni ordinare, fiecare cu
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de control general se determină prin cumularea procentajelor de control ale tuturor societăților, nu sunt incluse și procentajele de control deținute de societățile asupra cărora se exercită un control comun sau o influență notabilă, care dețin titluri în societatea controlată. Procentajul total de control asupra unei societăți poate fi: sub 100%; 100%, când avem acțiuni ordinare, fiecare cu un singur drept de vot sau peste 100%, când există acțiuni ordinare cu un singur drept de vot și acțiuni nominative, cu drept
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
unei societăți poate fi: sub 100%; 100%, când avem acțiuni ordinare, fiecare cu un singur drept de vot sau peste 100%, când există acțiuni ordinare cu un singur drept de vot și acțiuni nominative, cu drept de vot multiplu. În funcție de procentajul de control, se stabilește metoda de consolidare. La nivel internațional, sunt utilizate următoarele metode de consolidare: în cazul controlului exclusiv: metoda integrării globale; în cazul controlului comun: metoda integrării proporționale, ca prelucrare de bază (de referință) sau metoda punerii în
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
referință) sau metoda punerii în echivalență, ca prelucrare alternativă (cealaltă prelucrare autorizată); în cazul influenței notabile: metoda punerii în echivalență. Alegerea metodei de consolidare este dictată de relația dintre societatea-mamă și societatea consolidată, așa cum se observă în figura 2.1. Procentajul de interes reprezintă partea de capital pe care o deține, direct sau indirect, societatea-mamă în filialele sale. În timp ce procentajul de control exprimă o relație de putere, procentajul de interes exprimă implicarea financiară a unei societăți într-o altă societate<footnote
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
echivalență. Alegerea metodei de consolidare este dictată de relația dintre societatea-mamă și societatea consolidată, așa cum se observă în figura 2.1. Procentajul de interes reprezintă partea de capital pe care o deține, direct sau indirect, societatea-mamă în filialele sale. În timp ce procentajul de control exprimă o relație de putere, procentajul de interes exprimă implicarea financiară a unei societăți într-o altă societate<footnote S. Mercier, 2009, La consolidation, Editura Edipro, Liége, p. 48. footnote>. În funcție de procentajul de interes, se calculează partea societății-mamă
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]