1,324 matches
-
zi de sărbătoare națională a cetății Tulcea, spre amintirea realipirii Dobrogei la patria mamă în urma glorioaselor fapte ale armatei române sub înțeleapta și vitejeasca conducere a Majestății Sale Regele Carol I al României, zi în care M. S. Regele, prin proclamația sa, a dat acestei provincii legile țării care garantează libertatea, siguranța, egalitatea întregii populații a Dobrogei, se va sărbători printr-un Te Deum care se va oficia în biserica catedrală la orele 10 jumătate dimineața"2454. Într-un articol apărut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cortegiul mortuar se îndreaptă apoi spre gară. Sicriul și convoiul funerar se deplasează cu trenul regal la Curtea de Argeș. Un al doilea serviciu religios de înmormântare se desfășoară la biserica mănăstirii Curtea de Argeș, urmat de înhumare. 25 iulie. Înalta Regență dă o Proclamație în care stabilea că se va crea un cadru adecvat desfășurării domniei Regelui Mihai. Practic însă, Mihai nu a domnit, nu a participat la guvernare, datorită vârstei. El s-a aflat la dispoziția Regenței care, fiind contestată, nu avea o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de prinț moștenitor. Această lege constata drepturile Prințului Carol la succesiunea Coroanei României. După o pauză, au venit în sala de ședințe a Parlamentului, Carol și regentul-prinț Nicolae. Carol a depus jurământul ca rege al României și a citit o proclamație. În proclamația Către Români, Carol susținea că „împins de marea Mea dragoste de Țară, am sosit în mijlocul poporului Meu spre a fi conform făgăduinții date pavăză Fiului Meu și strajă Patriei”. Atunci, ca și astăzi, nimeni nu a contestat și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
moștenitor. Această lege constata drepturile Prințului Carol la succesiunea Coroanei României. După o pauză, au venit în sala de ședințe a Parlamentului, Carol și regentul-prinț Nicolae. Carol a depus jurământul ca rege al României și a citit o proclamație. În proclamația Către Români, Carol susținea că „împins de marea Mea dragoste de Țară, am sosit în mijlocul poporului Meu spre a fi conform făgăduinții date pavăză Fiului Meu și strajă Patriei”. Atunci, ca și astăzi, nimeni nu a contestat și nu contestă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să-i privească cu un zâmbet condescendent pe foștii deținuți politici care au primit și ei câte o pensie. La Timișoara, orașul unde a izbucnit revoluția, colțul cel mai anticomunist și mai occidentalizat al României, s-a cerut, Într-o proclamație lansată În 1990, ca foștii responsabili ai regimului comunist să fie excluși o vreme din viața politică. Nu este de mirare că regimul Iliescu nu a dat curs acestei invitații. Chiar și occidentalii i-au sfătuit discret pe „ex-comuniști“ să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sportivilor și a sportului în general, dar și de a contribui, prin intermediul sportului, în căutarea de soluții pașnice și diplomatice pentru conflictele din lume. Amfiteatrul din Delphi. Ekecheira a fost proclamată pentru prima dată la ediția din 1952 a Jocurilor Olimpice, proclamație ce o prezentăm în rândurile care urmează. Proclamația Comitetului de Organizare a celei de-a XV-a Olimpiade, 10 iulie 1952 Orașul gazdă pentru cea de-a XV-a ediție a Jocurilor Olimpice, recunoaște nobila misiune și responsabilitate de a transfera
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de a contribui, prin intermediul sportului, în căutarea de soluții pașnice și diplomatice pentru conflictele din lume. Amfiteatrul din Delphi. Ekecheira a fost proclamată pentru prima dată la ediția din 1952 a Jocurilor Olimpice, proclamație ce o prezentăm în rândurile care urmează. Proclamația Comitetului de Organizare a celei de-a XV-a Olimpiade, 10 iulie 1952 Orașul gazdă pentru cea de-a XV-a ediție a Jocurilor Olimpice, recunoaște nobila misiune și responsabilitate de a transfera spiritul Olympiei din antichitate în zilele noastre. Spiritul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pentru ultima oară: „Prigoana a reînceput”. Către amiază, găsindu-l la Minister pe Pătrașcu, am aflat că, în urma intervenției generalului Hansen și (se pare) al Legației Germaniei, se ajunsese la o înțelegere și se aștepta citirea la radio a unei proclamații a generalului Anto [255]nescu și a unui ordin al lui Horia Sima către legionari, pentru încetarea oricărei rezistențe și pentru părăsirea tuturor clădirilor publice în care se baricadaseră, deoarece conflictul s-a aplanat. Pornind spre casă, m-am întâlnit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fiind partizani ai francezilor, îl îndeamnă să rupă legăturile lui cu Curtea Rusiei, Majestatea Sa Imperială va face ca trupele sale să se întoarcă în limitele împărăției sale. Aceasta o făgăduiește, legându-se pe cuvântul său împărătesc...” Iar printr-o proclamație citită în Divanele ambelor țări, la 23 decembrie 1806, Michelson, în numele împăratului Alexandru, anunța românilor că numai din grija pentru păzirea liniștii lor și pentru drepturile lor câștigate pornise războiul, care are ca scop păzirea intereselor Rusiei și ale Principatelor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Rusia aruncase masca ipocrită sub care ascundea până atunci intențiile ei și arăta lumii că nu interesul și iubirea pentru drept-credincioșii locuitori ai Principatelor, ci numai o insațiabilă lăcomie călăuzise pașii săi până atunci. Și cum rămâne oare acum cu proclamația lui Michelson, citită la 23 decembrie 1806 în Divanurile ambelor țări și cu făgăduințele cuprinse într-însa ? Drept-credincioasa împărăție, într-adevăr, îndepărtase din hotarele lor orice vrăjmaș, dar se instalase ea în locul altora, pentru totdeauna. Însă am văzut că, prin
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Acele care se află pe calea armatei se pustiesc pe zi ce merge...” „... Guvernul rusesc vede, în sfârșit, inconvenientul de a distrage o mare parte a populației de la lucrarea pământurilor. Acum o lună, generalul en chef dădu un fel de proclamație, în care zicea în substanță că ocuparea acestor provincii de către armata rusească nu trebuia să suspende lucrările câmpului, nici să schimbe ceva la sistemul întrebuințat până astăzi în cultura pământului; că se promite protecție celor care se vor deda acestei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de domn și de consulul Rusiei, toată lumea este de acord pentru a găsi, în noile promoții, numiri atât de veștejitoare încât nu mai este cu putință a se lua în serios nici adresa Obșteștii Adunări de la 1842, nici vreuna din proclamațiile care au semnalat evenimentul prințului Bibescu. Se citează printre judecătorii Înaltului Divan un oarecare Sizanopol... care a fost spânzurat altădată în efigie la Viena pentru faliment fraudulos... ... Principele Bibescu încarcă pe d. Dașcov cu semnele lui de prietenie și de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
este marcată de bulversări paradigmatice, ci de teorii competitive, dintre care multe au fost invalidate, în timp ce altele s-au impus, consituind fundamentele științelor sociale contemporane. Fără teorii competitive, știința politică comparată nu ar avansa. Confruntarea dintre teorii nu lasă loc proclamațiilor paradigmatice. Putem observa o analogie sugestivă între ceea ce Kuhn numește, în versiunea remaniată a tezei sale, "comunitate științifică" și ceea ce unii sociologi ai științei numesc "școală" (Almond, Merton, Smelser, Zuckerman). În istoria recentă a științelor sociale "școlile" s-au înmulțit
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
lui A.B. Goldenveizer, care de multe ori Îi cântă piese de Chopin: „Poate pentru c) nu m) simt prea bine, dar am momente când tot ce se Întâmpl) În lume m) aduce la disperare: noua form) de jur)mânt, proclamația revolt)toare privind Înrolarea studenților, afacerea Dreyfus, situația din Șerbia, ororile bolilor și morților celor care lucreaz) În minele de mercur ale companiei Auerbach... Nu Înțeleg cum poate omenirea s) tr)iasc) așa În continuare, În mijlocul atâtor groz)vii”. Greșim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
londonez de limbă arabă Al-Sharq-Al-Awsat, cu ocazia celei de a treia comemorări a atacurilor de la 11 septembrie, intitulat „Suntem cu toții Bin Laden“, În care surprinde corect această problematică. Articolul se Întreabă de ce Învățații și clericii musulmani au sprijinit cu entuziasm proclamațiile islamice fatwa care Îl condamnau la moarte pe Salman Rushdie pentru că a scris Versetele Satanice, un roman presupus blasfemiator, În care se Întrețes teme referitoare la Profetul Mahomed, dar, până În ziua de azi, nici un cleric musulman nu a emis nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Bin Laden, sub pretextul că acesta Încă proclamă sus și tare că «nu există nici un alt Dumnezeu În afară de Allah»,“ continuă Tefla. Mai rău, adaugă autorul, canalele TV prin satelit arabe și musulmane „s-au Întrecut În a transmite predicile și proclamațiile fatwa șale lui Bin Ladenț, În loc să Împiedice răspândirea lor, așa cum au făcut În cazul romanului lui Rushdie... Adoptând o poziție plină de echivoc față de Bin Laden, dăm lumii de la bun Început impresia că suntem cu toții Bin Laden“. Germania a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a publicat un numar ocazional, iar la 3 decembrie 1918 o ediție specială cuprinzând Moțiunea Unirii (votată la Adunarea Națională de la Albă Iulia). În numerele următoare apar articole referitoare la Marea Adunare de la Albă Iulia de la 1 decembrie 1918, documente (Proclamația regelui Ferdinand), precum și textul Tratatului secret al României din 4 august 1914. Periodic sunt reproduse versuri din creația lui M. Eminescu, G. Coșbuc și O. Goga. Prezent în coloanele ziarului peste un deceniu, A. Cotruș publică sau i se reproduc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
căreia i se recunoaște, la 1938, „Întâietatea față de celelalte culte”. Articolul 19 confirmă, Încă o dată, relația privilegiată dintre statul român și Biserica ortodoxă, actul numirii patriarhului Miron Cristea ca prim ministru fiind cea mai bună dovadă În acest sens. În proclamația regală din 11 februarie 1938, Carol al II-lea explică motivele constituirii unui guvern În frunte cu Miron Cristea: „... am alcătuit, sub președinția patriarhului României, un guvern de oameni de răspundere care, mânați de cel mai desăvârșit patriotism, descătușați fiind
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
a făcut în numele restabilirii ordinii, a protecției locuitorilor și a apărării depozitelor de alimente aflate în proprietatea statului român. S-a insistat pe ideea că nu este vorba de ocupație militară, prin care România să își promoveze interesele politice proprii. Proclamația semnată de generalul Constantin Prezan 99 a rămas definitorie pentru explicarea prezenței militare române în Basarabia, fiind preluată ca atare și în manualele din 2000. Mârzescu a avut însă obiecții la această declarație de bune intenții, redactată în grabă și
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
strategică a acestor acțiuni, aparent marginale și puse sub semnul securității interne, a fost mai vizibilă din afara țării 117. Ideea de asigurare a ordinii în beneficiul frontului l-a sedus atât de mult pe Berthelot, încât a subscris întru totul proclamației date de generalul Prezan, care lămurea scopurile armatei române în Basarabia. Totuși, în mai puțin de o lună, lucrurile au evoluat tot mai clar în alt sens, iar generalul observa, în sfârșit, că: "sub acoperirea măsurilor de ordine și poliție
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
plan ostași (în uniforme al armatei Austro-Ungare), preoți, țărani, sau doar pe sătenii din Galțiu 330. După caz, la această lecție se adăugau versuri despre tricolor și portretul unuia dintre conducătorii mișcării unioniste, de preferat Vasile Goldiș, cel care citise proclamația de unire la Alba Iulia. Simbolistica zilei de 1 decembrie a fost ridicată la superlativ întrupând, finalmente, un personaj istoric generic, "statul național unitar român": construct persistent al istoriografiei recente, continuând cumva personificările interbelice ale "neamului", "regatului" sau "României mari
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
instituit la 5/18 martie 1918 și a demisionat la 18/31 octombrie 1918. 97 Gheorghe Gh. Mârzescu, Fapte și impresii zilnice (1917-1918), ediție îngrijită de Ioan Lăcustă, Editura Curtea Veche, București, 2004, pp. 183-184. 98 Ibidem, p. 189. 99 Proclamația generalului Prezan puncta, mai întâi, o dublă sursă de legitimare a acțiunii românești: "în aceste clipe de grea cumpănă și nestatornicie, Sfatul Țării și-a adus aminte de noi și ne-a cerut prin comandamentul militar rus să trecem Prutul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
asocieze cu executarea cântecelor patriotice (vezi Julieta Alexandru, Îndrumări metodice privind activitățile de educație moral-politică și patriotică în grădiniță, în Ibidem, p. 45, 50). 209 Cu prilejul unei recente aniversări a unirii din 1859, primarul Iașului, Gh. Nichita, a lansat proclamația "România s-a născut la Iași! 24 ianuarie sărbătoare națională legală a României". Colectarea adeziunilor a început cu oaspeții obișnuiți ai orașului în această zi, politicienii de prim rang ai momentului, în frunte cu președintele României. A subscris însuși mitropolitul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
avem 1 decembrie ca zi națională" (Emilian Rusu, 47 ani, tehnician). Sondajul a fost publicat în "Ziarul de Iași", din 27 ianuarie 2010 (http://www.ziaruldeiasi.ro/ pulsul-orasului/sinteti-de-acord-ca-ziua-de-24-ianuarie-sa-fie-sarbatoare-nationala ~ni63me, accesat la data de 20.03.2010). Inițiatorii au perseverat. Proclamația a devenit expunere de motive pentru un proiect de lege prin care 24 ianuarie ar fi urmat să devină sărbătoare legală. A fost aprobat în cvasiunanimitate de Senat, la 23 noiembrie 2010 (http://webapp.senat.ro/ pdf/10L539EM.pdf, accesat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmărea traducerea și editarea sistematică a principalelor opere filosofice, literare și istorice din Antichitate până în epoca modernă. Între 1843 și 1848 este director al Arhivei Țării Românești. În preajma evenimentelor de la 1848 se alătură comitetului revoluționar, participă direct la toate acțiunile (Proclamația de la Izlaz este, în cea mai mare parte, redactată de el), e ales ministru în Guvernul Provizoriu, apoi membru al Locotenenței Domnești împreună cu Nicolae Golescu și Christian Tell. Adept al acțiunilor moderate, în opoziție cu aripa radicală a revoluționarilor, s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]