KorAP: Find »[drukola/base=proclamare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...75 >

1,870 matches

Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012

început trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Balcani. Imediat s-a instituit și starea de 77 război între România și Turcia. La 21 aprilie 1877, malul românesc al Dunării era bombardat.; românii răspundeau bombardând Vidinul. În țară se cerea proclamarea imediată a războiului. La 29 aprilie 1877, Adunarea Deputaților vota o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un fapt împlinit. După

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
toate statele suverane, și ea creat posibilitatea de a proteja industria autohtonă, pentru întărirea capacității economice și a societății române. România independentă putea acum să ducă o politică externă proprie pentru apărarea intereselor sale. Pentru românii din Transilvania și Bucovina, proclamarea independenței a stimulat lupta de întregire națională. 80 Independența pentru care au luptat înaintașii noștri și pe care Mihai Eminescu o numea „Acel prinț care dormea cu sceptrul și coroana alături” și-a recăpătat adevărata semnificație în perioada următoare. Ea

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063

Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a afirmat existența unei legături indisolubile între Stat și Biserică: ,,Organizarea bisericii Ortodoxe Române stă în așa de strânsă legătură cu cea a Statului, că fazele dezvoltării acestuia sunt și ale aceleia”31. Proiectul

Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
și Vasile Netea la Satu Mare, alegerea acestora fiind posibilă prin retragerea candidaților țărăniști aflați pe locurile I: Emil Hațieganu și Titus Damian 66 . Dar începând din 1948, după ce comuniștii au făcut pasul final pentru asigurarea dominației lor asupra țării prin proclamarea Republicii Socialiste Române, au urmărit 63 Aristide Cioabă, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004, p. 23. 64 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi

Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042

Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a afirmat existența unei legături indisolubile între Stat și Biserică: ,,Organizarea bisericii Ortodoxe Române stă în așa de strânsă legătură cu cea a Statului, că fazele dezvoltării acestuia sunt și ale aceleia”31. Proiectul

Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
și Vasile Netea la Satu Mare, alegerea acestora fiind posibilă prin retragerea candidaților țărăniști aflați pe locurile I: Emil Hațieganu și Titus Damian 66 . Dar începând din 1948, după ce comuniștii au făcut pasul final pentru asigurarea dominației lor asupra țării prin proclamarea Republicii Socialiste Române, au urmărit 63 Aristide Cioabă, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004, p. 23. 64 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi

Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034

n-au încetat să strălucească și astăzi cu vgoare a semnificației lor patriotice. Un astefel de moment exemplar prin unitatea de voință și acțiune eminente personalități și a maselor largi populare în egală măsură, îl constituie, și anul 1877, anul proclamării și apoi a consolidării cu arma în mână a independenței de stat a României. Reamintirea activității strălucitului om politic și diplomat, Mihail Kogălniceanu, în contextul atât de complexal acestui moment istoric, îl constituie nu numai o recunoaștere a rolului său

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta luase toate precauțiile pentru a nu-i lăsa la cel mai mic pretext de agresiune. Proclamarea independenței fu adusă la cunoștința puterilor europene printr-o notă adresată de Mihail Kogălniceanu către agenții diplomatici acreditați în străinătate 9. C. Erbiceanu vede în Mihail Kogălniceanu, unul ce a scos la iveală originea, drepturile și însemnătatea neamului nostru, le-

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
Parlamentul țării a hotărât, la 9 mai 1877, să rupă orice legătură cu Poarta și să proclame independența statului român. Vestea a fost primită cu o însuflețire de nedescris. O asemenea bucurie generală nu se mai văzuse în București de la proclamarea unirii Moldovei cu Țara Românească. Dar, deocamdată, independența era numai proclamată. Ea mai trebuia recunoscută de marile puteri europene și mai ales trebuia cucerită și întărită pe câmpurile de bătălie. Poporul nostru a privit războiul de independență cu multă simpatie

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
este o inteligență vie, un talent minunat, dar mai presus de toate este o autoritate în înțelesul cel mai bun al cuvântului. Horia Furtună, în lucrarea intitulată ,Războiul pentru neatârnare (1877-1878,) îl înfățișează pe Kogălniceanu încercând să definească raporturile anterioare proclamării independenței cu Turcia. „sunt niște legături sui generis, niște legături care erau slabe, când românii erau tari, niște legături care erau tari când românii erai slabi”. Aceste legături deveniseră cu totul anacronice și trebuiau să facă loc altora mai conforme

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
la Constantinopol, se ia notă de faptul că „suntem în război cu Turcia, și că acest război ne-a fost declarat de Sublima Poartă, ea însăși a rupt legăturile dintre ea și România, asumându-și astfel toată răspunderea”. Lucrarea ne prezintă proclamarea independenței, antecedentele și urmările acesteia astfel: În primăvara anului 1877, Rusia a cerut României să semneze convenția privind trecerea trupelor sale pe teritoriul țării noastre în drum spre 37 teatrul balcanic de operații militare. După multe tratative, la 4/16

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței, năzuință seculară a tuturor românilor. La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
țara dorea să se rupă de orice legătură cu Poarta iar a doua zi și în Senat. Printr-o moțiune votată de Parlament a fost proclamată independența. Totodată s-a decis ca tributul datorat Porții să fie destinat necesităților armatei. Proclamarea independenței de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Ea era o nouă expresie a politicii românești de a pune Europa în fața faptului împlinit. Bucurându-se de o uriașă adeziune populară, ea a fost expresia

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
acceptat independența ca un fapt împlinit, Poarta a acuzat 38 România de ”rebeliune”, Italia a manifestat simpatie, date fiind și antecedentele luptei sale pentru unitate națională, Prusia, Anglia și Austro-Ungaria anunțând că se vor pronunța la finele războiului. Autorul relatează proclamarea independenței României, în ședința publică dorită de Mihail Kogălniceanu, care se făcu în cea mai caldă atmosferă. Memoriul lui Mihail Kogălniceanu, arăta la 10 mai, în ce condiții se produsese invitabila proclamare a independenței absolute legată de acum indisolubil și

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
se vor pronunța la finele războiului. Autorul relatează proclamarea independenței României, în ședința publică dorită de Mihail Kogălniceanu, care se făcu în cea mai caldă atmosferă. Memoriul lui Mihail Kogălniceanu, arăta la 10 mai, în ce condiții se produsese invitabila proclamare a independenței absolute legată de acum indisolubil și de ideea integrității teritoriului. În ceea ce privește participarea armatei române la război, marele istoric relata că independența fiind proclamată trebuia consfințită pe câmpul de luptă și impusă spre recunoașterea Europei. Primele încercări ale guvernului

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
fi schimbate, trimișii rămaseră încredințați că Basarabia e pierdută. Trimișii României prezentară deci un memoriu prealabil, care enumera serviciile aduse păcii europene, de statul român până la 1877, măsurile luate la acea dată pentru a se asigura „integritatea actuală” a țării, proclamarea independenței ca un rezultat al actelor de ostilitate ale Turciei, participarea la război, pentru a împiedica o invazie, meritele câștigate prin sacrificiile de sânge, părăsirea României, la negocierile de pace. Se cerea după recunoașterea independenței și admiterea neutralității, păstrarea integrității

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
doua zi intră în guvern ca ministru de externe. Între primele sale acte modifică proiectul de convenție dintre noi și Rusia, înscriind clauza pentru garantarea integrității noastre teritoriale. De acum poartă toate greutățile rolului ce și-a luat, atât pentru proclamarea independenței cât și pentru apărarea drepturilor noastre și se conduce în chip strălucit în tot timpul războiului. Activitatea din această epocă este o altă mare parte a vieții lui Mihail Kogălniceanu. Au venit zile pline de dificultăți și amărăciuni ale

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
act politic de o excepțională importanță. Elaborarea, semnarea, conținutul ei exprimă poziția de egalitate între părțile contractante. Ea oglindește faptul de necontestat că, suveranitatea României căreia formal i se dădeau însemnate garanții, erau luate deja în considerare de Rusia, deși proclamarea oficială a independenței nu avusese încă loc. De asemenea, convenția semnată nu întâmplător în capitala României era menită să deschidă o nouă etapă în raporturile cu marile vecin, ea punând capăt practicilor vechi numeroase, de ocupare militară a țării și

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților vota la 29 aprilie 1877, o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta și se autoriza guvernul să acționeze pentru asigurarea existenței statului român și ca la viitoarea pace

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
României, act realizat prin voința întregii națiuni și împotriva oricăror adversități externe. România era, astfel, singura dintre țările din sud-estul 47 Europei angajate atunci în lupta pentru neatârnare care-și proclama independența, folosind aceeași tactică bine cunoscută, ”prin noi înșine”. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca un fapt împlinit. Cercetând mai

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
Maciu, vede în Mihail Kogălniceanu, unul dintre cei mai luminați și mai fermi oameni politici. Abia se încheiaseră ostilitățile și se adresa omologului său turc pentru stabilirea de noi legături. „ A sosit momentul continuă autorul în lucrarea Condițiile interne ale proclamării Independenței, ideea lui Mihail Kogălniceanu - să uităm trecutul, să nu păstrăm din el decât învățămintele, și să ne gândim la reglementarea viitorului printr-un acord comun și sincer. O realizare a istoriografiei de larg interes istoric este reprezentată de cele

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
acest prilej, neutralitatea. Ministrul de externe al României s-a străduit în această perioadă să explice prin intermediul agenților diplomatici ai țării, poziția României. Într-o circulară din 21 aprilie 1877 el arată că țara sa fusese abandonată de Europa. După proclamarea independenței României, Mihail Kogălniceanu a dus o neobosită activitate pentru a obține recunoașterea actului de la 9 mai 1877. Notele sale adresate agenților diplomatici ai României, au jucat un rol important în crearea unui climat favorabil, acceptării de către puteri a noului

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
și „tăcerea” României nu mai puteau dura multă vreme în condițiile date. Lucrarea lui Nicolae Corivan, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, se împarte în două părți: Mihail Kogălniceanu și politica externă a României (aprilie-iulie 1876) și partea a doua, Proclamarea independenței și atitudinea Europei. Autorul consideră că venirea lui Kogălniceanu, în fruntea ministerului Afacerilor Străine ,dă o orientare nouă politicii externe românești. Dă o serie de ordine, de a nu se permite trecerea de arme în Bulgaria, și a cetelor

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
științifice comerciale și economice ale României”. Se vede în aceasta o concepție modernă, a activității unui diplomat acreditat pe lângă o țară dar, în epocă și ca o încercare printre multe altele de consolidare a tânărului stat român. La înfăptuirea actului proclamării independenței de stat, subliniază Dumitru Mazilu în Independența națională, gândire și acțiune românească, ideea lui Mihail Kogălniceanu, a conturat mai mulți factori obiectivi și subiectivi, fiind un imbold al evoluției luptei de sute de ani, a poporului pentru dobândirea dreptului

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]