2,776 matches
-
Londra, 1992) este una dintre cele mai complete și mai clare sinteze realizate în secolul XX în legătură cu frământările teoretice privind optimizarea curriculumului în spațiul euroatlantic. 14. Vezi nota apreciativă de mai sus. 15. Hilda Taba poate fi considerată cea mai proeminentă personalitate a teoriei curriculumului din a doua jumătate a secolului XX. S-a evidențiat mai ales prin implicarea în reformele educaționale derulate în mai multe țări de pe toate continentele. Această activitate practică bogată nu a fost însoțită de o operă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unor vise și proiecții curriculare ciudate. Lucrarea din 1964 a lui Broudy, Smith și Burnett, Democracy and Excellence in American Secondary Education, a propus o nouă perspectivă pentru teoria științifică a curriculumului 7. Era un studiu enciclopedic, dedicat celor mai proeminente și mai eficiente curricula; analiza le permitea autorilor să tragă concluzii sintetice surprinzătoare. Broudy și colaboratorii săi conchideau că ar trebui luate în considerare doar două paradigme curriculare: cel centrat pe discipline clasice de învățământ și cel centrat pe democrație
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era intitulat Perceiving, Behaving, Becoming și promitea „o nouă viziune asupra educației”15. Și promisiunea era onorată în mod generos. Se năștea, într-adevăr, un nou curent pedagogic în educația și teoria curriculară americane: curentul umanist. Două dintre cele mai proeminente personalități ale psihologiei umaniste americane, Carl Rogers și Abraham Maslow, contribuiau cu studii fundamentale la alcătuirea anuarului ASCD. Articolul lui Rogers, „Toward Becoming a Fully Functioning Person”, conținea teoria sa despre formarea „personalității depline și creative”; cel al lui Maslow
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au fost asimilate, prin diverse „formule”, în curricula optimizate în SUA, Canada și Europa. (Unele reforme de această natură au fost anticipate încă din anii ’70. Dificultăți au întâmpinat și întâmpină încă discursurile „liberale” referitoare la homosexualism și lesbianism.) Personalitățile proeminente care au „defrișat” și au „bătătorit” acest domeniu pot fi considerate: Anthony Appiah (1985); Henry Luis Gates, jr. (1985); Cameron McCarthy (1993); Warren Crichlow (1993); William H. Watkins (1993); Asa Hilliard (1990); Cheikh Anta Diop (1993); Yosef ben Jochannan (1993
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin el însuși) ș.a.m.d. Curricula religioase tradiționale ale diferitelor culte creștine din America de Nord au rezistat acestor idei noi până în anii ’90; încet, dar sigur, principiile toleranței și liberalismului pătrund în școlile publice și ecleziastice ale comunităților. Cele mai proeminente personalități ale pedagogiei teologice și ale curriculumului religios postmodern pot fi considerate: James Macdonald (1975); Dwayne Huebner (1975, 1993); Gabriel Moran (1981); Barry Chazan (1992); Philip Phenix (1975); Cleo Cherryholmes (1988); Lawrence Kohlberg (1981); Alex Molnar (1975, 1987); H. Svi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Herbert Kliebard (1987); Lynne Cheney (1987); Hans Weiler (1993); David Tyack (1993); Dan Lewis (1993); Martin Charnoy (1993); Jane Hannaway (1993); Joseph Murphy (1991); Daniel Tanner (1979); Linda McNeil (1987); Larry Cuban (1979); Seymour Sarason (1990) ș.a. Dar cea mai proeminentă realizare în acest domeniu este reforma școlară inițiată de președintele George H.W. Bush, America 2000; ea reprezintă, probabil, cea mai stranie și mai revoluționară schimbare educațională din întreaga istorie a Statelor Unite, care va avea consecințe majore în secolul XXI
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
făcuseră cunoscute ideile utopice teoreticieni precum Bernstein (1977)19, Whitty și Young (1976)20, Willis (1977/1981)21. În anii ’80 au enunțat teorii politico-ideologice ale curriculumului Barton și Walker (1981, 1984)22, precum și Barton, Meighan și Walker (1980)23. Proeminentă cu adevărat a rămas, în continuare, teoria reproducției sociale, de inspirație franceză (Bourdieu și Passeron 24), pe care au introdus-o în SUA și au completat-o Bowles și Gintis (1976). Lucrarea lor Schooling in Capitalist America (1976)25 a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au dezvoltat teorii critice ale curriculumului centrat pe cultura clasei dominante, insistând pe marota marxistă și neomarxistă a „falsificării conștiinței celor care învață” în capitalism. Școala de la Frankfurt și-a găsit acoliți și printre teoreticienii curriculumului, dintre care cel mai proeminent a fost Philip Wexler (1987)34. Teoria curriculumului centrat pe „analiza frankfurtiană a culturii”, propusă de el, prezintă un interes aparte. De altfel, personalitățile asociate Școlii de la Frankfurt - Theodor Adorno, Walter Benjamin, Jürgen Habermas, Max Horkheimer, Herbert Marcuse - și-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai poate fi evitat. Orice încercare de a-l exorciza a dat greș. Prin urmare, dacă nu mai poate fi alungat, atunci acest diavol nou trebuie, cumva, folosit. Astfel pare să fi gândit, în preajma anilor ’90, una dintre cele mai proeminente personalități ale pedagogiei americane contemporane: Joe L. Kincheloe. În 1993 s-a gândit să-l pună pe „Antihrist” la treabă. A publicat provocatorul eseu Toward a Critical Politics of Teacher Thinking: Mapping the Postmodern 98, apoi, în colaborare cu Shirley
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de la început 107. Alții, precum Max van Manen (1984, 1986, 1989), au avut permanent clară conștiința rolului crucial pe care cercetarea fenomenologică îl poate juca în investigațiile educaționale 108. Max van Manen poate fi considerat, până la această dată, cea mai proeminentă personalitate a acestui domeniu. A fost influențat nu numai de Husserl și Heidegger, ci și de Maurice Merleau-Ponty, Alfred Schutz, Paul Langeveld, Jacques Derrida, precum și de colaboratori ca Tetsuo Aoki, Dwayne Huebner, David G. Smith, William M. Reynolds ș.a. A
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a supus „curriculumul tradițional” (citește „modern”) unei critici devastatoare, de pe pozițiile poststructuralismului și postmodernismului. În lucrarea Power and Criticism: Poststructural Investigation in Education (1988), Cherryholmes a sintetizat, într-o manieră clară, ideile lui Foucault, Barthes, Derrida și ale altor poststructuraliști proeminenți și le-a raportat la discursurile și teoriile curriculumului modern. Au rezultat concluzii șocante 158. După părerea sa, structuralismul clasic, așa cum l-au teoretizat Ferdinand de Saussure, Lévi-Strauss, Parson etc., a funcționat ca metodă de studiu nu numai în lingvistică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculară completă. Leslie Owen Wilson a definit, în mod exhaustiv, curriculumul adoptând o manieră holistică; pe această bază, a decelat 11 tipuri fundamentale de curriculum. Sistematizarea lui Leslie Owen Wilson este însoțită de definiții proprii sau preluate de la cei mai proeminenți teoreticieni ai tărâmului curricular nou-descoperit. Definiția generală a curriculumului, propusă de Leslie Owen Wilson (1990), este descriptivă, reușind totuși să fie sintetică: șCurriculumț este orice și tot ceea ce se predă într-o clasă, pe baza unei planificări sau în orice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
evocat de François Rabelais cu privire la școlile ecleziastice medievale. Rabelais nu s-a putut adapta niciodată la regimul acelor „pușcării” și „camere de tortură” și tocmai acest refuz al „curriculumului medieval ascuns” pare să-l fi ajutat să devină o personalitate proeminentă, și nu un preot habotnic. Se pot evoca și exemple contrare. Curriculumul ascuns al școlii nondirectiviste înființate de A.S. Neill la Summerhill a determinat, oare, ca elevii de acolo să devină personalități libere, creatoare, fericite? Dimpotrivă, adaptarea la acest curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
accidentele de viață” lasă, cum se știe, urme adânci, adesea dureroase - dar de multe ori și „norocoase” -, care marchează profund destinul individului). g) Rhetorical curriculum. „Curriculumul retoric” este alcătuit din idei oferite de politicieni, oficiali, purtători de cuvânt, administratori, personalități proeminente etc. „Vocile” lor contează ori de câte ori se inițiază schimbări în societate și se iau decizii ce afectează destinul individual al fiecăruia. Părerile lor sunt însușite de „individul de rând”, chiar și atunci când este vorba despre decizii și schimbări care îl afectează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de mare ajutor. B.G. Wilson (1997) și-a început demonstrația cu satirizarea a ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni postmoderniști”224. Avea în vedere AECT (Association for Educational Communication and Technology), asociație care avea printre membri proeminenți teoreticieni postmoderniști precum Eisner, Vallance, Slattery ș.a. Wilson (1997) nu s-a sfiit să-i acuze pe toți că pozează într-o „minoritate cultă persecutată de o majoritate ignorantă”225. Dar repudia acuza, des rostită de postmoderniști, că tehnologia educațională
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Albany, 1991, pp. 187-209. 132. Ibidem, p. 196. 133. Elaine Atkins, „Reframing Curriculum Theory in Terms of Interpretation and Practice: A Hermeneutical Approach”, Journal of Curriculum Studies, 20 (5), 1988, pp. 437-448. 134. Hans-Georg Gadamer este una dintre cele mai proeminente personalități ale hermeneuticii filosofice contemporane, considerat continuator al lui Heidegger, Hegel și Nietzsche. Gadamer opune hermeneutica scientismului, considerând-o superioară și mai adecvată pentru abordarea științifică a „experiențelor” istorice, filosofice etc. Lucrările sale principale sunt considerate: Wahrheit und Methode. Grundzüge
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asimetric; deficiențe ale trunchiului - toracele poate fi lung sau scurt, îngust sau larg, bombat, plat, lărgit la bază sau la vârf, asimetric, cu stigmate rahitice, strangulat (suprasau submamar), cu stern înfundat în formă de pâlnie sau carenat; abdomenul poate fi proeminent, bilobat (strangulat), cu hernii sau eventrații, tonic sau moale, elastic etc.; spatele poate fi plan, cifotic, lordotic, scoliotic, rotund, asimetric; coloana vertebrală poate suferi o serie de modificări prin accentuarea curburilor fiziologice, cum ar fi cifozele, lordozele sau cifolordozele; la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care se manifestă prin ceanoze, endeme, prin subdezvoltare la vârsta copilăriei (copii mici și slabi, lipsiți de energie, care nu se adaptează la eforturi fizice, obosesc repede etc.); deficiențe și tulburări ale aparatului digestiv și ale funcțiilor de nutriție (abdomenul proeminent, ptoza organelor interne, debilitatea fizică sau obezitatea etc.); deficiențe ale sistemului endocrin care se manifestă prin tulburări de creștere și dezvoltare (nanism hipofizar, gigantism, obezitate cu insuficiența dezvoltare a glandelor și organelor genitale etc.); deficiențe ale organelor de simț (deficiențe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a lui Anton Pann. Romantismul românesc - venind după lucrarea parțială și pierdută în amănunte a lui Bogdan-Duică din 1923 despre „întâii poeți munteni” - se impune ca prima sinteză completă asupra perioadei. În spiritul concepției sale generale, P. acordă un loc proeminent descrierii contextului istoric și cultural, doctrinei literare și liniilor de forță ale ideologiei literare. Poezia lui Mihai Eminescu, un curs din 1947-1948 (editat postum, în 1969), poate fi considerat ținta finală a istoricului literar, către care se îndreaptă toate scrierile
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
aceleași etape, are aceleași caracteristici și cunoaște o evoluție asemănătoare cu folcloristica de peste munți. Cercetările „etnografice și de folclor”, ca și cele de artă populară ale lui M. sunt de primă însemnătate. Ele izbutesc să contureze profilul unei personalități științifice proeminente, care a contribuit în chip esențial la investigarea și cunoașterea în profunzime a culturii populare românești. SCRIERI: Învățătorii și folclorul, Cluj, 1928; Șcheii de la Cergău și folclorul lor, Cluj, 1928; Obiceiul junilor brașoveni, Cluj, 1930; Cercetări folclorice în Țara Oașului
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
aceste aspecte. Se pot distinge trei stadii evolutive ale bolii: • Stadiul 1: în MO, peretele capilar este aproape normal, spiculii sunt rari, diagnosticul se bazează pe IF (și ME); • Stadiul 2: leziuni evidente în MO: MBG îngroșată difuz, cu spiculi proeminenți; • Stadiul 3: MBG este foarte îngroșată, iar depozitele imune sunt încorporate în MBG; impregnația argentică arată un aspect „perforat” sau de „lanț” al MBG. Clinic, GEM se manifestă în 80 % dintre cazuri prin SN, instalat progresiv, adesea sever. în 20
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
instabilei, agitatei, chiar istericei vieți de tranziție culturală, politică etc. Sunt de amintit scandalul „căpitanului Soare”, care, bine speculat mediatic, l-a extras pe P. din audiența de nișă, sau textele encomiastice care i-au gardat primele cărți, semnate de proeminenți lideri de opinie precum Virgil Ierunca („L-am cunoscut, până la urmă, pe Patapievici. La Paris. L-am privit îndelung. Așadar el era cel pe care-l așteptam. Mi-e greu să-i fac portretul. Și cred că nu voi izbuti
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
la moartea lui Ferdinand I. Diploma de reînnobilare ca baron imperial, în 1548, îi va reaminti originea și genealogia ilustră ce îl legau de vechi familii domnitoare românești.Detractorii și invidioșii nu au lipsit să se manifeste în fața acestei personalități proeminente. Din cauza războaielor religioase dintre catolici și luterani, O. se află pe câmpul de luptă de la Mühlberg (1547) și mai târziu la asediul cetății Ovár (1566). Ofensiva religioasă pe care o susține de O. împotriva Reformei s-a orientat spre o
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
teoretice, animate de bogăția și relevanța referirilor concrete și de ingeniozitatea unghiurilor de examinare și a conexiunilor stabilite. Romanului îi este reafirmat caracterul proteic, îi sunt relevate elasticitatea și fluiditatea poeticii, iar aceste însușiri sunt analizate în diacronie, cu ilustrări proeminente sau cu deosebire pertinente tocmai în ce privește reformularea canonului. Pluralitatea și mobilitatea formelor romanului nu îl descurajează pe autor de la strădania de a demonstra unitatea, pe care diversitatea de forme nu o estompează. Pe fundalul acestei unități se profilează - remarcă eseistul
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
EUGEN SIMION Sub raport metodologic, proza lui Mircea Nedelciu nu e tocmai străină de problemele dezbătute de noua semiologie (în special de aceea promovată de Tel Quel) și, mai ales, că viziunea lui asupra literaturii e, întâi de toate, una proeminent teoretizantă. Seducția pe care o propune autorul în raport cu cititorul țintește, prin urmare, o modificare a viziunii asupra literaturii înseși, întemeiată pe un fundament sociologic. [...] Mircea Nedelciu scrie cu ochii dilatați de starea de veghe și cu inteligența inflamată de efortul
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]