7,041 matches
-
de ei. În plus, nu făceam față nici limbii ruse. Între timp, a plecat și G. Călinescu pentru care eu m-am dus la facultate. Pentru că m-a văzut prăpădit ca vai de lume și ca să am din ce trăi, profesoara mea de italiană mi-a propus un post de corector la Editura Politică. Fiindcă locul s-a ocupat, m-a trimis la soțul ei care lucra la Scânteia. Mă așteptam ca acolo să dau peste un tovarăș grosolan, cu palma
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
universitar, Patrick Gates (Jon Voight), Abigail Chase (Diane Kruger), arhivista specializată în istoria Americii, Riley Poole (Justin Bartha), geniul tehnic, specialist în cibernetică și posesorul unui Ferrari pentru care nu poate plăti taxele, se înmulțesc cu unul, soția profesorului Gates, profesoara de lingvistică, Dr. Emily Appleton (Helen Mirren), - fostă Regina Angliei, și accentul nu o dezminte -, specialistă în olmecă în care citește așa cum ne citim noi ziarele, relaxat, cursiv, fără pauze sau bîlbîieli. Rămîne pe poziții Harvey Keitel în rolul agentului
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
consulte. ( La pagina 47 se află adevărul despre asasinarea lui Kenedy!!!). Ironiile curg și francezii, ca de obicei, nu sunt cruțați. Ben le vorbește de Montesquieu celor doi polițai nătăfleți, intrigați de prezența americanilor filmînd Statuia Libertății din Paris, iar profesoara de lingvistică olmecă se extaziază în fața relicvelor incașe pe un ton de turist american cumpărător de suveniruri de doi bani "Ben, look at this! Oh, Beautiful! I never seen so many relics so beautiful preserved!" Dincolo de partitura ironică servită prompt
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
flaut, singur, acasă. Nu știm ce anume. O pianistă desăvîrșită e doamna Alice Deleanu care are pian La Medeleni și primește par--tituri de Bach din străinătate. Un model al său e însăși mama autorului, fiica lui Gavril Muzicescu, pianistă și profesoară la conservator. Fata ei din roman, Olguța, cîntă de asemenea la pian. Se cîntă muzică fină în lumea cultivată. Personajele rurale cîntă și ele de-ale lor. Un vocalist notoriu în sat, dar neremunerat ca atare, este Birică din Siliștea-Gumești
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
propriul lui tată, continuă "să pască" rătăcind prin urbe și cînd rămîne pentru a treia oară consecutiv repetent, ceea ce e totuși un bine, firea-i apatică împiedicîndu-l să-și manifeste natura de răufăcător. Amicul lui visează să o violeze pe profesoara de engleză, face o fixație pentru o bărmăniță și sfîrșește prin a se limita la deloc entuziasmantele experiențe pe șoseaua de centură. Zoffi, "eroul modern" din cea de a doua povestire este, în schimb, extrem de serios și, în felul lui
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Paul Miclău Cartea Mihaelei Mancaș, reputată profesoară la Universitatea din București, umple un gol în analiza prozei literare de la noi. Dacă în ce privește studiul narațiunii ca atare, cel puțin la nivel universitar s-a ajuns la o oarecare împămîntenire a noii direcții, nu același lucru se poate spune
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
Mihaelei Mancaș este un reper de seamă, de la care se poate concepe o tratare universalistă a descrierii. Ca unul care a bătătorit potecile scriiturii franceze, cred că într-un tablou general aceasta poate aduce completări importante, sugerate adesea de doamna profesoară. Astfel, un loc important i-ar reveni lui Zola, cu a sa teorie și descriere impresionistă, ca în celebrele pasaje despre Paris în Une Page d^amour. Trecînd la noi, putem decela multe fragmentări la Rebreanu și oricum o descriere
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
într-un naiv incorigibil: "... De fapt, lucrurile sunt mai complicate decât vă închipuiți. Fratele dumneavoastră a traversat o experiență specială, nu știu, nu găsesc cuvintele, dar din ce a scris reiese că... - Domnu' maior, exclamă din nou femeia, eu sunt profesoară de limba și literatura română și măcar atât am învățat, că una-i literatura și alta-i realitatea, dacă le confundăm, dacă suprapunem planurile, greșim, adică dovedim o naivitate cu totul nepermisă. - Doamnă , eu am avut note proaste la română
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
Dumneavoastră de țara mea... - Când m-am înscris la doctorat la Universitatea din Indiana, aici activau doi profesori, buni cunoscători ai culturii și limbii române: soții Barbara și Charles Jelavich. Ei predau istoria Europei de Sud-Est. Apoi, era și o profesoară de limba și literatura română, unul dintre primii bursieri Fulbright în România anilor '60: Gretchen Buler. Nu întâmplător am ales Universitatea Indiana, unde se putea împlini dezideratul meu: cunoașterea istoriei României, specializarea în acest domeniu. Profesoara a avut nefericirea să
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Apoi, era și o profesoară de limba și literatura română, unul dintre primii bursieri Fulbright în România anilor '60: Gretchen Buler. Nu întâmplător am ales Universitatea Indiana, unde se putea împlini dezideratul meu: cunoașterea istoriei României, specializarea în acest domeniu. Profesoara a avut nefericirea să aibă cursanți ca mine: istorici, politologi și nici un literat. Dar a avut multă răbdare și talentul de a ne învăța limba și literatura română. Din când în când, ne lamentam că nu prea avem timp, că
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
noi trebuie să ne ocupăm de istoriografie etc. - Cu ce scriitori ați început? - Cu marii clasici: Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu. Și am luat act de cele mai importante curente și influențe literare. După ce am venit în România, am înțeles că profesoara a avut dreptate, în sensul că ne-a forțat într-un fel să-i citim pe acești mari clasici. Am perceput, de pildă, multe idei de cultură politică din România secolului XIX din opera lui Caragiale. Favoritul meu. Din comedia
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
că o asemenea societate este utopică: e de neînchipuit o lume în care cei vii să nu întrețină nici o legătură cu cei morți. Despre această legătură atît de subtilă și în același timp atît de explozivă este vorba în cartea profesoarei americane de antropologie Katherine Verdery. Cum însăși autoarea mărturisește, cartea a fost scrisă într-o perioadă cînd moartea i-a luat doi oameni dragi și apropiați: tatăl și fratele. De aici starea de empatie pe care a simțit-o față de
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
nu mă acroșeze dame mișto. Am simțit imediat că astea au nevoie de timp, că trebuia să mă dedic lor. Au fost cîteva posibilități de femei splendide, de care am fugit, deși îmi dădeau semne. Nu, eu cu telefoniste, farmaciste, profesoare de provincie, cu... D.P.: Dar o mare iubire, care să vă ia de pe picioare, n-ați avut? N.B.: Nu, nu, eu nu, eu trebuia să scriu Opera, eu trebuia să scriu cărțile astea, nu? D.P.: Dar țineați cont, în scris
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
de exemplu, încercarea de viol a Leliei, din începutul Buneivestiri, este mult mai dură decît o scenă sexuală, este haita aia, care sare pe o fată, nu? E și plăcut, pentru că fata e o semimondenă, fata asta nu e o profesoară universitară, nu? E o demimondenă, care, altfel, ar fi acceptat, dar... chiar așa? Și nici nu spune că n-o face, zice: "Mai stau un sfert de oră. Mai stau încă cinci minute". Și scapă, săraca, iese afară, gîfîită, și
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
însuți și pe care, simplu, natural, îl numim vocație. Debutul meu didactic s-a petrecut la Heidelberg în 1986. Au urmat profesorate la Frankfurt, Bayreuth, în Africa de Sud, iar din 1996 funcționez la Universitatea "Carl von Ossietzky" din Oldenburg. Unde este profesoară la Catedra de Compoziție și unde păstorește masterate (în perspectivă, probabil, și doctorate), printre alții, și ale numeroșilor bursieri români. Într-o vreme erau mulți studenți români aici, fie de la București, fie de la Cluj. Cu toții s-au orientat rapid într-
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
studiile românești în Italia și voința de a îmbogăți continuu resursele pe care se bazează predarea studiilor românești. În prima zi, lucrările conferinței au fost găzduite de Universitatea "La Sapienza" iar moderatoarea primei sesiuni a fost chiar gazda noastră, doamna profesoară Luisa Valmarin. Următoarele două zile au adus alte sesiuni găzduite de superba Accademia di Romania. Paleta discuțiilor a fost amplă, abordându-se probleme de literatură și limbă română, dar și de interculturalitate, traductologie, lingvistică romanică și comparată, discurs mediatic, muzeografie
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
alegorie și vis, deconspirarea utopiei prin contrautopie. Fantasticul este obținut prin resemnificarea, mai exact prin reconvenționalizarea realității. Zburătoarea de consum dezvăluie fantasticul existențial, ca ironie ambiguă a lumii maniheice prin dictat monoideologic. Duplicitatea omului nou, camuflat spiritual, e ilustrată prin profesoara de socialism științific căreia o cloșcă îi crește îngeri. Duplicitatea pare să fi fost în mod real frecventă. A recunoscut-o și prozatorul Petru Dumitriu, spunând că-și făcea cruce cu limba în gura închisă în timpul ședințelor de învățământ marxist-leninist
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
s-a acordat Premiul Concursului Național de Proză "Liviu Rebreanu" lui Gheorghe Schwartz. În ultima zi a Saloanelor "Liviu Rebreanu", la Colegiul Național "Liviu Rebreanu" din Bistrița, a avut loc Colocviul "Liviu Rebreanu la el acasă", moderat de Niculae Gheran și profesoara Mihaela Iacob.
Mișcarea literară - cinci ani de existență by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9021_a_10346]
-
negura vremurilor. A călcat trenul un frânar și i-a tăiat niște picioare. Cu cât te descoperi, cu atât ți-e mai frig. I-am adus la cunoștință că e măgar. Doresc căsătoria cu o fată onestă sau cu o profesoară. S-au culcat alături, ba și mai aproape. Un prunc minor. Cu jumătatea dumisale era căsătorit de curând; prima jumătate murise cu doi ani în urmă. Un copil ce zice tată poate foarte bine să greșească. Ce știe el? Era
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
Florescu, iar un distins preot. După aceea părintele profesor Paraschiv Dumitrescu. Asta când am ajuns mai departe. Și ultimul la care am mai poposit sub patrafir a fost părintele Niculăiță Cosma, din Humulești. Rudă cu Creangă. Căsătorit cu doamna Veronica, profesoară de matematică, o doamnă foarte distinsă. O mai văd rar, când mă mai duc la biserică la Precupeți. Era o ființă cu totul deosebită părintele Cosma. Era, în același timp, un preot extrem de plin de rigoare lăuntrică spirituală, duhovnicească. Și
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
Minuten (Patru minute, Germania, 2006) al lui Chris Kraus, cel mai aplaudat film al festivalului, reprezintă un tur de forță avînd în centru două personaje la fel de puternice, din medii complet diferite, relaționate ca maestru și discipol. Ceea ce unește pe bătrîna profesoară de muzică care dă lecții cîtorva interni ai unui penitenciar pentru femei și pe una din deținute, condamnată pentru crimă, este atît trauma pe care cele două personaje o internalizează, cît și farmecul senin, cu melancolia reținută a muzicii lui
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
dă lecții cîtorva interni ai unui penitenciar pentru femei și pe una din deținute, condamnată pentru crimă, este atît trauma pe care cele două personaje o internalizează, cît și farmecul senin, cu melancolia reținută a muzicii lui Robert Schumann pentru profesoară sau impetuos, într-o muzică "neagră" cu ceva din amestecul de registre al muzicii wagneriene pentru eleva sa. Fiecare scenă traduce o criză, fiecare scenă reprezintă o ruptură de nivel, un act de exorcism. Regizorul nu te lasă să respiri
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
ființat numai un Grup Român de Semiotică, în cadrul Societății Române de Lingvistică. Recent, s-a constituit Asociația Română de Semiotică (AROS) având ca președinte pe profesorul Traian D. Stănciulescu de la Universitatea Al. I. Cuza, Iași, și ca secretar general pe profesoara Doina Cmeciu, de la Universitatea din Bacău (aceștia fiind cei care au avut inițiativa întregii acțiuni), subsemnatului revenindu-i președinția de onoare a AROS. în octombrie 2006 a avut loc la Slănic-Moldova prima Conferință Internațională de Semiotică organizată de AROS, ale
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
au transformat pentru mulți într-o adevărată școală - vezi cartea lui... și a lui... cum naiba-i spune, dealtfel el însuși, servitorul D-tale, a început deja să-și publice memoriile. Oricum, dacă n-ar fi fost soția care era profesoară de franceză la un liceu din București și dădea și lecții particulare în casele mărimilor zilei, îndeosebi ale șefilor x de partid care țineau să-și învețe odraslele limba lui Montaigne, trecînd peste faptul că aceasta era și aceea a
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
a fost sfințită la 23 mai 1999. Castelul Cantacuzino Pogonat din Vlădiceni Cocoțat mai sus de Schitul Vlădiceni, încă mai rezistă timpului. Pe vremuri, două doamne Cantacuzino veneau la Iași cu docarul, zilnic, la Notre Dame de Sion unde erau profesoare. Biserica din Vlădiceni, Sat Vlădiceni biserica veche a fost restaurată ̀în 1803 de cuviosul arhimandrit Macarie, iar ̀în 1908 soții Neculai și Eufrosina Gheorghiu o renovează cu fonduri proprii. Casa Kogălniceanu din Bucium Casa Kogălniceanu ne întâmpină la
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]