3,286 matches
-
fără să fi nutrit vreodată ambiții arivistice, pe care le-a respins, le-a condamnat și disprețuit organic, cercetătorul Boicu a făcut „imprudența” de a răspunde insistentelor (sincerelor și justificatelor) chemări colegiale de a intra, ca titular, în rândul corpului profesoral al Facultății de Istorie, ipostază care semnifica - cel puțin în viziunea factorilor politici decizionali - o promovare, dovedită însă incompatibilă cu statutul „familial” al candidatului la postul vacant de conferențiar. Dezamăgirea îi va fi fost sporită cu atât mai mult, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Academician Profesor Doctor Doctor honoris Causa Julius Zimberlan, a fost reclamat de mai mulți părinți că ar fi sancționat într-un mod cu totul nepermis șase elevi din clasa a III-a primară. Inițial, cazul a fost discutat în Consiliul Profesoral al Școlii, însă aceiași părinți nu s-au arătat defel mulțumiți și s-au adresat Justiției suverane. Întâmplător sau, mai degrabă, nu întâmplător! -, cazul a fost preluat și de ziarul local și, după doar o zi, și de presa centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
vremii și a reușit să-mi transmită primele Îndoieli și porniri la adresa regimului atunci când a crezut de cuviință că sunt destul de matur să Înțeleg cum stau lucrurile. Nu a fost un spirit carierist, urmând numaidecât prescripțiile de validare a valorii profesorale pe bază de tot felul de examene și reușite formal recunoscute. După știința mea, a obținut doar definitivatul, respingând intenționat confirmările ulterioare prin grade didactice. A avut În schimb vocația cititului și a culturii mari, autentice, casa lui fiind transformată
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și În Basarabia - În anii 1949-1950. În domeniul cultural, metodele au fost la fel de draconice. S-a trecut la rusificarea regiunilor recent integrate, anihilîndu-li-se treptat cultură și punîndu-se c...luș elitelor intelectuale. Între 1940 și 1944, 90% din comunitatea științific... și profesoral... a Basarabiei a fost dispersat..., ceea ce a dus la chemarea unor specialiști din alte regiuni ale Uniunii Sovietice pentru a o Înlocui, și deci la Împiedicarea durabil... a dezvolt...rîi unei intelighenții naționale. În Ucraina, scriitorii și istoricii sînt urm
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
teologia. Este profesor la liceul din Blaj, îndeplinind după aceea, până în 1834, funcțiile de arhivar la Consistoriu și prefect de studii la Seminar. Între 1834 și 1839, a fost notar consistorial în același oraș, reîntorcându-se, din 1839, în corpul profesoral. Peste trei ani, intră în conflict cu episcopul I. Lemeni și cu autoritățile ungurești, deoarece protestase cu violență împotriva tendințelor de înlocuire, cu maghiara, a limbii române în biserică. Victimă a unui lung proces, B. va fi suspendat din profesorat
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
limba deosebitelor ținuturi - daca n-o fi cea maghiară - nu se poate propune la toate gimnaziile și școalele reale, deci și la cele confesionale, decât numai ca studiu extraordinar auditorilor de bună voie, ba încă în așa chip încît corpul profesoral să poată eventual opri pe cei interesați de la învățarea ei paragrafele 9, 78), iar ministrului i se rezervă dreptul de-a statornici dimensiunea studiilor obligatorii în așa chip încît propunerea sistematică a limbilor provinciale să devie cu neputință paragraful 77
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un asemenea elev. Să zicem că rău a făcut d. Filibiliu. Să-l pedepsim; însă interesul instrucției cere ca pedeapsa aceasta să nu fie publică și să nu se pronunțe în fața tinerimii, fiindcă astfel ea izbește în autoritatea întregului corp profesoral. Cu toate aceste unul dintre membrii juriului a stăruit pentru o mai aspră pedeapsă. Acesta e d. Frederic Dame. Nu e destul nici atât; onorabilul Ministeriu al Cultelor și Instrucției Publice, ascultând consiliul permanent, a pus sentența juriului ad acta și a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fire pe un profesor oricât de liniștit, să nu umble reclamând pe la ministeriu și să nu erige cauza lor în cauză celebră. Tot de această opinie au fost juriul de profesori cari au judecat cazul d-lui Filibiliu, precum și corpul profesoral din București. O petiție acoperită de semnăturile a o sumă de profesori, între cari întîmpinăm numele cele mai cunoscute ale corpului didactic din România, precum St. C. Mihăilescu, Angel Dimitrescu, G. Dem. Teodorescu, Dim. Aug. Laurian, Ir. Circa, Dr. Barbu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toată lumea, de-a nu vâna câștiguri ilegitime într-o țară în care toți le vânează, de-a nu căuta bun trai și avere fără muncă ca toți ceilalți. Cauza decadenței școalelor e dar declasarea generală care se răsfrânge asupra corpului profesoral ca asupra țării întregi. Răul trebuie scos din rădăcină; trebuie ca fiecăruia, fie director de bancă, fie amploiat la Regie, la Domenii, la drumul de fier, să i se ceară în schimbul echivalentului material probe că posedă un capital intelectual de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi animând pe patrioții roșii nu sunt în ochii nimărui o compensație pentru pierderile reale ce le suferă țara sub acest regim. [19 februarie 1883] ["CAMERA A PRIMIT... "] Camera a primit cu mare majoritate proiectul de lege al gradațiunii salariilor profesorale, un deziderat pe care corpul nostru didactic [î]l manifestase demult și în deosebite rânduri. Principiul gradațiunii e just nu numai pentru această ramură, ci pentru toate serviciile publice de la îndeplinitorii cărora se cer cunoștințe speciale cu greu și în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și ele examinate. Condițiile discursive sau logice au făcut din Ordinea discursului o lecție inaugurală ascultată în reculegere de către o asistență aleasă, comentată abundent de ziarele de a doua zi, tipărită imediat de edituri, citată și glosată de membrii corpului profesoral, analizată chiar aici, pe un alt teren: cel al seminariilor autorizate de filosofie susținute în amfiteatrele statului. Unghiul de atac mediologic implică trei întrebări succesive: Împotriva cui? Îndărătul a ce? Prin ce mijloace? 1) În care cîmp strategic al discursului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grave turbulențe. Începînd cu secolul al XVI-lea, cînd răspîndirea tiparului a spart la noi monopolul clerical, controlul s-a exercitat într-un mod rigid, prin reglementări corporative și un arsenal juridic îndreptate către tipar și presă (pupitrele și catedrele profesorale fac obiectul unui control direct, ocolind instituția universitară încă depedentă de Biserică). Statul joacă rolul principal, controlînd mijloacele legale de emisie a discursurilor publice. Dar aceste mijloace, după un anumit stadiu de dezvoltare, nu mai sînt controlabile (costul controlului e
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sensul adiției dimensiunii gesellschaft, este nevoie ca școala să asume o sarcină mai complexă. Introducându-i în gesellschaft, în lumea instituțiilor formale, școala completa familia care îi introducea în gemeinschaft, în comunitate. Trecerea fiind una neplăcută în esență, feminizarea corpului profesoral era privită ca o metodă de a atenua disconfortul. Astfel se petrece socializarea duală, necesară într-o societate bifurcată. Datorită diferențelor structurale dintre familie, școală și instituțiile publice, familia nu îi poate învăța pe copii un comportament corespunzător vieții publice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Zaharescu Karaman); * a fost implicat în construirea Spitalului Parhon (dat în folosință în 1943); la deschidere, spitalul s-a numit N. Paulescu; * 1938, conferențiar la clinica profesorului Aburel; * profesor la Clinica a II-a a Spitalului Parhon; * membru al Consiliului Profesoral până în 1948; * era un bun practician, exigent, bun organizator, o personalitate cu prestanță. Profesorul CORNELIU GAVRILESCU, profesorul clinicii de la Parhon ulterior de la "Cuza Vodă" era calm, elegant, ordonat în exercitarea procesului diagnostic și în efectuarea intervențiilor. A militat pentru ca patologia
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pentru statele europene avansate din perioada respectivă. Cele două războaie mondiale nu au făcut decât să încetinească progresul universităților și al accesului democratic la studii superioare. Două caracteristici ale universităților le-au marcat ulterior: subordonarea față de stat și autonomizarea ghildelor profesorale, situație care reducea foarte mult capacitatea decizională a administrațiilor universitare, pe de o parte, și coexistența, alături de universități, a institutelor profesionale care pregăteau tehnicieni specialiști, cum erau institutele tehnice superioare din Franța sau colegiile profesionale din Olanda și țările scandinave
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de Bourdieu este una măcinată de contradicții și lupte care reflectă competițiile din sfera elitei la a cărei producere participă universitățile și a cărei compoziție o oglindesc. Principalele opoziții se manifestă pe trei axe: prestigiul disciplinelor, controlul asupra reproducerii corpului profesoral și disputele dintre ortodoxia și heterodoxia academică. Anumite specializări, cum sunt medicina și dreptul, beneficiază, în mod tradițional, de mai multă recunoaștere. Ierarhia prestigiului devine evidentă în compoziția personalului angajat în instituțiile de învățământ superior sau a corpului de studenți
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
devine evidentă în compoziția personalului angajat în instituțiile de învățământ superior sau a corpului de studenți din punctul de vedere al originii sociale. În al doilea rând, puterea reală în instituțiile de învățământ o dețin cei care controlează reproducerea corpului profesoral. Acest control este manifest în cerințele prin care sunt reglementate traiectoriile academice ale tinerilor cercetători și asistenți. Indiferent de presupusele calități personale, aspirantul la un anumit statut academic trebuie să treacă printr-un număr de inițieri ghidate de elita academică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
șanselor școlare ale elevilor cuprinși în ele. Rezultatele la teste sunt cel mai puternic determinate de caracteristicile mediului familial și mai ales de nivelul de instrucție al părinților. Cheltuielile școlare, echipamentele și programele școlare contează mai puțin decât atributele corpului profesoral, dar și decât atributele grupului de camarazi de la școală, capitalul lor cultural moștenit și nivelul aspirațiilor lor școlare. Aici este și descoperirea cea mai interesantă a cercetătorilor americani: copiii negri reușesc cu atât mai bine cu cât numărul de copii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al cursului. Discursul magistral al cursului instituie între profesori și studenți o distanță ce se adaugă altor mecanisme de distanțare pe care universitatea le pune la dispoziția profesorilor (Bourdieu, 1984). Condiția necesară pentru practica și eficiența cursului magistral este ideologia profesorală a incapacității studenților. Potrivit acesteia, cele mai bune cursuri sunt prost înțelese, pentru că studenții nu sunt capabili să le recepteze. Pedagogia universitară infantilizează studenții prin impunerea cadrului magistral. Studenții se supun, fiind nevoiți să accepte autoritatea de status a diplomei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ulterioare. Profesorii, pe de altă parte, folosesc discursul magistral ca un cod cultural ce le susține autoritatea și legitimitatea în universitate. Cei care pierd în acest joc sunt studenții din clasele dominate, cărora le lipsește capitalul cultural necesar traducerii discursului profesoral în propriul cod lingvistic. Cu unele excepții, doar studenții din clasele dominante, cu un habitus corespunzător discursului universitar, vor avea rezultatele școlare cele mai bune. Pedagogia universitară contribuie astfel la reproducerea socială pe linii de clasă, cu câteva excepții din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale ofertei. Meditațiile ca formă de corupție" Un gen de teorii, provenind din sfera cercetărilor privind alegerile publice (public choice) sau administrația publică, introduce meditațiile (private tutoring) în categoria fenomenelor de corupție, iar apariția fenomenului este explicată prin poziția corpului profesoral și prin situația infrastructurii educaționale. Reprezentând această perspectivă, am cunoștință de lucrările lui Biswal (1999) sau Bray și Kwok (2003). Analizând sursele corupției, Klitgaard (1988) a arătat că practicile de tip corupt sunt încurajate de poziția de monopol a funcționarilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la Alcibiade, alta metafizică la Diotima). Ajung astfel la ceea ce numesc „ironie erotică” de tip socratic. O lungă - prea lungă! - prejudecată ne tot vorbește despre ironia socratică și bunele ei lucrări, ca să nu mai spun de rezultate. E un tic profesoral greu de anulat. În Dicționarul său, A. Bailly pomenește în al doilea rând sensul inițial al termenului. Astfel eirōn, eirōneia, eirōneuomai însemna la început „prefăcătorie”, „simulare”, „concesie aparentă” urmată de o revenire bruscă, neașteptată. Vlastos află primele trei mențiuni ale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
E adevărat că nu poți ajunge azi la Platon fără a frecventa platonismele mai noi ori mai vechi. Dar Platon se „multiplică” în posturi inedite (redublare uneori grațioasă alteori inutilă), refuzând cu încăpățânare exclusivități. Noi, post-modernii, intrăm de regulă prea profesorali în filosofie pentru a putea surprinde la dimensiunile sale reale, anvergura și esențele unui orizont istoric confecționat prioritar din scene disparate. Dezamăgiți metodic de „societatea spectacolului” și excedați de proceduri am reușit să „necropsiem” platonismul cu abilitate chirurgicală. Știm, indiscutabil
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dând răspunsuri din ce în ce mai nesigure și obținând rezultate tot mai slabe; „incapacitatea” acestui elev se înscrie, așadar, în categoria deficiențelor „didascogene”, create de profesor prin ignorarea, uneori fără voia lui, a efectelor psihologice pe care le au aprecierile verbale și autoritatea profesorală (Pavelcu, V., 1962, p. 132). Nu mai puțin dăunătoare, prin efectele ei, este și atitudinea de supraestimarea de către profesor a posibilităților reale ale elevului. Ca efect al supraaprecierii și a încrederii deosebite pe care o manifestă în capacitățile unui elev
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de socializare, de transmitere a valorilor promovate de societate. Ca organizație socială, instituția școlii are următoarele caracteristici esențiale: a) o structură precisă (formală) răspunzând scopurilor cu care societatea a învestit-o Ă transmiterea valorilor și modelelor sociale: clase școlare, colectiv profesoral, ierarhie de competență; b) procesul de funcționare și actualizare a structurii se traduce printr-un proces complex de relații între membrii colectivității școlare (elevi, profesori, maiștri, director). Aceste două caracteristici sunt puse în evidență atât de organizația ca sistem, cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]