2,221 matches
-
făcută. Un alt aspect al problemei este durata de timp necesară obținerii unui astfel de profit. Dacă acțiunea A ar crește cu 3 dolari după doi ani, iar acțiunea B cu 6 dolari după 20 de ani, atunci cea mai profitabilă investiție este acțiunea A. Pentru investițiile în domeniul IT, indicatorul ROI se concentrează pe recuperarea costurilor. Presupunând că deținem 200.000 de dolari pentru a investi în două proiecte cu același buget, proiectul 1 ar aduce o economie de 300
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
nu numai tranzacțiile, ci și dreptul de proprietate intelectuală, funcționarea propriu-zisă a afacerilor, serviciile pentru infrastructuri și încrederea consumatorului. Pe de altă parte, rezultatul investițiilor în securizarea spațiului cibernetic acoperă cu prisosință cheltuielile făcute în acest scop. Ele chiar sunt profitabile. Anchetele au arătat, în mod repetat, faptul că: • deși este dificil de estimat probabilitatea apariției unui atac cibernetic major, pierderile înregistrate la realizarea unuia sunt, cu siguranță, mai mari decât investiția într-un program de securizare a spațiului cibernetic, care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de idealism și morală a semenilor. Caracter curat, răzbind prin merite personale și muncă asiduă, Radu Comșa ajunge secretarul de cabinet al unui avocat influent, deputat și moșier, cucerind și inima fiicei acestuia (Luminița) și anunțând, printr-o posibilă și profitabilă mezalianță matrimonială, saltul în altă poziție socială. Numai că inaderența morală la lumea în care se pregătea să intre îl face capabil de reticențe care îi vor marca radical destinul. De pildă, trăind acut complexul de a fi fost salvat
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
în 1942 va da Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, iar după război va publica Morala personalismului energetic (1946) și va încerca să „împace” două concepte, elaborând Materialismul și personalismul energetic (1947). În scrierile lui există o simbioză profitabilă între filosofie și literatură, iar apropierea de opera lui Nietzsche i-a accentuat această tendință. La „Noua revistă română”- unde nu face politică militantă, deși era un doctrinar conservator - se va înconjura de critici și scriitori importanți, cunoscând direct pulsul
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
1980; Alte 13 „Rotonda 13”, pref. Edgar Papu, București, 1981, 198-219; Manolescu, Arca, II, 21-60; Piru, Ist. lit., 328-332; Crețu, Constructori, 91-140, passim; Mariana Vartic, Hortensia Papadat-Bengescu: Individual și social în ciclul Hallipa, DFC, 218-240; Dimisianu, Lecturi, 64-77; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983, 92-120; Lăzărescu, Romanul, 197-223; Trandafir, Dinamica, 149-157; Crohmălniceanu, Cinci prozatori, 98-164; Ioan Holban, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1985; Indrieș, Polifonia, 144-164; Nicolae Manolescu, „Arabescul amintirii”, un roman inedit, RL, 1987, 27; Adriana Babeți, Anamneze, O, 1987, 31; Cristea
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
dar și de construit. Consider o plăcută obligație să transmit, pe această cale, mulțumirile mele colegilor care au făcut un efort deosebit să citească cu atenție manuscrisul acestei cărți și au dedicat lungi ore de discuții pe marginea ei, cert profitabile în ceea ce mă privește. În mod special, țin să menționez sprijinul pe care mi l-au dat Ion Aluaș, Ștefan Costea și Lazăr Vlăsceanu. Partea I tc "Partea I " SOCIOLOGIA EXPLICATIV|tc "SOCIOLOGIA EXPLICATIV|" Prima parte a lucrării va analiza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
zi și "totul se repetă din nou". In special Brown și al., 1993; Ladouceur și al., 2000; Leahy, 2004; White, 1999. Ladouceur și Dugas (1999) subliniază eficiența acestei tehnici în tratamentul neliniștilor de tip 2. Ea poate să se dovedească profitabilă în aceeași măsură și pentru neliniștile de tip 1, în vederea desensibilizării reacției emoționale asociate imaginilor și consecințelor neplăcute, cu condiția de a o combina cu un demers de rezolvare a problemelor pentru a trata cauza care generează neliniștea. Vezi mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
supunere și loialitate li se acordă o mare importanță În relația lor cu regulile promovate de societate. Robert B. Cialdini opina: „Comportamentul nostru are legătură cu un sentiment adânc Înrădăcinat al datoriei față de autoritate” (p. 260). Supunerea față de autoritate, dovedită profitabilă de cele mai multe ori, ne face să ne dorim confortul obedienței automate. Dar există și excepții izbitoare, potrivnice, care vin În contradicție cu experiențele acumulate În timp. Profesioniștii tehnicii convingerii caută să creeze aparența autorității pentru a câștiga Încrederea, făcând apel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Pentru a putea declanșa explozia, Alfred brevetează o altă invenție: un detonator bazat pe aprinderea unui fitil. 78 Datorită faptului că dinamita reducea substanțial costurile aruncării în aer a blocurilor de piatră, Alfred a făcut din vânzarea dinamitei o afacere profitabilă, astfel încât fabrică să din Krümmel (azi un cartier al orașului Geesthacht, Germania) începe să-și exporte produsele în alte țări din Europa și chiar în America și Australia. Datorită pasiunii sale pentru călătorii Hugo l-a denumit „cel mai bogat
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
există o sociologie unică, a cărei paradigmă teoretică să explice întreaga modernitate și tranzițiile ce s-ar produce în interiorul ei, indiferent de timpul și spațiul social. În locul căutării unei paradigme sociologice unice și universale, s-a dovedit a fi mai profitabilă teoretic și mai benefică social prospectarea corespondențelor adecvate dintre tranzițiile modernității și paradigmele explicative din sociologie. În cele ce urmează, voi consolida „proiectul iluminist” societate și cel de știință socială, corespondențele dintre ele și gradul lor de (in)adecvare în raport cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în practicile și experiențele lor sociale, pentru a construi instituțiile de care au nevoie. Proiectele de modernizare exterioară sunt simple fantome. Numai atunci când actorii individuali și sociali își construiesc propriile proiecte modernizatoare și le aplică în mod consecvent, pentru că sunt profitabile vieții lor, putem conta pe succese. În felul acesta, considerăm că modernitatea noastră este reflexivă sau nu este deloc. A doua presupoziție constă în faptul că abordarea propusă se distanțează de paradigmele deterministe, care invocă factori sau structuri economice, sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
locuitori. Oricum, necesarul actual de creștere a populației noastre studențești trebuie să fie mult mai mare atunci când ne raportăm la obiectivele europene pe care cât de curând trebuie să le realizăm și noi. Dar această creștere n-ar fi deloc profitabilă dacă absolvenții nu ar proba calificări cognitive și profesionale adecvate. Ce să comentezi atunci când afli că din circa 1 000 de tineri absolvenți cu licența în drept doar unul este admis într-un ciclu de formare și consacrare profesională în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
privită ca o blasfemie sau ca măcar cu totul inadecvată, atunci când nu-i doar o metaforă. Să privești studentul ca „materia primă” ce este supusă unei procesări în care cunoașterea și învățarea sunt activate pentru a obține rezultate eficiente și profitabile coincide cu considerarea educației ca un „antrenament” (training spun englezii) asiduu în cadrul unei organizări mecanice. Din această perspectivă, s-ar eluda tocmai faptul că educația aparține acelei zone inefabile a unei construcții umane care este pe cât de impredictibilă, pe atât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
7 - 2,07 Strayer Education Tradițional 33,7 22,93 Sylvan Learning Systems Tradițional 46,1 9,75 Dintre companiile listate în Index, 23 sunt de tip tradițional, 13 oferă programe de e-learning, iar 5 în instruire IT. Cele mai profitabile (20 din 23) se dovedesc a fi instituțiile tradiționale, urmate de cele specializate în instruirea IT (4 din 5), în timp ce dintre companiile de e-learning numai 4 din 13 sunt profitabile. Este clar că vânzarea de servicii educaționale a devenit o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
programe de e-learning, iar 5 în instruire IT. Cele mai profitabile (20 din 23) se dovedesc a fi instituțiile tradiționale, urmate de cele specializate în instruirea IT (4 din 5), în timp ce dintre companiile de e-learning numai 4 din 13 sunt profitabile. Este clar că vânzarea de servicii educaționale a devenit o afacere rentabilă care nu mai cunoaște granițe naționale. Cel mai semnificativ este însă faptul că instituțiile consacrate sunt cele mai profitabile. Implicația ar fi că atunci când universitățile consacrate se adaptează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dintre companiile de e-learning numai 4 din 13 sunt profitabile. Este clar că vânzarea de servicii educaționale a devenit o afacere rentabilă care nu mai cunoaște granițe naționale. Cel mai semnificativ este însă faptul că instituțiile consacrate sunt cele mai profitabile. Implicația ar fi că atunci când universitățile consacrate se adaptează noului context de piață a serviciilor de educație, ele sunt mai viabile și chiar mai puternice decât noile organizații ale societății sau economiei cunoașterii. Ele sunt universitățile reflexive ale modernității actuale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structură dialogică problematica sinuciderii, a cărei expresie teoretică se regăsește într-un eseu din Ipocrizia disperării. Două personaje, „un candidat la sinucidere... sănătos tun” și „un salvator de meserie... c-un picior în groapă”, aflate în biroul unei instituții filantropice profitabile, din moment ce poate fi ușor confundată cu sediul unei reprezentanțe comerciale, efectuează un exercițiu demonstrativ: sinuciderea nu este decât „soluția comodă” de scăpare, la care apelează toți cei care nu-și asumă povara cunoașterii de sine, este, în egală măsură, un
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
implicării populației se „mișcă” undeva pe o axă imaginară între: a. eforturile minime ale administrației de a atrage fonduri și de a mobiliza resursele autohtone, b. încercările localnicilor, puține la număr, de a prospera realizând pe lângă activitățile tradiționale micro-proiecte economice profitabile și c. inerția care îl împiedică pe țăranul rămas tributar vremurilor „colectivului” să se asocieze și să își construiască motivația pentru a participa voluntar la acțiuni comune cu efecte benefice asupra întregii comunități. I. Implicarea instituțiilor în proiecte de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unei mori de grâu și porumb de către o persoană din Iași, care a reușit să colaboreze cu investitori francezi. Apoi sunt cele două asociații agricole, care nu doar exploatează terenul existent, ci investesc în agricultură încercând să facă această activitate profitabilă. Un alt exemplu de inițiativă individuală locală este firma de transport Iași-Bivolari. O parte dintre persoanele cu spirit antreprenorial s-au îndreptat către proiecte de mai mică anvergură, cum ar fi proiectul cu finanțare FRDS pentru o pescărie, nefinalizat deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fi evitate. Pentru moderni, inserția individuală într-o matrice eclezială rămâne întotdeauna oblică și profund afectată de recunoașterea alterității. Până să guste din privilegiile cunoașterii nemijlocite - cum este comuniunea euharistică -, neofitul se hrănește cu lecturi la surse, practică un comerț profitabil cu exegeții tradiției și observă sceptic coliziunile dintre diverse curente teologice, culturi religioase sau chiar civilizații la cumpăna veacurilor. Chiar pentru a ajunge în situl liturgic al teologiei, o inteligență proaspăt botezată este obligată să cunoască ereditatea istorică a creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care perturbă echilibrul ecologic al ecosistemelor, cât mai ales activitățile sale din ce în ce mai intensive care, în mod deosebit în câmpii, fragmentează din ce în ce mai mult sectoarele în care se manifestă o anumită biodiversitate. Dacă adăugăm și alte activități periculoase pentru omenire, dar extrem de profitabile pentru foarte puțini și inimaginabil de păgubitoare pentru cei mai mulți [simularea unor fenomene naturale (cutremure, ploi, furtuni, trăznete sau uragane), culturi agricole strategice, experiențe chimice în domeniul militar sau civil, experimente de manipulare (psihologică, informațională, politică etc.)], atunci putem spune că
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
precum și „idolii” lor. Din nefericire, deși multiplicarea separațiilor este însăși logica democrației (ne-o reamintește Pierre Manent în frumosul său Cours familier de philosophie politique)4, lipsa mecanismelor democratice complementare o transformă într-o dezbinare fără sfârșit, toxică și nihilistă, profitabilă marilor partide și coalițiilor de mari partide, care „aspiră” și neutralizează ori transmută toate micile grupuri angajate într-un fel de girardiană „violență circulară”. Merită amintită în acest context frustrarea fostului președinte Constantinescu, provenit din mediul universitar, care s-a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
distanțare față de trecut, o parodie de sorginte locală a acestui proces necesar (numit de germani Vergangenheitsbewältigung; în Est, diferența mare constă în distanțarea simultană de mai multe trecuturi). Era neîndoielnic o uriașă operațiune de propagandă, orchestrată de Partid, și deosebit de profitabilă pentru autorii „angajați” (fie că aveau sau nu scrupule sau remușcări; eventualele lor frământări interioare nu au nici o importanță pentru experiența colectivă). Opinia publică, lipsită de surse de informare alternative ușor accesibile și credibile (posturile care emiteau din străinătate erau
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
scăpa. Vicepreședintele executiv al redutabilei American Association of Advertising Agencies, Jerry Gibbons, o spune perfect (traduc de pe situl NCM): „(Sondajul) demonstrează că mediile etnice și reclamele comerciale pe care le conțin operează o legătură emoțională cu consumatorii etnici”. Nimic mai profitabil decât cunoașterea și exploatarea emotivității vernaculare! Oricât de emancipator a fost considerat de propunătorii săi, dreptul la diferență este recuperat de capitalismul postmodern... Nici măcar „coca-colonialismul” nu mai este ce era: din megamașină care de-culturează lumile tradiționale și instituie interminabila reproducere
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
kantiană, pe care le-am susținut în anii ’90 la Colegiul Waldorf din București și de munca de pregătire a volumului Filosofia practică a lui Kant (Polirom, Iași, 2000), pe care am desfășurat-o într-o colaborare pentru mine foarte profitabilă cu colegul Hans-Klaus Keul. Întrebarea dacă filosofia teoretică sau cea practică a lui Kant este mai importantă și mai actuală nu este probabil o întrebare rezonabilă. Impresia mea este însă că dacă știința actuală arată în multe privințe altfel decât
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]