KorAP: Find »[drukola/base=profitabilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...51 >

1,253 matches

Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566

constă Într-o luptă acerbă Între producători și detailiști privind condițiile de expunere (spațiul de raft), costul fiecărui metru pătrat (banii-de-Împingere) și termenele de livrare. Noile inovații tehnologice dau și mai mult câștig de cauză distribuitorilor, care implementează „modele de profitabilitate directă a produsului”, determinând profitul real al fiecărui produs pe unitate de spațiu, În funcție de greutate, ambalaj, „managementul de raft” și „modele spațiale”. Odată cucerit controlul asupra fluxului de date provenite de la consumatori, detailistul Își concentrează atenția asupra informației orientate spre

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
doilea gen de investiții, la firmele românești se constată preferința pentru sistemul intern de recompense, care favorizează plata imediată, fără a valorifica exploatarea investițiilor pe termen lung, chiar dacă sunt mai rentabile. De asemenea, se Încurajează supraevaluarea excesivă și periculoasă a profitabilității pe termen scurt. A investi În infrastructură Înseamnă modernizarea rețelelor de autostrăzi, a căilor ferate, a liniilor aeriene, a telefoniei În mediul rural etc. Credem că ar fi utilă Înființarea de către stat și patronat a unor centre regionale care vor

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Jilava 781. II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punctul de vedere al caracteristicelor tehnice În rândurile următoare prezentăm comparativ caracteristicile principalelor publicații catolice din România referitoare la "probleme tehnice" precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Transilvania pe de o parte și Moldova, respectiv Bucureștiul pe de altă parte a demonstrat faptul că publicațiile din diecezele Iași și București au avut o răspândire bună. Sistarea sau continuarea apariției revistelor a depins de existența finanțării și de profitabilitatea publicațiilor. Problemele economice semnalate număr de număr de redactorii revistelor au indicat faptul că nicio publicație catolică nu a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-a putut acoperi costul apariției și cel aferent redactării lor, în condițiile în care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
considerat că apariția unor reviste catolice în capitala țării era un lucru important și necesar pentru comunitatea catolică din România, care trebuia să-și facă auzită vocea cu privire la toate aspectele vieții și la evoluția societății în ansamblul ei. La capitolul profitabilitate, nicio publicație catolică din Moldova sau din dieceza de București nu a reușit să aibă un bilanț pozitiv; cele mai fericite situații au fost atunci când s-a reușit acoperirea cheltuielilor de editare și tipărire. Scopul principal al apariției periodicelor catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/394_a_765

din care va răscum păra la scadență obligațiunile respective; − obligațiuni retractibile, care vor putea fi răscumpărate, la scadență, de către firma emitentă; − obligațiuni convertibile, care pot fi preschimbate, la opțiu nea deținătorului, cu acțiuni ale emitentului. 3.3.2.1.3. Profitabilitatea și riscul valorilor mobiliare Profitabilitatea reprezintă o preocupare obligatorie, în condițiile unei volatilități sporite a valorilor mobiliare în raport cu variațiile pieței de capital, ceea ce determină o relație directă între profitabilitate și risc. De aici rezultă și faptul că, o profitabilitate mare

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
la scadență obligațiunile respective; − obligațiuni retractibile, care vor putea fi răscumpărate, la scadență, de către firma emitentă; − obligațiuni convertibile, care pot fi preschimbate, la opțiu nea deținătorului, cu acțiuni ale emitentului. 3.3.2.1.3. Profitabilitatea și riscul valorilor mobiliare Profitabilitatea reprezintă o preocupare obligatorie, în condițiile unei volatilități sporite a valorilor mobiliare în raport cu variațiile pieței de capital, ceea ce determină o relație directă între profitabilitate și risc. De aici rezultă și faptul că, o profitabilitate mare este însoțită de un risc

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
nea deținătorului, cu acțiuni ale emitentului. 3.3.2.1.3. Profitabilitatea și riscul valorilor mobiliare Profitabilitatea reprezintă o preocupare obligatorie, în condițiile unei volatilități sporite a valorilor mobiliare în raport cu variațiile pieței de capital, ceea ce determină o relație directă între profitabilitate și risc. De aici rezultă și faptul că, o profitabilitate mare este însoțită de un risc mai mare și invers. Spre exemplu, prin investirea de capital în cumpărarea unor obligațiuni cu dobândă de 5 % se realizează o profitabilitate scăzută, dar

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
3. Profitabilitatea și riscul valorilor mobiliare Profitabilitatea reprezintă o preocupare obligatorie, în condițiile unei volatilități sporite a valorilor mobiliare în raport cu variațiile pieței de capital, ceea ce determină o relație directă între profitabilitate și risc. De aici rezultă și faptul că, o profitabilitate mare este însoțită de un risc mai mare și invers. Spre exemplu, prin investirea de capital în cumpărarea unor obligațiuni cu dobândă de 5 % se realizează o profitabilitate scăzută, dar cu un risc minim. Din contră, investirea aceluiași capital în

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
directă între profitabilitate și risc. De aici rezultă și faptul că, o profitabilitate mare este însoțită de un risc mai mare și invers. Spre exemplu, prin investirea de capital în cumpărarea unor obligațiuni cu dobândă de 5 % se realizează o profitabilitate scăzută, dar cu un risc minim. Din contră, investirea aceluiași capital în cumpărarea unor acțiuni prezintă un risc mult mai mare privind realizarea în viitor a unei profitabilități mai mici de 5 % sau de faliment și de pierdere în totalitate

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
capital în cumpărarea unor obligațiuni cu dobândă de 5 % se realizează o profitabilitate scăzută, dar cu un risc minim. Din contră, investirea aceluiași capital în cumpărarea unor acțiuni prezintă un risc mult mai mare privind realizarea în viitor a unei profitabilități mai mici de 5 % sau de faliment și de pierdere în totalitate a capitalului investit. Interesul investitorului de a cumpăra o acțiune, imediat după emiterea ei, este motivat de următoarele elemente : − dividendul net pe care-l aduce această acțiune; − creșterea

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
capitalului investit. Interesul investitorului de a cumpăra o acțiune, imediat după emiterea ei, este motivat de următoarele elemente : − dividendul net pe care-l aduce această acțiune; − creșterea valorii de piață a acțiunii, în raport cu prețul ei de achiziție. Variabilitatea totală a profitabilității unei acțiuni se divide în două părți: a) o parte determinată de influența pieței bursiere, parte care determină riscul sistematic, numit și risc nediferențiat; b) o parte determinată de influența caracteristicilor specifice fiecărei acțiuni, parte care determină riscul specific sau

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
evoluția și influența factorilor pieței de capital. O posibilitate de depășire a acestei dificultăți o reprezintă calculul valorii actuale a unei obligațiuni cu dobândă perpetuă (n → ∞ ), deci fără termen de rambursare. Și pentru obligațiunile rambursabile se poate demonstra că rata profitabilității actualizate este egală cu rata dobânzii nominale sau cu rata de cupon. Variația prețului unei obligațiuni perpetue este egală cu variația în valoare relativă (și nu absolută) a ratei dobânzii pe termen lung. Obligațiunea perpetuă este însă un caz extrem

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
cupon până la rambursare. Fenomenul de oscilație a cursului bursier al obligațiunii în funcție de variația ratei dobânzii de piață se numește volatilitatea obligațiunii. Când valoarea de rambursat sau cea de revânzare este mai mare decât valoarea nominală sau cea de cumpărare, rata profitabilității actualizate, va fi mai mare decât rata nominală sau decât rata de cupon, în funcție de mărimea primei de rambursare sau de mărimea diferenței de curs bursier. Diferite organisme specializate calculează în mod curent ratele de profitabilitate actualizate pe ansamblul obligațiunilor și

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
sau cea de cumpărare, rata profitabilității actualizate, va fi mai mare decât rata nominală sau decât rata de cupon, în funcție de mărimea primei de rambursare sau de mărimea diferenței de curs bursier. Diferite organisme specializate calculează în mod curent ratele de profitabilitate actualizate pe ansamblul obligațiunilor și le transmit abonaților prin rețele de calculatoare și prin publicații periodice. Presupunând că rata perpetuă a unei obligațiuni de 200.000 lei este de 50 %, iar rata dobânzii de piață este de 55 %, atractivitatea pentru

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
declanșa, atunci când rata profita bilității acesteia va fi tot de 55 %. Pentru a interesa pe cumpărători, obligațiunea în valoare nominală de 200.000 lei, va trebui să se schimbe pe un preț mai mic (181818,2 lei), oferind astfel o profitabilitate corespunzătoare celei de piață. Cursul bursier al obligațiunii se va ajusta, astfel încât rata de profi- tabilitate pe care o furnizează să urmărească evoluția ratei dobânzii de piață Unele tipuri de obligațiuni reacționează în mod diferit la variația ratei dobânzii de

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
diferit la variația ratei dobânzii de piață, ceea ce determină obținerea unor coeficienți diferiți de volatilitate, situație care este influențată de mai mulți factori: • poziția economică și financiară a emitentului; • caracteristicile obligațiunii; • factorii conjuncturali ai pieței de capital. Rata „r”, reprezintă profitabilitatea certă realizată din plasament în aceste titluri dacă obligațiunea este deținută până la maturitate. Această rată trebuie să fie aceeași, la un moment dat, pentru toate obligațiunile care au aceeași maturitate. Se disting, totuși, diferențieri în funcție de caracterul maturității (pe termen scurt

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
deținută până la maturitate. Această rată trebuie să fie aceeași, la un moment dat, pentru toate obligațiunile care au aceeași maturitate. Se disting, totuși, diferențieri în funcție de caracterul maturității (pe termen scurt, mediu și lung). După cum s-a demonstrat anterior, ratele de profitabilitate, exprimă stări ale randamentului plasamentului în obligațiuni. De asemenea, la momente diferite, ratele de profitabilitate se modifică în raport cu modificarea ratei dobânzii de piață, exprimând o funcție a prețului obligațiunii în raport cu rata dobânzii de piață. Această funcție este continuă și derivabilă

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
obligațiunile care au aceeași maturitate. Se disting, totuși, diferențieri în funcție de caracterul maturității (pe termen scurt, mediu și lung). După cum s-a demonstrat anterior, ratele de profitabilitate, exprimă stări ale randamentului plasamentului în obligațiuni. De asemenea, la momente diferite, ratele de profitabilitate se modifică în raport cu modificarea ratei dobânzii de piață, exprimând o funcție a prețului obligațiunii în raport cu rata dobânzii de piață. Această funcție este continuă și derivabilă, ceea ce face posibil să se exprime matematic acest proces al variației prețului unei obligațiuni. Coeficientul

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
al variației prețului unei obligațiuni. Coeficientul de volatilitate D, este denumit durata obligațiunii (plusvaloarea la capitalul investit) corespunzătoare unei scăderi a ratei de piață cu 1 %. O modificare a ratei dobânzii de piață (δr), va antrena o modificare proporțională a profitabilității obligațiunii, coeficientul de volatilitate fiind D. Volatilitatea acestei obligațiuni, de 25,26 %, se înscrie în regula generală de creștere a coeficientului de volatilitate în raport cu maturitatea obligațiunii. Se impune însă o observație, în sensul că volatilitate nu depinde liniar de maturitate

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
intervalul iunie-septembrie prețul pe piață a crescut, cumpărătorul ar fi înregistrat o pierdere la marfa fizică în lipsa acoperirii la bursă. De aceea, el trebuie să cumpere în septembrie la 100 $ față de 90 $, cât ar putea el oferi în condiții de profitabilitate. În schimb, câștigul de la bursă îi compensează această pierdere, deoarece a avut o poziție long și prețul a crescut. În cazul când, prețul „cash” ar fi scăzut, spre exemplu la 70 $/UM, atunci profitul său din evoluția favorabilă a conjuncturii

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
80 $/bushel și nedorind să rateze din nou, trece la offsetare, profitul său fiind de 0,10 $/bushel : (2,65 - 2,55 = 0,10 $). Speculatorul își construiește tranzacțiile comerciale cu contracte fu- tures, urmărind să acționeze la standarde ridicate de profitabilitate, vizând realizarea unui raport cât mai avantajos între suma de bani proprii imobili zați și valoarea afacerii. În prezent, în lumea modernă, afacerile se realizează în totalitate sau, în bună măsură, nu cu bani proprii, ci cu bani împrumutați, pe

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

instrumente de muncă"131. Proletarul nu se află în situația de a deține mijloace de producție. Capitalismul înseamnă, în viziunea lui Marx, generalizarea formei marfă a produselor muncii 132, un tot productiv în care obiectivele sunt cele de expansiune și profitabilitate. Forma marfă a produsului muncii presupune asumarea de către producător a contactului cu cel care îi va cere și îi va consuma marfa. Capitalismul înseamnă producție, bani și comerț cu mărfuri și cu bani. Capitalismul înseamnă despărțirea omului de subzistență și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a pasa o castană fierbinte 271, fără nici o valoare din mână în mână, ci de a asuma riscul ca fiind unul colectiv, în paguba sau în profitul tuturor. Capitalismul este și o lume a riscului, nu numai a mașinismului și profitabilității. Atributul fundamental al monedei de hârtie rămâne flexibilitatea sa și posibilitatea infinită de a acoperi în orice moment un număr infinit de tranzacții comerciale, însumate la o valoare infinită. Moneda din hârtie sparge orizonturile economiei și le împinge la valori

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
randamentele din economie scad foarte mult, chiar sub rata dobânzii bancare. În acest moment, împrumuturile nu mai pot fi rambursate și apare blocajul și panica. Apariția crizei este deci un joc subtil al randamentelor din economia reală, sau a nivelului profitabilității cu care sunt exploatați factorii de producție, și randamentele din economia financiară, adică nivelul de cost al capitalului financiar pus în operă. Jocul economie reală - economie monetară este cel care întreține expansiunea economică sau instalează criza economică. Vom reține denumirile

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]