1,877 matches
-
se situează sub semnul unei morale totalitare negative (cel puțin din perspectiva etică tradițională a non-uniformizării gesturilor). Abuzurile săvârșite de cadrele DGP (mai cu seamă În regimul Dej) stau sub semnul lui Circe - unde „băutura” servită recrutaților este tocmai puterea propagandistică a partidului, pactul cu diavolul Înscris În perspectivele socioierarhice superioare, asumarea voluntară a unui eu uniformizat și situat În afara valorilor tradiționale. Privind supra-Îndoctrinarea. Cei care au fost recrutați pentru „a păzi” dușmanii poporului făceau deja parte dintr-o societate profund
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ascensiunea Partidului Comunist. Paralizate de lipsa reacțiilor occidentale, partidele istorice (Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat) au avut posibilități de reacție reduse. Comuniștii au folosit demagogia foarte eficient În eforturile lor de a ajunge la guvernare: atacurile propagandistice asupra partidelor istorice (care au fost acuzate de antisovietism, de colaborare cu Garda de Fier Înainte de 1940) și calomniile la adresa prim-miniștrilor numiți de Palat (Constantin Sănătescu și Nicolae Rădescu) au fost Însoțite de demonstrații În stil bolșevic. Obiectivul era
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de incantație și melopee, o ambianță, o lungime de undă!” Prin producția poetică publicată după război, B. a oferit un edificator exemplu de autocenzură estetică benevolă, de deturnare a propriei vocații lirice din considerente social-politice, prin deliberată subordonare față de slujirea propagandistică a unor comandamente emanând de la opțiunea politică la care aderase anterior. Începând cu Niște fabule mici și mari pentru mari și mici (1946), și-a înfrânat aplecarea spre lirism, alegând calea genului aforistic și didactic, iar ulterior și-a asumat
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern, uneori chiar proaspăt. Umorul, ironia ori șarja sunt folosite și în romanele Singur în fața dragostei (1966), Unchiul din Paris (1973), Local ploi de scurtă durată (1986). Dialogul este vioi, acțiunea se desfășoară dinamic. B.
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
1954-1956, 1960, 1962, 1963, editată de Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria. Calendarul din 1956 conține mai multe portrete: M. Sadoveanu, M. Eminescu, Szabó Pál, József Attila, Leonid Pervomaischi, A.P. Cehov, cât și fragmente din operele lor, selecția vizând texte propagandistice. În 1960, partea literară include scrieri de Titus Popovici (Setea), Ilie Iovănaș (Ceainicul împăcării), G. Topîrceanu (Un iepure), Szabó Pál (Întâmplare de la sat), Gárdonyi Géza (Fulg de nea), G. Coșbuc (Iarna pe uliță). Merită semnalată prezentarea vieții și activității lui
CALENDARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286026_a_287355]
-
titluri ale acestei foarte stranii antreprize. S-a vorbit de asemenea foarte mult de un scandal care a condus până sus, la Ion Iliescu, cunoscut sub numele de cod „Eterna și fascinanta Românie”. E vorba În principal de un album propagandistic, dar și de afișele electorale ale lui Ion Iliescu. Operația s-a dovedit a avea ramificații până În străinătate. Vladimir Tismăneanu: Ai văzut vreodată albumul? Mircea Mihăieș: Da, albumul În sine e o lucrare alcătuită În bune condiții tehnice, onorabil, nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
până la desfigurare, fără a i se recunoaște sursa, a unui roman al scriitorului Lion Feuchtwanger, Evreul Iisus. Turnat după un roman umanist despre rolul evreului Iisus, consilierul unuia dintre prințișorii germani din secolul al XVIII-lea, filmul este o armă propagandistică antisemită. În secolul XX antisemitismul se datorează cu osebire Îngemănării dintre antisemitism și o mare putere militară și politică - Germania, În momentul În care el devine de fapt stâlpul de rezistență al ideologiei oficiale a celui de Al Treilea Reich
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fascismul), corporatism, autoritarism, suprematism etnic, machism, cult falic al eroilor naționali, marea majoritate „bărbați de seamă” și generatori de „pui-de-lei”. Am tot respectul pentru cântecul respectiv și pentru cine l-a scris, dar a fost transformat Într-un instrument pur propagandistic, așa cum se Întâmplă cu asemenea imnuri. Istoria imnurilor este Însăși istoria propagandei. Mircea Mihăieș: Ele Își au rolul În context și nu pot fi absolutizate. Vladimir Tismăneanu: Evident. Corneliu Vadim Tudor și Partidul România Mare constituie deci o parte a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Consolidarea unei noi concepții privind proiectarea și dezvoltarea curriculumului. Reforma curriculară din România a cunoscut în anii din urmă câteva momente importante. Un „prim val” a fost acela al reformei conținuturilor, mai ales din perspectiva dezideologizării, a renunțării la balastul propagandistic, a revalorificării „textelor interzise” sau a tabuurilor generate de cenzură. Un „al doilea val” a produs practic reforma curriculară reală în România. A fost elaborată o concepție solidă, logică și legitimă, bine fundamentată teoretic și metodologic, cu politici curriculare clare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sunt dominate de puseuri elegiace. Plasticitatea și insolitul imaginilor sunt rodul unei imaginații uneori excesive și nesupravegheate, precum o demonstrează unele poezii din volumele Cântarea ființării mele (1968), Trestienii (1975), Amurguri verzi (1978). Alteori, versul este îndatorat reportajului conjunctural și propagandistic (Toboșarii, 1974, De vorbă cu inima, 1987). SCRIERI: Patima izvorului, Chișinău, 1961; Versuri, Chișinău, 1965; Zbor de toamnă, Chișinău, 1968; Cântarea ființării mele, Chișinău, 1968; De ziua satului, Chișinău, 1971; Versuri, Chișinău, 1971; Toboșarii, Chișinău, 1974; Trestienii, Chișinău, 1975; Casa
BOLDUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
a Început să promoveze naționalismul ca ideologie complementară. Opoziția sa la invazia sovietică asupra Cehoslovaciei i-a conferit legitimitate și a Început să se prezinte ca pe un continuator firesc al marilor domnitori din Evul Mediu. Prin intermediul unui important aparat propagandistic, a Început să promoveze teza conspirației universale asupra poporului român, mitul „patriei primejduite” și cel al „cetății asediate”, ceea ce a creat o obsesie a amenințărilor externe (Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste, Raport final, 2006, pp. 502-508). Acestă obsesie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ziarului „Popolul suveran” și membru al Comitetului central electoral care pregătea alegerile de deputați pentru Adunarea Constituantă. La înfrângerea revoluției ia drumul exilului: Paris (colaborează, aici, la „România viitoare”, editează, în 1851, „Albumul pelerinilor români” și, în 1854, lansează broșura propagandistică Les Principautés Roumaines), Constantinopol (locuiește la I. Ghica și face lungi voiajuri în Palestina, Egipt, Macedonia, Muntele Athos). În țară îi apăreau, prin grija lui Gh. Sion, volumele Cântece și plângeri (1852) și Poeziile vechi și noue ale d-lui
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
că imaginează istorii dramatice citadine (gen Cezar Petrescu) în Enigmaticul Baikal (1938) ori în Ustüne sau Colina goală (1965). În schimb, piesele sale (Lupii, Cazul Benet, Fata de pe Mureș, Satul fără dragoste) sunt mai puțin teatrale și mult prea apăsat propagandistice, ilustrând în anii ’50 „conflicte” care mai de care mai false. Fractura ideologică a prejudiciat o operă altfel de o unitate tonală ușor de recunoscut. Căci dincolo de idei, motive sau simboluri istorico-filosofice, preocuparea constantă de „artifex” se manifestă nu numai
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
masiv, poeme din volumele anterioare, adăugând câteva, puține, piese noi. Poetul cultivă mai accentuat, dar și foarte convențional mândria patriotică și se simte dator să se arate preocupat de devenirea țării. Cântec de mai (1989) cuprinde compuneri versificate conform consemnurilor propagandistice ale oficialităților momentului (glorificarea convențională și mitificarea Partidului Comunist, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu), fără interes estetic. Convorbiri, interviuri și declarații ale unor personalități artistice sau culturale, consemnate în spațiu parizian și prevăzute cu mici introduceri eseistice, eventual asociate în
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
1969-1989). Debutul dublu al lui B., cu Gospodăria colectivă - izvor de bunăstare și belșug și Pe drumul fericirii (GAC Oltul, com. Teslui), apărute în 1961, se circumscrie speciei, mult frecventate în epocă, a reportajului literar contrafăcut în sensul pozitivului mobilizator, propagandistic. În continuare, autorul publică abundent în mai toate formele convenționale ale literarului, distanțându-se parțial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notație și, implicit, viziunea de ansamblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
reprezintă, în fond, trei fațete ale unui demers unic: consemnarea, convențional literaturizată, cu nerv jurnalistic și oarecare autenticitate factologică, a unor biografii comune sau a unor fapte de muncă, în mediul vieții de șantier, de uzină etc. Tributul plătit comandamentelor propagandistice compromite în mare măsură rezultatul. Utopia profesorului Dunca (1983), semnat împreună cu Neculai Chirica, e un roman „polițist”, de „acțiune” și „enigmă”, marcat de convenționalismul propriu, în epocă, genului. B. a publicat și versuri pentru copii (Poezii în zori, 1988). Un
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
culturale”, noua publicație promite că va fi „o tribună de afirmare a noii vieți spirituale”. Mai accentuat după 1974, servilismul ideologic al revistei nu va afecta totuși prea mult partea ei propriu-zis literară, alături de nenumăratele editoriale și reportaje cu caracter propagandistic continuând să se publice o literatură de bună calitate și extrem de variată. Îmbrățișând domenii variate și beneficiind de aportul unor colaboratori valoroși, A. a încercat să fie o revistă echilibrată, în care să-și găsească locul atât tradiția, cât și
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
care metafora titlului ar fi prea blândă. Dar construcția defectuoasă, tezismul evident, situarea autorului în postura de acuzator mânios fac din Negura o scriere caducă. Romanele Temelia (1951; Premiul de Stat), Satul uitat (1974) și o lungă serie de povestiri propagandistice (Făina chiaburului și bordeiul săracului, 1947; Secerișul, 1951; Pe drumul belșugului, 1951; Dreptul la viață, 1953 ș.a.m.d.), tipărite în broșuri sau în culegeri de proză scurtă, sunt produse facile ale unei politici literare impuse. Când imperativele comenzii politice
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
reducă la neant munca lui de o viață. Scutură din cap cu înverșunare. Adulterul trebuie îngrădit prin lege cu și mai multă strășnicie. În clipa următoare, remușcă rile îl copleșesc. Atât de multe acuzații false, sau exage rate din motive propagandistice. O impostură, pe cât de grosolană, pe atât de utilă pentru a masca instabilitatea politică. Își prinde capul în mâini, deznădăjduit. Iar intrigile astea au fost mai toate ur zite chiar de femeile din jurul lui. Sunt mult mai periculoase de cât
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dar spontane? Exista În comportamentul lui un puternic element de propagandă. I se trăgea poate de la sistemul american În ansamblu și Îi reflecta docilitatea. Fiecare, În fața celorlalți, avea felul propriu de a face propagandă pentru bine. Democrația era, ca stil, propagandistică. Conversațiile adeseori nu erau altceva decât o repetare a principiilor liberale. Dar Elya fusese fără Îndoială dezamăgit de soția lui. Sammler spera că avusese relații extraconjugale. Poate cu vreo asistentă? Sau cu vreo pacientă care Îi devenise amantă? Sammler nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fost chinuiții acelor vremuri. Altele, și mai multe, par false, forțate, cele datorate unor autori care încearcă să „reconstituie“ acei ani și, mai ales, să judece acea vreme. Ghicești în acest fel de scrieri tonul fals, găunos al vechilor deprinderi propagandistice. Al minciunii propulsate prin lozinci, locuri comune și nesfârșite repetiții. Cei care au trăit și pot spune cum a fost sunt din ce în ce mai puțini. Cei care nu cunosc, dar judecă sunt din ce în ce mai mulți, mai fără de trecut și îmbuibați cu locuri comune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
voturi erau obișnuite. Orice abatere de la aceasta stârnea nedumerirea guvernanților și profunde sentimente de insatisfacție la alegători. S-a încercat, zice-se, să se facă alegeri „corecte“ în 1937 și guvernul a pierdut. După 1989, dezmățul electoral continuă, cu formule propagandistice adecvate fiecărei campanii. S-a mers la început pe „consolidare“, apoi pe „schimbare“ (cei „15.000 de specialiști“ așteptau cu limbile scoase să preia țara), pe urmă s-a urlat a „continuitate“ sau a „altă schimbare“. Circul e același. Pomenile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cultivată de ei, șlefuită de ei și transmisă, prin fel și fel de vițe ale minciunii, și în anii comunismului. Cenzura comunistă nu diferea mult de cea carlistă. Poate motivațiile ideologice erau altele, dar esența rămânea aceeași. Măsluirea realității, minciuna propagandistică, programată și cultivarea mitului unui conducător atoateputernic, binecuvântare pentru un popor amărât și o nație mereu amenințată grozav din toate părțile. Întru salvarea bieților oropsiți, venea mereu eroul providențial, adus de Dumnezeul nației cu avionul (Carol II) sau propulsat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
aveau scopul de a mă Îmbărbăta pentru misiune, ele au eșuat În mod lamentabil. M-am uitat la grupul acela de rămășițe umane care lîncezea În colț și le-am zîmbit. Simpla lor prezență mi s-a părut o stratagemă propagandistică În favoarea vidului moral al universului și a brutalității mecanice cu care acesta distrugea piesele ce nu-i mai erau de folos. Fermín păru să-mi citească aceste gînduri atît de profunde și Încuviință cu gravitate. — Mama natură e-o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de a insera o astfel de propagandă împreună cu Chaz Minear? Eisler se foi pe scaun. — Chaz era responsabil cu filozofia, în timp ce eu susțineam că intriga demonstra elocvent ceea ce voia să spună. Mal zise: Avem copii ale acelor scenarii, cu pasajele propagandistice evidente subliniate. Vom reveni ca să ne indicați dialogurile pe care i le atribuiți lui Minear ca fiind tributare liniei partidului. Nici un răspuns. Mal spuse: Domnule Eisler, credeți că aveți o memorie bună? — Da, așa cred. — Și spuneți că ați lucrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]