748 matches
-
care nu sînt nici prea liberale nici prea despotice, că ele nu repos nici pe liberul schimb în adevăratul înțeles al cuvîntului, nici pe protecționism pînă la prohibiție. Adevăratele baze asupra cărora repos aceste acte sînt: liberul schimb combinat cu protecționismul, de unde rezultă că industriile noastre sînt încă slabe sau în ajun de a se întemeia sînt protejate și acele întemeiate și care nu se mai tem de nici o concurență străină, asigurate printr-o deplină libertate de comerț, cu un cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cerealele noastre de exemplu care nu se tem de nici o concurență în țara noastră sînt regulate prin menționatele tratate pe baza liberului schimb, și zahărul, sau mai bine zis industria zaharină care e încă în anul nașterii ei, pe baza protecționismului. În vremea cînd revoluția industrială încă nu se instalase în Principate, industria se limita la lucru cu mîna ce producea suficient pentru trebuințele claselor de jos ale țării, producție care se dovedește prin organizarea medievală a breslelor din oraș. În
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
doctorul va pleca în străinătate și i se va pierde urma. Finalul romanului sugerează că și Ene Șerban este „jucat”, pentru că lumea e doar aparent îmblânzită. Evident, conotațiile politice, deși discrete, există: evenimente vag relatate (arestări, dispariții, trafic de influență, protecționisme) trimit la realitățile epocii. Romanul Zăpada de-altădată (1994), superior valoric, abandonează tematica de fond socială, concentrându-se asupra intersecției, întâmplătoare, dintre două destine și personaje: bărbatul și femeia. Ritmul romanului este alert, notațiile rapide, dense, epicul solid. Construcția romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Prefață la ediția în limba română (Radu Nechita) / 7 Prefață (Friedrich A. Hayek) / 13 Statul / 17 Ce se vede și ce nu se vede / 29 Proprietate și lege / 77 Justiție și fraternitate / 97 Bani blestemați / 121 Protecționism și comunism / 147 Necrolog (Gustave de Molinari) / 181 Postfață: Douăzeci de mituri despre piețe (Tom G. Palmer) / 203 Prefață la ediția în limba română Probabil că prima reacție a cititorului român în fața acestei traduceri conține o mare parte de scepticism
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imediat ce taxa, pierzându-și caracterul fiscal, are ca scop de a respinge produsul străin, în detrimentul fiscului însuși, pentru a ridica artificial prețul produsului național similar, și de a jefui astfel comunitatea spre profitul unei clase, din acest moment se manifestă Protecționismul, sau mai degrabă Spolierea, și acesta este principiul pe care Asociația aspiră să-l ruineze în spirite și să-l șteargă complet din legile noastre. Cu siguranță, dacă nu am fi urmărit decât o modificare imediată a tarifelor, dacă am
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sunt considerați proprietari prin excelență, sunt cei care au zguduit principiul proprietății pentru că ei au făcut apel la lege pentru a da terenurilor și produselor lor o valoare falsă. Capitaliștii sunt cei care au sugerat ideea nivelării averilor prin lege. Protecționismul a fost precursorul comunismului; ba mai mult zic, i-a fost prima manifestare. Căci, ce cer astăzi clasele în nevoie? Ele nu cer altceva decât ceea ce au cerut și au obținut capitaliștii și proprietarii funciari. Ele cer intervenția legii pentru
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ce concluzie trageți dumneavoastră de aici? Iată ce concluzie trag; cel mai urgent lucru nu este ca statul să învețe, ci să lase să se învețe. Toate monopolurile sunt detestabile, dar cel mai rău dintre ele este monopolul învățământului 50. Protecționism și comunism Domnului Thiers 51. Domnule, Nu fiți câtuși de puțin ingrat față de revoluția din Februarie. Ea v-a surprins, poate chiar v-a șocat; dar ea v-a pregătit, în calitate de autor, de orator, de consilier intim 52, triumfuri neașteptate
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că a provocat o scânteie de bucurie sarcastică. Se zice pe bună dreptate: căile Domnului sunt tot atât de infailibile pe cât sunt de impenetrabile. Căci dacă aveți bunăvoința de a-mi conceda pentru o clipă (ceea ce voi încerca curând să demonstrez) că Protecționismul, generalizându-se, devine Comunism, tot așa cum un peștișor devine un pește, cu condiția ca Dumnezeu să îi dea viață, este un caz cam singular să existe un campion al Protecționismului care să pozeze în distrugător al Comunismului; dar ceea ce este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru o clipă (ceea ce voi încerca curând să demonstrez) că Protecționismul, generalizându-se, devine Comunism, tot așa cum un peștișor devine un pește, cu condiția ca Dumnezeu să îi dea viață, este un caz cam singular să existe un campion al Protecționismului care să pozeze în distrugător al Comunismului; dar ceea ce este mai extraordinar și chiar mai consolant este că o puternică asociație care s-a format pentru a propaga teoretic și practic principiul comunist (în măsura în care îl considera profitabil pentru membrii săi
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sperăm că putem reînălța principiul urmărind și noi scopul special opus. Dar ce contează ce am putut să afirm sau să gândesc în alte timpuri? Ce contează că am întrezărit sau că am crezut că întrezăresc o anumită legătură între Protecționism și Comunism? Ceea ce este esențial este a ști dacă această legătură există. Acesta este lucrul pe care îl voi examina. Vă amintiți fără îndoială ziua în care, cu abilitatea dumneavoastră obișnuită, ați făcut să ajungă pe buzele domnului Proudhon această
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
încurcătură. Dar însăși această întrerupere dovedea adevărul propoziției mele. Nu, Comunismul nu este periculos atunci când se arată în forma sa cea mai naivă, forma spolierii pure și simple; el nu este periculos pentru că îngrozește. Mă grăbesc să spun că dacă Protecționismul poate și trebuie să fie asimilat Comunismului, el nu trebuie asimilat celui pe care tocmai l-am descris. Dar Comunismul îmbracă o a treia formă. A face să intervină statul, a-i da ca misiune ponderarea profiturilor și echilibrarea averilor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
era într-adevăr prodigioasă: a dat atât scrisori, articole polemice și Varietăți ziarelor Curierul francez, Comerțul, Jurnalul de dezbateri, fără a întrerupe lucrările mai extinse cu care a îmbogățit Jurnalul economiștilor. În fiecare zi se lua la luptă cu campionii protecționismului și le dădea cât nu puteau duce. Vedea apărând un sofism (și Dumnezeu știe că marfa nu era rară!) dimineața, într-un jurnal puțin acreditat, și imediat punea mâna pe pană, demolând sofismul înainte chiar de a se gândi să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sala Taranne un curs de economie politică, pe care l-a urmat degrabă elita tinerimii din școli. Dar revoluția din februarie, care a izbucnit între timp, a venit să deturneze brusc cursul lucrărilor sale. Un dușman chiar mai redutabil decât protecționismul cu care avea, în rest, numeroase afinități -, socialismul, se ivise, amenințător și formidabil, din baricadele lui Februarie. Bastiat s-a întors împotriva acestui nou adversar și l-a combătut pe domnul Louis Blanc și ideile sale cu aceeași ardoare, cu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
menținerea instituțiilor pe care reprezentanții țării le acceptaseră printr-un acord unanim. Avea încredere în sufragiul universal și nu a vrut deloc să consimtă la restrângerea sa. Cu toate acestea, el nu ascundea pericolul pe care erorile general răspândite ale protecționismului și comunismului puteau să le inducă unei țări în care masele fuseseră deodată chemate să se guverneze ele însele. De asemenea, el folosea puținul de forțe și de viață care îi mai rămânea ca să le lumineze privind drepturile și interesele
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a se închide grăbit, vai!, cu Ce se vede și ce nu se vede. În aceste mici scrieri, în care noțiunile elementare ale economiei politice și ale dreptului natural se găsesc expuse cu o orbitoare claritate, unde falsele doctrine ale protecționismului și comunismului sunt respinse cu o vervă inimitabilă, Bastiat se străduia să dea maselor, emancipate de abia o zi, luminile care le erau indispensabile pentru a practica bine self-government-ul; el le arăta stâncile redutabile pe care ignoranța prezumțioasă putea să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sărăcie și aceasta este calea creării de bogăție prin intermediul pieței libere. Termenul "țară în curs de dezvoltare" este frecvent utilizat în mod greșit când este aplicat națiunilor ale căror guverne au respins piețele în favoarea planificării centralizate, proprietății de stat, mercantilismului, protecționismului și privilegiilor speciale. Astfel de națiuni nu se dezvoltă, în fapt, deloc. Națiunile care se dezvoltă, fie că încep dintr-o poziție relativ bogată, fie că încep dintr-o poziție mai săracă, sunt cele care au creat instituțiile legale ale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
demonstrat economiștii (precum laureatul premiului Nobel, Milton Friedman), de o contracție masivă și bruscă a masei monetare de către United States Federal Reserve System 77, care urmărea o serie de obiective politice. Această contracție generală a fost apoi adâncită de avântul protecționismului, care a extins suferința la nivel mondial, și mult extinsă de programe precum National Recovery Act78, programe care au menținut prețurile agricole ridicate (distrugând cantități uriașe de produse agricole și restrângând oferta) și alte programe ale "New Deal", al căror
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceștia coborând din rândul claselor de sus în rândul claselor mijlocii. Societățile bogate sunt pline de oameni de succes care au lăsat în urmă țări în care piețele sunt sever restricționate sau obstrucționate de favoruri speciale pentru cei puternici, de protecționism și de monopoluri mercantiliste și controale de prețuri, în care oportunitățile de reușită pe piață sunt limitate. Ei au părăsit acele societăți cu puține bunuri asupra lor, sau fără niciun bun, și au reușit să obțină succes în societăți mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
circumstanță în 1848, ales deputat în anul următor, este cel care întemeiază în 1842 "Comitetul industriei", cunoscut și sub numele de "Comitetul Mimerel", care își va schimba numele în 1846 în "Asociația pentru Apărarea Muncii Naționale" având ca scop apărarea protecționismului și combaterea ideilor liber-schimbiste în vogă în Anglia și susținute de Bastiat și restul economiștilor în Franța. În epocă, Mimerel este reprezentantul principal al colbertismului, curent care nu va dispărea niciodată complet din gândirea economică franceză. Va deveni senator pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
n. tr.). ----------------------------------------------------------------------- EFECTELE GENERALE ALE INCERTITUDINII Introducere 4 1 RADU NECHITA Prefață la ediția în limba română FRIEDRICH A. HAYEK Prefață FRÉDÉRIC BASTIAT Statul Ce se vede și ce nu se vede Proprietate și lege Justiție și fraternitate Bani blestemați! Protecționism și comunism GUSTAVE DE MOLINARI Necrolog TOM G. PALMER Postfață
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
teatru a marelui public” (Părerile „Spectatorului”, 1/1925). Rubrici: „Cronica teatrală”, „Cronica literară”, „Cronica plastică”. Se publică un fragment din piesa Danton de Camil Petrescu. Cronica literară este susținută de Dem. Theodorescu. Cu eseuri colaborează E. Lovinescu (Fundamentul sociologic al protecționismului cultural) și Ion Vinea (Suprarealismul). Mai multe articole se referă la viața teatrală, muzicală, plastică, cinematografică. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Otilia Ghibu, Ion Pas, Victor Ion Popa, Alfred Hefter, Emanuel Cerbu, Traian Marcu, George Silviu. M. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289819_a_291148]
-
conformeze viziunii idealiste asupra lumii. Criza economică mondială (1929-1933) a pus capăt sistemului monetar internațional al acelei vremi (eta-lonul-aur) și a dus la prăbușirea cooperării economice internaționale. În loc să fie un regim al comerțului liber, sistemul economic internațional se caracteriza prin: protecționism, adică o politică națională ce privilegia piețele și producătorii autohtoni; și prin mercantilism, adică o politică ce subordona economia scopurilor politicii externe a țării respective. Încercările individuale de a exporta problemele economice cu ajutorul politicilor de genul "aruncă în curtea vecinului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în care funcționa sistemul monetar internațional, ci și recunoașterea oficială de către Statele Unite a faptului că poziția lor de putere era amenințată. După criza din 1973, observatorii au început să pună în legătură presupusa eroziune a puterii americane cu recesiunea și protecționismul crescînd. Cercetătorii americani au început pentru prima oară să aplice analiza declinului puterilor la propria țară. Criza petrolului și influența din ce în ce mai mare a armelor economice au transferat soluțiile economice în aria politicii de nivel înalt, adică a problemelor diplomației și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
decalajul dintre state. În fine, comerțul pare subsidiar în raport cu producția și finanțele. Accentul pus pe comerț și ideea atît de populară acum de blocuri comerciale a devenit un anacronism (Strange 1989: 258). Comerțul din interiorul firmelor și sursele internaționale fac protecționismul costisitor pentru firmele locale. De asemenea, alianțele strategice dintre firme reduc probabilitatea războaielor comerciale. Problema intrării pe piață este agravată și datorită faptului că un mic grup de oameni controlează cunoașterea necesară și tehnologia: "civilizația afacerilor internaționale", cu oamenii de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
referă la o mare varietate de teorii care debusolează, cu mai multă sau mai puțină ușurință, cîmpul alegerilor și, prin urmare, al responsabilităților pentru consecințe. Teoriile din economia internațională, de exemplu, manifestă o înclinație pentru chestiuni de comerț (și pentru protecționism) atunci cînd descriu situația de după criza petrolului, ignorînd importanța banilor și a finanțelor. Unul dintre motive este ideologia neoclasică de la baza lor, care susține piețele financiare necontrolate, chiar dacă ele alocă resurse într-un mod total ineficient (Strange 1986b: 12 și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]