2,509 matches
-
Awwad, Între trandafiri și cer, Iași, 2000. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1979, 27; Constantin Crișan, Poezia tânără, ST, 1982, 6; Cristian Livescu, Simțul stelar, CRC, 1984, 19; Valentin Tașcu, „Tihna scoicilor”, ST, 1984, 8; Adrian Marino, Jurnalul provincial, TR, 1987, 18; Petru Poantă, „Drumuri prin Moldova”, ST, 1987, 6; Theodor Codreanu, Ucenicia scriitorului tânăr, LCF, 1987, 46; Nichita Danilov, Din valurile presei, „Timpul”, 1992, 9; Ioan Holban, Un parnasian printre (post)moderniști, CRC, 1993, 17; Ioan Holban, Ce
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
văzut tot mai rar/ desigur, erai mecanic/ și eu biată acar!” Trenurile nopții au fulgerat). Intenția primă poate fi moralistă (demascarea imposturii ori a ridicolului poetic), dar, în ansamblu, versurile au un aer carnavalesc, de comedie spumoasă a limbajului poetic provincial. Parodiile lui P. nu doar descoperă carențe, ele sesizează latențele comice ale unor structuri poetice, și de multe ori chiar le inventează. SCRIERI: Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului, Sighet, 1997; Rondeluri implementate, pref. Radu G. Țeposu, Cluj-Napoca, 1999
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
sănătoasă, întemeiată pe valorile creștine. George Ulieru traduce din Maurice Maeterlinck, Walt Whitman, Saadi, Rabindranath Tagore, Robert Burns, Francis Jammes, I. S. Turgheniev ș.a. Tot el publică fragmente dintr-un proiectat volum, Însemnările unui medic de plasă. Ca orice revistă provincială, P.C. a încercat să valorifice și folclorul, Dumitru I.Băjan semnând articolul Ielele și originea lor. Relief are componenta religioasă. I.R.
PIATRA CRAIULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288808_a_290137]
-
acum sprijinul unor contacte dramatice cu spectacolul suferinței umane și totodată e confirmată de îndemnuri foarte încrezătoare, venite succesiv din partea unor autorități critice ce i-au marcat destinul: G. Ibrăileanu și E. Lovinescu. Prin romanul Balaurul (1923), nuvelele din Romanță provincială (1925) și Desenuri tragice (1927), precedate în 1920 de drama Bătrânul, noua orientare literară pare a se contura mai limpede. O nuvelistică a vieții de provincie, investigând cu detașare avatarurile omenești, deschide astfel calea spre creația de anvergură romanescă a
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
din volumele anterioare, deschizând în aceeași măsură perspective noi pentru arhitectura romanului modern. Altfel spus, prozatorul din Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach și Drumul ascuns reia întreaga problematică psihologică din Ape adînci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzei, Balaurul, Romanță provincială și Desenuri tragice, își proiectează materia epică în limitele unei structuri romanești, riguros organizată, asamblată în jurul unui nucleu narativ a cărui specificitate conferă, în bună parte, originalitatea, valoarea și modernitatea scrisului bengescian: psihologia rămîne placa turnantă a creației Hortensiei, dar
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
care depășește modalitatea eseistică din cărțile precedente pentru a se constitui sub semnul romanescului. IOAN HOLBAN SCRIERI: Ape adânci, București, 1919; Bătrânul, București, 1920; Sfinxul, București, 1920; Femeia în fața oglinzei, București, 1921; Balaurul, București, 1923; Romanul Adrianei, București, 1924; Romanță provincială, București, 1925; Fecioarele despletite, București, 1926; Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata, București, 1926; Concert din muzică de Bach, București, 1927; Desenuri tragice, București, 1927; Drumul ascuns, București, 1932; Logodnicul, București, 1935; Rădăcini, I-II, București, 1938
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
lor de expresie, asumat, este mai degrabă cel liric. Ceva mai consistente narativ sunt textele din Garda de noapte (1982), povestiri sau mici nuvele care mobilizează personaje din lumea spitalelor (medici și bolnavi), dar și din afara acesteia, din mediul citadin provincial și din cel rural, cu oameni ale căror „dureri înăbușite” sau episoade biografice dramatice sunt examinate compasiv, cu preocupare pentru revelarea demnității umane și, în legătură cu aceasta, a condiției feminine. Prin Ultimul Mușatin (1984), roman istoric care îi evocă, de fapt
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
ca memorialist și eseist. În Amintirile unui băiat de familie (1938) se relevă ca un remarcabil evocator, cu darul povestirii, știind să reconstituie atmosfera unei lumi apuse, care generează fie inevitabile melancolii, fie un îngăduitor zâmbet ironic. Temele sunt orașul provincial (Tecuci), cu trăsurile lui și cu tristețea despărțirilor, vacanțele la moșie, valsul, plimbările singuratice, primii fiori ai dragostei, deniile, vilegiatura la Slănic, Bucureștiul tramvaielor cu cai, mai toate paginile amintind proza lui Duiliu Zamfirescu. Nu mai puțin dăruit este portretistul
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
lume și viața literară, de a sădi în sufletul fiecărui ins credința întru Hristos și de a răscoli în suflet dragostea către patrie, către cruce, neam și rege”. Prin tematica materialelor și valoarea colaboratorilor, P. se înscrie între publicațiile asumat provinciale, pentru al căror rol pledează, încă în numărul inaugural, Nicolae Graur (Importanța revistelor provinciale). De semnalat articolul lui George Negru despre câteva obiceiuri folclorice locale, cel al lui Andrei Udrea, Ce înseamnă a fi bun gospodar, precum și eseul aceluiași Nicolae
PLAIURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288841_a_290170]
-
și de a răscoli în suflet dragostea către patrie, către cruce, neam și rege”. Prin tematica materialelor și valoarea colaboratorilor, P. se înscrie între publicațiile asumat provinciale, pentru al căror rol pledează, încă în numărul inaugural, Nicolae Graur (Importanța revistelor provinciale). De semnalat articolul lui George Negru despre câteva obiceiuri folclorice locale, cel al lui Andrei Udrea, Ce înseamnă a fi bun gospodar, precum și eseul aceluiași Nicolae Graur, Snobismul în artă. Cele două numere mai includ versuri semnate de Nicolae Pătrașcu
PLAIURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288841_a_290170]
-
ieșeni” sunt prezentate câteva figuri universitare: Andrei Oțetea, care „aduce cu sine un suflu puternic de tinerețe și înnoire în Alma Mater”, Gh.I. Brătianu ș.a. Reproducerile din pictura lui O. Briese dau personalitate unei reviste care încerca să iasă din perimetrul provincial. I.R.
PLEIADA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288847_a_290176]
-
Constantinescu (din Giacomo Leopardi) și Al.T. Stamatiad (din lirica japoneză). La „Cronica literară” sunt recenzate cărți de Șerban Cioculescu, Dimitrie Olariu, Octavian C. Tăslăuanu, Gheorghe A. Cuza. Prin ținuta grafică și valoarea colaboratorilor P. se impune ca o revistă provincială meritorie. I.R.
PONTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288881_a_290210]
-
ani mai târziu în volumul Schituri cu soare, cu titlul Sonet rustic. Alte titluri ale aceluiași poet: Schiță în lumina toamnei, Troița, Crinii, Suferință, Agonie (cu mențiunea „Din volumul Gânduri ruinate, care va apare în curând”), Cântec de primăvară, Sonet provincial. Autorul participă, ca „elev clasa VI, Brașov”, și la o anchetă a revistei, deschisă pe tema competiției dintre teatru și roman, genuri preferate în epocă, socotind că - după cum rezultă chiar din titlul răspunsului - „Convenționalismul” a dărâmat teatrul. La vremea începuturilor
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
postmodernă a convențiilor narative și legitimată tot de un pretext ciberneutic: în localitatea Straja, o triadă de afaceriști veroși deschid o firmă de computere, iar narațiunile se ordonează după un algoritm al comenzilor virtuale. În rest, povestirile figurează un hinterland provincial în care distopicul se insinuează progresiv într-o atmosferă cehoviană. De pildă, în Preview/Previziune, lui Lori i se descoperă în clasa a șasea o miopie gravă, și băiatul e nevoit să poarte ochelari. Nu faptul în sine e spectaculos
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
XII.1941, Cluj), traducător. Român după tată, are numele de familie Hapca, dar a publicat sub numele mamei, Kibédi László Anna. După ce a lucrat ca bărbier, muncitor constructor, actor, artist de circ, debutează în 1920 cu poezii, colaborează la ziare provinciale, iar ulterior, stabilindu-se în Cluj (1924), publică poezii, nuvele, articole în „Keleti Újság”, „Ellenzék”, „Brassói Lapok”, „Pásztortűz”. Din 1931 este redactor responsabil al revistei „Korunk”, iar în 1937-1938 scoate revista literar-artistică „Széphalom”. Unele dintre scrierile sale au stârnit controverse
KIBÉDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287712_a_289041]
-
propășirii sociale și cu voința de revanșă pentru condiția sa de individ comun, lipsit de titluri nobiliare. Donna Alba este prințesă Ypsilanti și soția lui Georges Radu Șerban, descendent al unui domnitor, în timp ce Mihail Aspru e doar urmașul unor boiernași provinciali, așadar fără nici o speranță de a pătrunde vreodată în aristocrația cu genealogie verificată. Încercând să o cucerească pe Alba, Aspru nu vizează de fapt o persoană, ci o castă. Aventura, însemnând „drumul spre înalta societate” al lui Mihail Aspru, pigmentat
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
critic în literatura noastră. Noua direcție animată de el continuă, într-un plan superior, mișcările literare anterioare. Profund națională, „direcția nouă” a îndrumat literatura către realitatea autohtonă, pe care criticul o dorea transpusă într-o haină artistică originală. Refractar spiritului provincial, a militat pentru o largă deschidere către cultura europeană, cerând însă o receptare critică, și nu o imitație servilă. Ca factori de referință recomanda atât tradiția artistică (mai ales din perioada 1830-1850), cât și literatura populară. Acesteia din urmă i-
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
pietate individuală, fără vreo relevanță dogmatică specială, acești universitari ratau de fapt întâlnirea cu un mare eveniment teologic. Limbajul extraordinar de elaborat în care părintele Sofronie și-a redactat faimoasa introducere la scrierile cuviosului Siluan nu surprinde printr-un grai provincial sau prin complacerea romantică, de tip narodnicist, în exaltarea virtuților țărănești ale sfinților ruși de odinioară. Cu siguranță, părintele Sofronie n-a împărtășit nostalgia slavofililor care doreau să reînvie, fie doar și prin limbă și în literatură, o atmosferă pretins
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o diferență interiorizată și reflectată, de bună-credință în ciuda retoricii nemiloase, de luat în seamă în ciuda faptului că Bloom este, în multe privințe, un excentric. Așa îl văd eu: un erudit într-o lume pentru care erudiția nu contează; un dandy provincial, prizonier pe un campus asediat de lumea americană ostilă, filistină, arhaică, antimodernă, premodernă, postmodernă (dar niciodată modernă!), tânjind bovaric după viața socială și culturală a Parisului; un savant respectat într-un cerc restrâns, dar visând la arena publică, așa cum (idealizat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
plauzibilitate cade în capcana unei imagini nutrite exclusiv din frustrare și resentiment. Formal vorbind, Playback este alcătuit din două părți distincte. Prima ni se înfățișează drept un studiu al moravurilor epocii, într-un survol grăbit al unui segment din California provincială. Acest spațiu diferă fundamental de zona metropolitană, dominată de nevroza colosului urban scufundat în propria-i violență și propriile isterii. În Esmeralda, lumea are timp, iar timpul a știut să dăltuiască un alt fel de oameni: recepționeri de hotel sentimentali
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele banale și de locul comun aparent, coloritul „faptului divers”, pulsul agitației balcanice. Umorul benign, acul delicat al ironiei, radiografia sufletului feminin și a universului fragil lasă să se întrevadă, pe alocuri, note comune
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
Porțile de Fier la mare, însoțit de excelentul fotoreporter I. Berman. Anchetează tragediile de la Borșa, devastată de un incendiu suspect, sau schițează, cu o duioșie ironică, scene de gen din viața rituală a evreilor săraci din Sighet. A realizat „fiziologii” provinciale despre Iași, Bârlad, Pașcani, Botoșani, despre micile porturi dunărene - Calafat, Turnu Măgurele -, pustiite de stagnare, sau despre Sulina, „portul broaștelor”. A pornit o campanie gazetărească, fără sorți de izbândă, pentru turcii din Ada Kaleh, exploatați de „sultanul” Ali Kadri. A
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Iordan la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, la 1 martie 1934. Încă din primul număr, se publică studii în limbi străine (italiană, germană), recenzii la cărți de specialitate românești și străine, buletinul depășind din start o posibilă condiție provincială în favoarea unei largi deschideri europene, orientare imprimată, desigur, de Iorgu Iordan. De altfel, volumul al III-lea va fi dedicat memoriei lui A. Meillet, W. Meyer-Lübke și H. Tiktin. Cel mai activ colaborator este Iorgu Iordan, care semnează studii de
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
CĂLINESCU, Alexandru (13.II.1907, Focșani - 6.IX.1937, Sinaia), poet. Autodidact, funcționar la Primăria din orașul natal, C. a avut o viață marcată de boală, de obsesia morții apropiate și de insatisfacțiile existenței provinciale. Împreună cu Pavel Nedelcu și George Caïr editează revista literară „13” (1934-1935) și redactează ziarul „Atacul” (1934-1935), în care publică sub semnătura Alcest articole pe teme sociale locale. A debutat în 1928, cu o poezie la „Provincia literară” (Câmpulung) și a
CALINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286043_a_287372]
-
A. D. Xenopol și Eduard Gruber, a editat scrierile lui Ion Creangă, este autorul unei modeste nuvele, inspirată din viața țăranilor de pe Valea Bistriței. Începuturile literare ale lui Calistrat Hogaș sunt legate de A. Deși debutase cu poezii în ziarul „Corespondența provincială”, Hogaș se manifestă întâia oară ca personalitate literară prin colaborările (versuri, articole de critică și însemnări de călătorie) publicate între mai 1881 și februarie 1885 în paginile revistei nemțene. În două spirituale recenzii, îmbinând observația tăioasă cu ironia, el analizează
ASACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285465_a_286794]