15,041 matches
-
operații predilecte în a restitui chipul, trupul, farmecele iuibitei ce vine din eres, din epos și legende. Capricioasă și magnetică, luxuriantă și sălbatică precum marea, nelipsitul motiv-obsesie. În tandem cu creanga înflorită de salcâm, cu scaiul, colina ș.a. Repere și provocări ale unei gesticulații poetice nedezmințite. Copilul etern, ce are încă "nostalgia raiului pierdut", dă probe de rafinament muzical în "Pedepsitoarea își dorește un măr", face roluri de compoziție de "zaiafetgiu al plajei/ al formelor rotunde (...)", de pedagog al iubirii în
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
-n mână cu versetul de amintire elină și elenă avem coordonatele unor poeme performante cum sunt "Cupa" (sub raza "Cimitirului marin"), "Un mesager matinal", "Unghiul ales", "Figuranți în spectacolul mării", ilustrând cota de sus a antologiei de autor. Nicolae Motoc, Provocări imergente, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000, 397 p., preț nemenționat.
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
celor care i-au oferit informații. * Fostul ofițer de Securitate, Merce, a susținut, printre alte bizarerii, că turnătorii făceau un bine României, ignorînd și lăsat fiind să ignore că din turnătorie nu patria e aceea care prosperă, ci delatorii. După provocarea lansată de EVENIMENTUL ZILEI în legătură cu personalitățile despre al căror trecut ar trebui să se pronunțe Consiliul de Studierea Arhivelor Securității, iată că ziarul CURIERUL NAȚIONAL cere să afle amănunte despre trecutul lui Nistorescu. În treacăt fie spus, între Cornel Nistorescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
afișează discret și-l poartă cu o anume demnitate. Un blazon simptomatic pentru modul cum cinematograful european (să nu uităm: doar cu cîte o premieră pe ecranele autohtone, la douăzeci-treizeci de peste Ocean) poate brava sfidările celui american. Nu respingîndu-i neapărat provocările ultraspectaculare, ci uneori preluîndu-le, dîndu-le altă turnură. Billy Elliot metamorfoza radical tema "americană" a succesului, La veuve de Saint-Pierre pătrunde cu intenții similare pe teritoriul unui exotism planetar, deși primele cadre sînt descurajante prin mimetismul efectelor exterioare, de o violență
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
oglinzi, va declara greva foamei. A anunțat și pe Președintele României în această privință” (L.S.). În ziua de 06 februarie 2008, Cezar Ivănescu a fost invitat la emisiunea NAȘUL, B1 TV, unde a răspuns în mod calm și cu adevăr provocărilor. În această emisiune, Cezar Ivănescu afirmă în direct: „Newsin, ei sunt primii care au infestat toată presa cu această informație și apoi ziarele aferente. Știrea s-a difuzat năvalnic peste tot, a fost preluată de toată presa și așa mai
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
dar devenirea aceasta a beneficiat enorm, se pare, de ajutorul studenților săi. "Dar dvs., domnule profesor, ce credeți?" Iată întrebarea familiară oricui a predat, indiferent de vîrsta sa sau a studenților săi, întrebare care te obligă, încărcată de suspiciuni și provocări cum este, să ieși din cercul protector al informațiilor, să te dezici chiar de tutela autorităților pe care le citezi și de care te sprijini, pentru a-ți declara și recunoaște idiosincrasiile, reținerile, slăbiciunile, dilemele. Abia atunci devii, susține Warren
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
au fost scrise pentru revistă, ci reluate). Era, în fine, nevoie și de mici fișe de prezentare, căci, pe cît de bine cunoscut e Michnik la noi, pe atît de puțin bine cunoscut e Alexander Watt. Să revenim la prochimen. Provocarea cu pricina se datorează alegerii, cu exclusivitate, spre a dialoga despre "complexul polonez", a unor oameni care au fost în tinerețe marxiști și chiar comuniști, toți de stînga încă astăzi. Aceasta nu înseamnă că observațiile lor nu sînt extrem de interesante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
adevărul gol-goluț, e că scriu bărbaților, pentru bărbați, pentru ei. Scriitura este firul care trebuie să ne unească. Scriind mă semnalez, atrăgîndu-le atenția". Aventura scrisului dublează permanent și explicit aventura ficțiunii. Senzualitate și sexualitate, obsesie și detașare, iluzie și realitate, provocare și supunere, dorință, gelozie, tristețe, resemnare, luciditate, fidelitate, maternitate, ruptură, singurătate, porniri și trăiri etern umane, toate acestea sînt racordate la mentalitatea actuală în care constrîngerile morale, sociale și chiar verbale au fost abolite. Existența bărbaților în viața personajului și
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
Căci e vorba de o crimă, de scoaterea din joc a unui personaj scandalos, buimac, aproape patologic. Dezlănțuirea de instincte, patimi și ură năpraznică pe-o filieră am zice zolistă, alternează cu trezirea din psihoza lașității și culpabilizării destinelor fracturate. Provocările lui Sipică devin o pacoste și un blestem, ating paroxismul. Eliminarea lui prin "crima perfectă" devine unica soluție. Temporizată poate prea mult, atât de actorii câmpului infracțional, cât și de autor. Din motive diferite, evident. Mihai Stoian, Oameni uitați; Destine
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
posibile subiecte de roman: "tînărul activist de partid face dreptate oamenilor cinstiți, persecutați de bătrînii birocrați", sau "bătrînul activist își reevaluează faptele din trecut și își face autocritica pentru vechile greșeli". Concluzia acestei cărți deosebit de incitante, constituie, ea însăși, o provocare; după ce lansează ipoteza unei posibile interpretări în cheie "barocă"a schizoidiei literaturii comuniste (și în special a aceleia din epoca de aur), criticul conchide că literatura propagandistică este departe de putea fi rezumată în cîteva cuvinte disprețuitoare, dacă avem în
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
mize, ale exegezei au sfarsit prin a aproape toate aperturile înserate, de la simplificatoarea schemă a simbolismului ( , ), trecand prin decadentism, avangardă și ajungând la tentațiile, inca puține și timide, ale unei recuperări postmoderne, poezia bacoviană nu încetează să ne provoace." Răspund provocării, cu lungi studii docte Marin Mincu ( Starea agonala sau despre tranzitivitatea discursului bacovian), Ștefania Mincu (Note la Bacovia), Gabriel Cosoveanu (Psihismul involutiv bacovian), George Popescu (Horror vacui sau Absolută Mimesis), George Constantinescu (Fragmentarismul prozastic). * Într-o frumoasă tabletă confesiva, pusă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
la acestui fenomen, se află uneori și o preocupare obsesivă, fie apologetică, fie demonizantă, care a produs și în România o subliteratură cultivând miturile conspiraționiste despre evrei și mistica iudaică." Întrebat cum i se pare atitudinea societății civile românești față de provocările naționaliste și xenofobe, autorul mai multor lucrări despre antisemitismul din Europa de Est postcomunistă e de părere că "Văzut din afară și văzut comparativ, cred că răspunsul opiniei publice e mai placid în România decât, să zicem, în Polonia sau Cehia. Antisemitismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
a conceptului, în curs de muzeificare. Problema este că, dacă scoatem la pensie, cuvântul și nu punem altul mai bun în loc, aruncăm și obiectul lui. Cultul elitist și responsabilizant al operei în anii șaizeci-optzeci este un fapt istoric. Aceasta este provocarea: dislocăm o secvență din istorie, cu tot potențialul ei explicativ, sau încercăm să regândim conceptul, în dinamica și în funcționalitatea lui? Nu se poate anula retrospectiv criteriul literaturii române moderne, care a fost, ne place sau nu, ideea de operă
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
fost greu să spun celor mai buni prieteni că fug. Tonegaru, cînd a auzit că am găsit modalitatea de a fugi, Tonegaru, care mi-era prieten, a spus: Îl bănuiesc pe Cazaban că s-a dat cu comuniștii. E o provocare." Pe urmă bietul Tonel, așa-i spuneam, a văzut că am ajuns la Paris. A intrat în închisoare, a ieșit viu, dar n-a mai trăit mult. În aceste condiții a trebuit să fug. Complicii mei au fost: Liviu Bodolea
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
instalată, de pildă în teatru, un soi de comoditate a actorului, pe de o parte, precum și a regizorului, pe de altă parte. Puțini actori au grijă, zilnic, ca muzicienii sau ca balerinii, de "instrumentele" lor, de corp, de voce, de provocarea întîlnirii cu personajul, de lumile lui. Există o anumită suficiență, chiar o aroganță față de limitele fizicului și ale psihicului. Care conviețuiesc cu noi. Și nu întotdeauna ușor. Astfel, limitele sînt forțate în salturi, în jurul unui rol, al unei premiere. Se
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
măștile ascund identități, personaje, disponibilități. Rînd pe rînd din acest cor sau, mai precis, din acest corp ansamblu se desprind protagoniștii. Masca este înlăturată, se văd chipuri, sensibilități, personaje, pași. Este, în același timp, și un joc cu o mică provocare culturală să identifici din dans, din regie, coregrafie și interpretare ce roluri, ce cupluri sînt comentate. În fine, dincolo de coerența artistică și estetică, de performanța unora, cel mai clar se vede plăcerea tinerilor actori că au fost provocați să se
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
film. Singurul lucru bun a fost că am jucat alături de Iureș, și am putut să văd cum face el lucrurile, să fur un pic de meserie. ÎnSex Traffic, chiar mi-a plăcut să joc rolul "peștelui" albanez. A fost o provocare: era vorba despre un personaj negativ până la stereotipie. Am încercat cumva să-l scot din acel clișeu, prin mici trucuri. A.O: Cum? Sunt atâtea personaje schematice în ziua de azi... A.V: De acord. Eu am încercat în primul
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
ca personalitate mai bine plasată și mai bine cotată public (diplomat, academician etc.). Agresivitatea surprinzătoare din studiul lui Dan Botta O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat inițial în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941, urmată de provocarea simultană la duel, îi stârnesc celui atacat o mânie greu de stăpânit. Blaga devine necruțător în reacția sa, ultima, care depășește, în violența verbală, limitele acceptabile. Articolul se intitulează Alte încercări de expropriere literară și apare în "Tribuna", nr. 52
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
doua - "opera domnului Blaga e un instrument de corupție publică, un pericol social". Ultima e de-a dreptul stupefiantă. Volumul Cazul Blaga atestă, în anexele sale, că în mai 1941, deci simultan cu articolul rezumat anterior, Dan Botta declanșează preparativele provocării la duel a lui Blaga, ca ultima formă de a-și apăra onoarea. Printr-o scrisoare, în care reamintește "injuriile" lui Blaga și desfășurarea ostilităților, îi roagă pe N. I. Herescu și dr. Ion Cantacuzino să-i fie martori: "țin la
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
-i răspund printr-o scrisoare (și ea publicată numai în anexele la Cazul Blaga, p. 60) despre felul în care și-au îndeplinit misiunea. Rezum: în 19 mai 1941 i-au cerut lui Blaga să-și desemneze martorii; acesta refuză provocarea, conform art. 75 din "Codul de Onoare" întocmit de maior Drăghici Iosef, "deoarece - s-ar fi justificat poetul "paradisului în destrămare" - au trecut mai mult de 48 de ore de la apariția articolelor mele până la trimiterea scrisoarei dvs." Martorii lui Dan
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
închegată, dincolo de "oglindire", între identitate și id, "compartimentul" impulsurilor noastre necontrolate. "Impulsuri" înseamnă, aici, evidențe devenite nechestionabile tocmai fiindcă nu ne-am pus niciodată întrebări cu privire la ele. Dar, "cînd canoanele ne canonesc prea tare se nasc canonadele anticanonice." Răspunsurile la provocările identităților în schimbare încap, se vede, undeva între tongue-twister și casse-tęte. Asta fiindcă problemele aduse în discuție nu acceptă, de cele mai multe ori, o soluție mai la îndemînă decît remiza din jocul de șah. Spațiul de manevră al fiecărei părți, supus
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
Miron Kiropol e un dizgrațiat care gustă ceea ce Rimbaud numea "voluptățile damnațiunii, cu specificarea că damnațiunea nu e, în poezie, o stare pură, o negație absolută, ci un amestec de satanism și idealitate, de neagră satisfacție și căință, de dureroasă provocare și de așteptare expiatoare. Credința bardului nostru e una crepusculară, încercată de îndoială, impregnată de anxietate. Revelația și nonrevelația își dispută întîietatea, însă nici una nu are puterea trebuitoare pentru a o suprima pe cealaltă. Stigmatizate de senzația autorului de-a
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
-i drept, nici chiar în literatură nu se pot face toată ziua invenții și legitimări. Însă trebuie să se inventeze și să se breveteze măcar diferențe. Iar Doina Ioanid și-o construiește pe-a ei revenind, în plin exhibiționism și provocare, la vechile arme ale sugestiei și imaginarului." Atenția de a nu scrie la fel despre toți, de-a nu face, în nici un caz, concesii, nici măcar tinereții și încrederii acordate de vreun "cap" de cenaclu (a se citi, spre exemplu, cronica
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
Ca un corp abandonat de puteri, căzut, tras în jos de păcate. Relația celor doi devine vizibilă, nu se mai ascunde prin închipuirea nimănui, prin frunzișul ocrotitor, prin suspiciunile imaginației, prin lașități și amînări, în jocul iluziilor inocente. Charlotte continuă provocarea, erotismul vibrează. Îl lasă pe Werther să înțeleagă că-i poate da mai mult. Un joc iresponsabil. Pe care Albert îl simte, îl intuiește, îl vede. Dar în care tînărul inocent Werther crede. Albert găsește haina lui pe patul conjugal
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
este confesiunea scrisă a Augustei către fostul ei psihiatru cu care a avut și păstrează încă o relație ușor ambiguă, depășind oarecum cadrul strict al terapiei. Confruntarea cu memoria Agatei, sora mai mică, îngropată în cimitirul cu pricina, reprezintă prima provocare a Augustei de după psihoterapie. Scrisul fostului pacient este deopotrivă introspecție, confirmare a vindecării și, de ce nu, un act indirect de seducție a doctorului devenit confident de bună voie și utilizator al însemnărilor ca material pentru un roman. Pentru că, nu-i
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]