1,384 matches
-
a ajunge la intersecția unde marea șosea Sveavägen se bifurcă, atunci numai am observat castanii mari care flanchează drumul de o parte și alta: din arbori cădeau frunze visătoare, începuse „plecarea frunzelor”, mi-am zis. Mai erau și alți arbori: pruni sălbatici, tei și alții neidentificabili, dar castanii își trimiteau frunzele palmate parcă direct pe trecători, deci și pe mine. Erau „mâinile” castanilor peste capul și umerii mei, erau mângâierile pe care nu le primisem de mult în viața mea ascetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
unu noaptea, bând șampanie și vorbind despre René, ca și cum el era de față și ne asculta. Peter mi-a arătat crinul tatuat pe umărul stâng spunând că e semnul de vrăjitor. Eva (Ström) mi-a telefonat din Kristianstad spunând că prunul ei a înflorit. Iată o adevărată veste care m-a umplut de bucurie! Marianne Jeffmar mutându-se din Bruxelles cu un camion care a luat foc - au ars toate lucrurile împreună cu planșele cu păsări cumpărate de la editura noastră. Vizita lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
soția lui! Bine, i-am spus, îl voi aștepta la cafeneaua din colț. Și că îl voi urmări, pentru că n-am venit din Stockholm pentru prune (expresie belgiană din timpurile vechi, din noaptea timpului: un om se cațără într-un prun foarte înalt, pentru a culege prune, și cade din pom, murind: e mort pentru prune, adică pentru nimic!). M-am întors la cafenea, comandând o bere. Un bețiv, la comptoir, s-a întors spre mine zicând: Ești un străin! Eadevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
casa poetei și prietenei Eva (Ström), în casa unde au mai dormit și alți poeți. E camera fiului ei, Jakob, plecat să studieze electronica în alt oraș. E frumos, plin de inspirație, dimineața luăm micul dejun în grădina plină de pruni. Arhitectura orașului ține de același ton oniric, un cosmopolitism nordic dominat de biserică, cu rădăcini puternice în pământ, dar și cu o parte de vis aruncată spre nori. La seara de poezie și muzică executată de faimoși violoniști ruși au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
meu zodiacal, cedrul, l-am salutat și îmbrățișat discret, i-am povestit despre mine, despre moartea fulgerătoare a lui René, despre lupta mea cu scrisul în alte limbi. Apoi a venit rândul arborilor de acasă: nucii, duzii, stejarii, gutuii, cireșii, prunii, care m-au „recunoscut” și ale căror frunze și crengi mi-au dat binecuvântarea de dimineață, m-au consolat de secretele inimii mele, care nu pot fi împărtășite nimănui pentru că secretele sunt secrete, și arborii numai ei pot înțelege asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mămăligă. Țăranii erau la câmp toată ziua, de aceea satul părea părăsit. În spatele caselor, într-o parte era pășunea inundabilă în verile ploioase, iar pe cealaltă 166 parte era un deal acoperit cu o livadă bătrână de meri și de pruni, unde pășteau vacile satului. Într-una din zile, la trecerea prin sat m-am oprit să privesc livada. În dreptul unei gospodării, sus pe deal, câțiva oameni săpau de zor. Deoarece nu urcasem niciodată în livadă, m-am hotărât să o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ard prea ușor, zise fata râzând cam ciudat și își văzu de drum. Focul a ținut cam jumătate de oră, dar ouăle n-au ars. I-am pus pe copii să le scoată din jar și să le îngroape sub prun. Am adunat niște pietricele care să servească drept piatră funerară. — Să ne rugăm cu toții. Am îngenuncheat și mi-am împreunat mâinile. Copiii, ascultători, au îngenuncheat în spatele meu și au început să se roage. M-am despărțit apoi de ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
căii ferate de pe linia Sunzu. Proprietatea cuprindea un teren arabil de mai bine de jumătate de pogon, iar casa se afla pe un deal, cu o priveliște minunată. Unchiul ne-a mai spus că zona era renumită pentru florile de prun. Iarna era călduț, vara răcoare. În încheiere, scria: „Sper că o să vă placă acolo. Am impresia că e absolut necesar să stăm de vorbă cu cei care vând, așa că te rog să vii mâine la mine, la biroul din Ginza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
priveliște minunată, mai spuse unchiul Wada, conducându-ne în încăpere și poftindu-ne să luăm loc. Era trei după-amiaza și razele soarelui de iarnă luminau, ușor, gazonul. La capătul scărilor ce duceau spre grădină era un heleșteu mic înconjurat de pruni și, dincolo de grădină, o livadă de mandarini. Se mai vedeau drumul de țară, câmpul cultivat cu orez, crângul de pini și, în zare, marea. Așa cum stăteam în sufragerie, linia orizontului părea la același nivel cu pieptul meu. Splendid peisaj! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în aprilie. Toate zilele sunt la fel. Facem mâncare, tricotăm, citim în salonul chinezesc, bem ceai. Cu alte cuvinte, ducem o existență lipsită de evenimente deosebite și suntem complet izolate de lume. În februarie, satul întreg gemea de flori de prun. Zilele au fost liniștite, fără o adiere de vânt măcar. Florile au rămas pe crengi până la mijlocul lunii martie. În orice moment al zilei le priveai, ți se tăia pur și simplu respirația. Atât erau de frumoase. Mirosul lor pătrundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
În ciuda suferinței, la gândul că-mi voi pune capăt zilelor, m-am trezit țipând și am izbucnit în plâns. (rând liberă Iată povestea unui student din Heidelberg care, într-o dimineață de primăvară, când bătea soarele pe o creangă de prun cu două-trei flori deja deschise, s-a spânzurat de creangă și a murit. (rând liberă — Mamă, te rog, ceartă-mă! De ce? — Se spune că sunt papă-lapte. — Zău? Papă-lapte... Nu cred că trebuie să te mai cert pentru așa ceva. Blândețea mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
într-un timp util pe stăpânul rasatului patruped, pe Patiser, despre tentativa de kidnapping cu iz canin, care tocmai i se pregătea. Astfel încât, în aceeași noapte, nea Ghiță l-a filat și l-a așteptat pe lotru, pitit după trunchiul prunului uscat de la colțul magherniței și, profitând cu deliciu de faptul că Nae era, ca mai întotdeauna, beat-mangă, l-a tocat cu o matracă de cauciuc, până l-a lăsat lat. Și a devenit, automat, nea Ghiță Criminalul! Desigur, lui Adrianus
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Prahova, cobor din trenul vetust, de navetiști și mă îndrept, la pas, înspre zona din dreapta munelui de sare numit Grota Miresei, pe drumul turistic marcat și betonat. Urc printre case tot mai rare și, de pe o culme cu livezi de pruni, o iau în jos, la vale, spre vâlcea, în stânga, până în Vadul Vărbilăului. Trec prin Scurtești și depășesc Pensiunea Morarului. Mai sus, urmez spre dreapta drumul forestier, de pe Valea Brădetului. Urcușul devine accentuat, chiar abrupt, prin pădure, către piscul mai îndepărtat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
O, ce lecturi înfundam, singur, pe nisipul malului Argeșului, ferit de lume... Sau în patul larg, dintr-o cameră dată mie anume, la tante Vera și nenea Mitică... Parașutistul a dispărut cum a și apărut, după ce a dormit adânc sub prunul de la cantonul din Merișani... Dar despre vacanțele de la Curtea de Argeș am infinit de povestit... La Mănăstire aveam un loc al meu, în pășunile bisericii, unde mă ascundeam și citeam întins pe un covor luat de acasă... V.D.N.: Știam de vacanțele din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
cu trei sticle de-un litru de vin În ea. Soldatul, cățărat În remorcă, o dezgăța și arunca peste gard un sac bine legat. Pe mulți dintre cei cu care făceau comerț nici măcar nu-i cunoșteau; le știau numai gardurile, prunii, zarzării și corcodușii de la drum. Pe băutură și țigări dădeau și benzină furată din rezervoare și din cisterne ori camere de aer peticite, care nu mai puteau fi folosite la roțile mașinilor. Copiii - dar și unii oameni În toată firea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a fost format pe o parte a moșiei târgului Hîrlău, în jurul unui schit, amintit pe la 1624, locaș ctitorit de părintele călugăr Zagavei, de la care derivă și numele așezării. Zagavia este un sat cu casele răsfirate prin livezi de cireși și pruni(iar la marginea de vest se întinde pădurea Zagavia), așezarea fiind atestata documentar în anul 1632, locuitorii provenind din coloniști ai mănăstirii. Schitul vechi, amintit la 28 martie 1624, cănd „Gavril Boghiu, ginerele lui Costin Boghiu, ce au fost șoltuz
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
furajere pe o suprafață de 3576 ha teren arabil; cultură vitei de vie pe o suprafață de 238 ha, din care 184 ha vii nobile, cu sortimentul podgoriei Cotnari și 54 ha vii hibrid producător.; cultură plantelor pomicole *cireș, * vișin, * prun, * măr, ș.a pe o suprafață de 140 ha; creșterea animalelor * ovine, * bovine, * cabaline, * porcine, * păsări, * albine ș.a. pe suprafața de 1 189 ha pășune și 747 ha fâneața; piscicultura, pe o suprafață de cca. 80 ha iazuri amenajate și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
kilometri de oraș, un sat mare, cu gospodării frumoase și am locuit într-o cămăruță la Costică Voicu, o familie cu care ne-am acomodat repede și ne-am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o mie de ouă puse pe plită, Costă ceva o mie de ouă, De ți se rupe inima-n două. Dumnezeu i-o mulgătoare, Vaca lui e lumea mare, Ține laptele la piept, Altfel putrezești pe drept. Doamne-Doamne-i trunchi de prun, Mere verzi în el s-adun, Prune-albastre nu-s nicicum, D-aia nu mă sui acum. Dumnezeu e mașina de scris, Tu brațul său de-mpins, O vorbă de-ai adăuga Chiar poarta raiului ar cădea. Doamne-Doamne are casa lui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Teatrul Național din Chișinău i se joacă Mariana și ceilalți (1927). Lucra, în 1928, împreună cu G. M. Zamfirescu, la comedia în trei acte Țufundachi dramaturg contemporan. A mai compus piesele Fluxul (1924), Urangutanul (1929), Când bântuie furtuna (1944), Livada cu pruni, tipărită fiind numai Cu nerodul satului la alegeri (1946). De ecouri critice numeroase s-au bucurat însă câteva volume de versuri: De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu (1940), Jocul de-a dragostea și moartea (1940), Rodul (1942), Renaștere (1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
an sau șase, puțin importă, socrul se obligă să dea tot ce a promis prin foaie. De exemplu, diaconul Gheorghe din Căpșuna, județul Vlașca, este purtat prin instanță de ginerele lui, Ioan, pentru un cal, un râ mă tor, câțiva pruni și un ră zor de vie, lipsa de zestre nedată de șase ani. În fața mi tro po li tu lui, tatăl se angajează că o dată ajuns acasă „să aibu a le face teslim toate în mâna protopopului“. Pentru a se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în continuare, că lipsește setul de elemente culinare (zahăr, lapte, miere). Asta numai în aparență. Simbolismul alimentar ia chipul de „pom” al abundenței. Este „pomul” sau „pomul mortului”, confecționat special, în asemănare cu oricare din grădina de lîngă casă, măr, prun, păr și care face fructe „bune de mîncat”. El figurează la vedere, printre pomeni. Banul este și el prezent, chiar în mîna celui întins în sicriu. Despre simbolismul acestora, în noua lor figurare scenică, s-ar putea vorbi mai pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-sud-estică, unde condițiile pedoclimatice sunt favorabile . Pomicultura reprezintă o preocupare străveche a locuitorilor din zona cercetată, s-a practicat și se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut până recent în jurul curților boierești, amplasate în Coasta Hârlăului , Holmului (Deleni-Maxut ) formează bazine pomicole specializate pe măr, cireș și vișin care aparțin ,, Coastei Moldovei “ . Din împrejurimile Hârlăului , se exploatează , în cariere , piatră de foarte bună calitate pentru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
soluri fertile. Acești factori favorizează practicarea unor culturi agricole variate: cereale (porumb, grâu etc.), plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia, in, cânepă etc.), leguminoase (mazăre, fasole etc.), legume (tomate, ardei, morcovi etc.), viță de vie, pomi fructiferi (meri, peri, pruni, nuci, cireși, vișini, piersici etc.). În zona dealurilor mai înalte, de peste 300 m altitudine, relieful mai accidentat favorizează procesele de eroziune a solului și alunecările de teren. Ca urmare, aici se practică mai ales pomicultura, viticultura și creșterea animalelor. În
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a secolului al XIX-lea, pomicultura este tot mai mult practicată și pentru producția de piață. Aceasta a impus introducerea de soiuri superioare, cu plantații mari în livezi de aceeași specie. În prezent, cele mai mari suprafețe sunt ocupate de pruni, meri, peri, la care se adaugă cireși, vișini, piersici, nuci și alți pomi. Pe ansamblul țării au scăzut suprafețele ocupate cu pruni, care multă vreme au dominat, în favoarea celor cu alți pomi fructiferi. Pe întinsul țării se disting mai multe
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]