837 matches
-
înaintea numelor, un „Moș” accesibil („Moș” - nu ca vîrstă, ci fiindcă preda „Vechea” și avea părul alb), darnic și grabnic cu sfaturile, conciliator în cele mai diverse cazuri și situații. Așadar un intelectual nițel demodat, cu praf de cronici și psaltiri pe coatele surtucului, care îmbina patosul cu prudența, dispus să-ți arate atît drumul cel aspru, cît și potecile bătătorite, gata în orice moment să pună umărul la reușita cuiva ori a ceva. Pe scurt: un ghid în care căpătai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
strigă Savastița. Dormi pe tine, boșorogule! Oșteanu' lu' pește! Scoală și pune mâna! Dumitru tresare, se scoală, urcă sacul în căruță, dar ochii lui sunt acana. Savastița îl bate pe umăr, să-l îmbuneze: Așa, barbate! Așa! Scrie și la Psaltire: "Barbatu' să-și ocrotească muierea lui și s-o apere de rele!" Mergem la codru, barbate!... Petrică o zbughește prin spatele casei, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Dumitru o rupe la sănătoasa după el, cu o sprinteneală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
colțuri cum e la evrei. Doi rabini stau în fața mormântului, după un mic grilaj de fier, si mângâie poporul care vine și se roagă. Aici se odihnește împăratul și Proorocul David. Aici se odihnește Regele lui Israel care a scris Psaltirea. A scris cei 150 de psalmi atât de frumoși și înălțători către Dumnezeu. Cand ii citești ți se umple sufletul de speranță, de nădejde și bucurie. Îți dau atâta putere și afli Bunătatea lui Dumnezeu. Afli Milă și de tot
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
trebui să facă, pentru că-i protpop. Am cumpărat săpun de rufe, ață albă și neagră și ace de cusut. Trebuie să-mi cârpesc hainele, să-mi spăl rufele. Luni 31 VII. De la ora 7 până la 12 am citit, în biserică „Psaltirea” cu rugăciunile ei. E timpul să nu mă istovesc zadarnic. Dacă viața mea conjugală nu-i pe placul lui Dumnezeu? Dacă mulțimea păcatelor mele a stârnit pedeapsa lui Dumnezeu asupra mea ? Decât să plâng după o femeie de piatră care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sârb Macarie tipări în 1508 un Liturghier slavon. Propaganda reformaților în partea de sus și de jos a Ardealului folosi, spre a capta pe preoții români, texte în limba națională în locul celor în moarta limbă slavonă, care era latineasca noastră. Psaltirea șcheiană, Codicele voronețean ("Faptele apostolilor") găsite în copii din mijlocul secolului XVI reprezintă originale din a doua jumătate a secolului XV. La Sibiu se tipări în 1544, după o traducere din nemțește, un Catechism, rămas într-o copie ms. de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fonetică și sintactică, dar Moldova și Ardealul aduc fineța nuanțelor, arta emisiunii sonice, savoarea. Graiul moldovenilor e literar de la sine. Așa-zisa "literatură religioasă" de care s-a făcut prea mare caz nu e decât o producție de tălmăciri de Psaltiri, Tetraevanghele, Praxii, Biblii, Slujebnice, Molitvenice, Minee, Paterice etc. O Viață a sfântului Léger sau un Heliant n-avem în această epocă. Traducerile sunt însoțite uneori de precuvântări, care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
civilitate morum puerilum a lui Erasm. Ceasornicul domnilor e o prelucrare a lui N. Costin după Antonio de Guevara. Toate acestea reprezintă însă numai un material care a rămas neprelucrat artisticește. POEZIA Deși Hasdeu pretindea a fi găsit într-o psaltire versuri războinice compuse de chiar Ștefan cel Mare, întîiele stihuri (slavone) ce se cunosc sunt ale lui Udriște Năsturel din Molitvenicul slav de la 1635, repetate apoi în Pravila de la Govora din 1640. Întâia epigramă română vine ca un răspuns în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
împărați? unde iaste Xerxis? Alexandru Machidon? unde-i Artaxerxis? Avgust, Pompei și Chesariu? Ei au luat lumea, pre toți i-au stins cu vreame, ca pre niște spume. Luând pildă de la polonul Jan Kochanowski, mitropolitul Dosoftei (1624-1694) publică în 1673 Psaltirea în versuri. Talentul nu-i lipsea, dovadă comentariul la capul de bour dintr-o epigramă, mic tablou: Pre cîtu-i de mare hiara și buiacă, Coarnele-n pășune la pământ își pleacă. Tălmăcirea e mai mult o variație lirică în jurul textului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion și pentru țară Aducîndu-ne aminte, Plângeam cu lacrămi fierbinte, Și bucine ferecate Lăsam pren sălci aninate. Un brașovean, Teodor Ivanovici Corbe, stihui și el la 1720, în Kiev, Psaltirea, iar înaintea lui un Istvan Fogarași, român calvin, în versuri, precum se vede dintr-o copie a lui Ion Viszki din 1697. Cântecele de stea, căzute în folclor, au fost la început niște laude religioase ca ale lui Iacopone da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nicolae Dimache († 1837) sunt și ele de inspirație veche, pe motivul zădărniciei. Cât despre Ioan Prale, "musicos" de origine basarabeană (1769-1847), el e mai cunoscut pentru invenția patului mutabil după soare. Încolo stihuirea lui e îngrozitoare și doar versurile din Psaltire alunecă mai normal: Mic eram între frățime, Și cel mai în frăgezime, Într-a tatălui meu casă De păscut oi mă aleasă, Mâna mea făcu organul, Degetele mele psalmul. GH. ASACHI Poezia lui Gh. Asachi (1788-1869) e aproape în întregime
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
departe de influența fanariotă a capitalei. Viața lui, în adevăr, e patriarhală. 1 Teatru, III, p. 987. 2 Scrieri, I, p. 344 ăScrisoarea XXXIIÎ. Toată plăcerea lui stă în ospețele cu prietenii de primprejur și, presupun, în vânat și citirea psaltirii și a Vieții sfinților. El își bate joc din toată inima de "noutăți", fără însă a lupta împotriva lor: "... mă pot giura pe cei patruzeci de sfinți părinți de pricep ceva din toate cimiliturile câte le înșirați d-voastră, iști
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Condițiunile unei bune traduceri (raport cu prilejul traducerii comentariilor lui Iuliu Cezar), 1873, și Reviziunea Dicționarului Academiei, 1877.î 2 Ibidem, p. 343. ăTot dicționarul academic, 1872.î 3 Scrieri literare și istorice, I, p. 364, II, p. 397. ăArticolele Psaltirea lui Coresi și Reviziunea Dicționarului Academiei.î noi, pentru care nu există cuvinte băștinașe; de aceea, să se scoată "galicismii nejustificați" introduși prin traduceri servile din limba franceză 1. Să nu fie prea riguroasă în etimologism: forma cuvintelor să fie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alcătuiește glosarul ori redactează aparatul critic la Dimitrie Cantemir, Opere complete (IV, t. I, 1973), realizează antologia Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (1981), reluată în 1999-2000 și distinsă cu Premiul Național al Ministerului Culturii și Cultelor, altă contribuție fiind ediția Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, lucrare ce pune la dispoziția cercetătorilor un extrem de prețios material filologic și lingvistic, rezultat al unui efort susținut deopotrivă de competența filologică și de cea istorico-literară. Ca în fiecare întreprindere
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
aparatul critic la Dimitrie Cantemir, Opere complete (IV, t. I, 1973), realizează antologia Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (1981), reluată în 1999-2000 și distinsă cu Premiul Național al Ministerului Culturii și Cultelor, altă contribuție fiind ediția Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, lucrare ce pune la dispoziția cercetătorilor un extrem de prețios material filologic și lingvistic, rezultat al unui efort susținut deopotrivă de competența filologică și de cea istorico-literară. Ca în fiecare întreprindere ce vizează recuperarea, în
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
veche (I-II, 1984-1989), pe care o coordonează împreună cu I. C. Chițimia, fiind în același timp autoare a mai multor capitole. Pentru Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ediția jubiliară din 1988 (Premiul Academiei Române), a transcris cărțile Ruth, Psaltirea, Cântarea Cântărilor, De la Mathei Svânta Evanghelie și Epilog. De asemenea, a făcut parte din colectivul care a realizat ediția Biblia de la București, coordonată de Paul Miron la Freiburg (1982), și a colaborat la reeditarea lexiconului lui H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973 (în colaborare cu Nicolae Stoicescu), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, pref. edit., București, 1981; ed. I-II, București, 1999-2000, Opere, I, îngr. și introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu); Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, introd. edit., București, 1976; Crestomație de literatură română veche, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare cu I.C. Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
1973 (în colaborare cu Nicolae Stoicescu), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, pref. edit., București, 1981; ed. I-II, București, 1999-2000, Opere, I, îngr. și introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu); Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, introd. edit., București, 1976; Crestomație de literatură română veche, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare cu I.C. Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL, 1974, 2; Al. Graur
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare cu I.C. Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL, 1974, 2; Al. Graur, Texte coresiene, RL, 1976, 25; Dan Simonescu, Tipăriturile lui Coresi în atenția editorilor, MS, 1976, 4; I. Rizescu, Coresi, „Psaltirea...”, SCL, 1976, 6; Zamfira Mihail, Coresi, „Psaltirea...”, RSE, 1977, 1; Florica Dimitrescu, O ediție de mare preț, RL, 2001, 25; Horațiu I. Catrina, O carte eveniment, ARG, 2003, 16. L. Bz.
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL, 1974, 2; Al. Graur, Texte coresiene, RL, 1976, 25; Dan Simonescu, Tipăriturile lui Coresi în atenția editorilor, MS, 1976, 4; I. Rizescu, Coresi, „Psaltirea...”, SCL, 1976, 6; Zamfira Mihail, Coresi, „Psaltirea...”, RSE, 1977, 1; Florica Dimitrescu, O ediție de mare preț, RL, 2001, 25; Horațiu I. Catrina, O carte eveniment, ARG, 2003, 16. L. Bz.
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
spre hazul galeriei, inadvertențele de limbaj, aprecierile ridicole, suficiențele de autodidact. „Ian mai terminați, bă, odată, cu labagiul ăla de Kierkegaard!”, i-ar fi admonestat autorul romanului Groapa pe unii care se entuziasmau de opera filosofului danez. Altădată, transcriind din Psaltirea scheiană, ar fi exclamat „Ce nume (propriu) frumos e «giurelu»!”, adică forma rotacizată a cuvîntului junelu, care înseamnă tînăr, june. În Princepele (pronunțat de Profesor: „Prin-cépele”!), cineva - „să te crucești, nu alta!” - mănîncă testemeluri, așadar basmale. Tot acolo [observația a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și pe acesta, zicînd despre înaintașul său: „Bine face (Costin) că-i ocărăște (pe Simion dascălul și Misail călugărul) și dzice că (afirmațiile lor denigratoare) sînt basne”. Ajuns aci, îmi amintesc că pe defăima l-am mai întîlnit și în Psaltirea în versuri (1673) a lui Dosoftei. Unul din semnele de carte mă ajută să găsesc cu ușurință locul: „Că ruga de mișel (adică a celui umil) nu defaimă, / Ce-l priimește cu drag fără samă” (Ps. 21). E foarte posibil
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Stimate d-le Eugen Dimitriu, Doresc să petreceți Anul Nou și sărbătorile care urmează, cu sănătate deplină și bucurie cât mai mulți. La mulți ani! M. Niculăiasa P.S. O rugăminte v-o adresez: 1. Comunicați-mi titlul exact al volumului Psaltirea În versuri de Vasile Militaru - editura și anul apariției. Am avut-o dar... 2. Te rog deplasează-te la Biblioteca Județeană ori Arhivele Statului și copiază numele localităților a căror biserici, 1402 au fost Închinate episcopiei de Rădăuți. Le găsești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Suceava se amână mereu. Piciorul drept nu mi dă voie să fac deplasări - chiar folosindu-mă de baston. Iarna cu nămeți și geruri mari fac să Întârzie venirea factorului poștal, iar material poștal - mărci - se procură anevoios. Apariția 1933 a Psaltirei În versuri ca dată nu-i suficientă să fie completare la Psaltirea În versuri a mitropolitului Dosoftei. Încă odată mulțumiri și o caldă Îmbrățișare, M. Niculăiasa P.S. V. Demciuc 229 nici acum nu mi-a Înapoiat lucrarea manuscris pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
deplasări - chiar folosindu-mă de baston. Iarna cu nămeți și geruri mari fac să Întârzie venirea factorului poștal, iar material poștal - mărci - se procură anevoios. Apariția 1933 a Psaltirei În versuri ca dată nu-i suficientă să fie completare la Psaltirea În versuri a mitropolitului Dosoftei. Încă odată mulțumiri și o caldă Îmbrățișare, M. Niculăiasa P.S. V. Demciuc 229 nici acum nu mi-a Înapoiat lucrarea manuscris pe care o depusesem la 3/ X.1994. Ce zici? 229 Dr. În istorie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. [...] Are o față întunecată și nu l-am văzut zâmbind niciodată. E un adevărat gramatic. El transcrie în aur psaltirea” (VII. Celălalt Ferapont); „Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe rănile lui și-i acoperă trupul. El nu scrie la nici o psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva. Fiecare
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]