837 matches
-
clare... vinovatul poate păți ceva, adevărul iese la iveală" ( E., 55 ani, Cristești, Iași). O variantă a acestei practici este aceea de a plăti o femeie bătrână, văduvă sau singură să citească Psaltirea. "Am plătit-o pe M. Să citească Psaltirea pentru mine și tare a mai fost cu folos!" (E., 68 ani, Suceava). De această dată preotul este înlocuit de o bătrână. Faptul poate fi explicat din perspectiva unei mentalități tradiționale, conform acesteia cel ce poate citi o carte religioasă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Moșteniri antice în mitologia românilor, prefață de Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. NOUGAYROL, J., Colloque sur Le signe et les systèmes de signes, Royaumont, 1962. OFRIM, Alexandru, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU, Radu, Știință contra paranormal? București, Ed. Amaltea, 2003. OLTEANU, Antoaneta, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
situații că a fost multă vreme astrologul personal al președintelui francez Mitterand, jucând, din cât se pare, rolul unui adevărat consilier. 110 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit. 111 Alexandru Ofrim, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. 112 A se vedea în acest sens o serie de lucrări precum: Nicole Edelman, Voyantes, guerisseuses et visionnaires en France 1785-1914, Paris, Albin Michel, 1995; Isabelle Cribier, Les guerisseurs
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un anume respect și chiar familiaritate, chiar dacă, până la urmă, s-a dovedit că aveau una singură, Biblia" (p. 241). 305 Tudor Pamfile, Povestea lumii de demult după credințele poporului român, București, 1913. 306 Frédéric Barbier, apud Alexandru Ofrim, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, ed. cit., pp. 37-38. 307 Jack Goody, The Domestication of the Savage Mind, Cambridge University Press, 1977. 308 O serie de dicționare atestă prezența unor forme de divinație care presupun dechiderea cărții încă din
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cele sfinte. Astfel, în primii ani de școală din Humulești, se află sub oblăduirea morală și spirituală a preotului Ioan Humulescu. Elevii primesc aici învățătură creștină, dat fiind faptul că învățătorul era preot, cărțile de pe care învățau erau Ceaslovul și Psaltirea, iar școala însăși era într-o chilie de la poarta bisericii. Școlirea lui Nică a lui Ștefan a Petrei pare a fi sub semnul legăturii cu cele sfinte, căci și atunci când se întoarce de la Broșteni, de la școala profesorului Nanu, evoluția sa
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Sfântul Gheorghe Vechi (din 1556), ofereau o pregătire sumară elevilor, de aceea boierii avuți aduceau pentru fiii lor dascăli străini sau Îi trimiteau la școlile din Italia și Turcia. În școlile amintite se Învăța bucoavna, se citea din Ceaslov și Psaltire și se cânta psaltichia. Cu timpul, s-a răspândit mult folosirea limbii române În viața politică și religioasă, deci și În școli se citeau tot mai multe cărți românești. Înțelegând tot mai intens necesitatea unei pregătiri intelectuale superioare, În 1694
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
Deci fieștecare om ce este învățat să cheamă om cuvântător, iar cel neînvățat este asemenea dobitoacelor.” Ierarh luminat, a sprijinit și a tipărit pe cheltuiala sa numeroase cărți: Alfavita sufletească spre folosul de obște (1755), Cereasca floare și Apostolul (1756), Psaltirea lui David (1757), iar în 1759 publică unele documente istorico-bisericești, adunate în lucrarea Despre lemnul sfintei cruci, și un Liturghier. În 1754 a întocmit primul pomelnic al mitropoliților Moldovei, după documentele Mitropoliei și informațiile pe care le-a putut culege
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. [...] Are o față întunecată și nu l-am văzut zâmbind niciodată. E un adevărat gramatic. El transcrie în aur psaltirea” (VII. Celălalt Ferapont); „Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe rănile lui și-i acoperă trupul. El nu scrie la nici o psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva. Fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
niciodată. E un adevărat gramatic. El transcrie în aur psaltirea” (VII. Celălalt Ferapont); „Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe rănile lui și-i acoperă trupul. El nu scrie la nici o psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva. Fiecare rană a lui e ca o fântână. Într-una din rănile sale stau eu și-mi continui psaltirea. Fratele Daniel nu știe nimic din toate astea. El îmi va continua psaltirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
picură pe rănile lui și-i acoperă trupul. El nu scrie la nici o psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva. Fiecare rană a lui e ca o fântână. Într-una din rănile sale stau eu și-mi continui psaltirea. Fratele Daniel nu știe nimic din toate astea. El îmi va continua psaltirea” (VIII. Celălalt Lazăr); „Se sfârșea luna april și începea luna martie. Daniel se apropie de fântână. [...] Era într-o noapte de vineri spre luni. Luni stătu toata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva. Fiecare rană a lui e ca o fântână. Într-una din rănile sale stau eu și-mi continui psaltirea. Fratele Daniel nu știe nimic din toate astea. El îmi va continua psaltirea” (VIII. Celălalt Lazăr); „Se sfârșea luna april și începea luna martie. Daniel se apropie de fântână. [...] Era într-o noapte de vineri spre luni. Luni stătu toata ziua și plânse aplecat peste fratele său Daniel. [...] Dedesubtul lui plângea celălalt Daniel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
atragă populați a românească de partea sa. Primul pas în această încercare a fost făcut prin traducerea bibliei datorată diaconului Coresi la cererea și îndemnul calvinilor. Cele 4 evanghelii (1561), Apostolul (1563), Tâlcul Evangheliilor sau Cazania cu Moliftelnicul (1564) și Psaltirea (1570), tipărite de Coresi au făcut ca pentru prima dată cuvântul lui Dumnezeu să poată fi auzit și înțeles în propria limbă, ceea ce în opinia lui Paulescu însemna un important pas înainte. Calvinismul, devenind foarte puternic în zona transilvană, și-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune la prăpuraș."88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cum și psalmistul ne-o cere: „Lăuda-voi pe Domnul în viața mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi”. „Una dintre formele de rugăciune, de cinstire și de laudă a lui Dumnezeu, folosită de credincioși în mod deosebit este Psaltirea, o carte de mare folos sufletesc care nu poate lipsi din casa nici unui credincios.” Psaltirea este, fără îndoială, cea mai răspândită și mai citită carte biblică. Cuprinde 150 de psalmi ai lui David grupați în douăzeci de catisme. Psalmii îi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeului meu cât voi trăi”. „Una dintre formele de rugăciune, de cinstire și de laudă a lui Dumnezeu, folosită de credincioși în mod deosebit este Psaltirea, o carte de mare folos sufletesc care nu poate lipsi din casa nici unui credincios.” Psaltirea este, fără îndoială, cea mai răspândită și mai citită carte biblică. Cuprinde 150 de psalmi ai lui David grupați în douăzeci de catisme. Psalmii îi găsim și în Biblie, în Vechiul Testament. Psalmii sunt rugăciuni sub formă de imne, de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cele înțelepte. Dar fiindcă Duhul Sfânt știe că este greu să fim îndrumați pe calea virtuții, pentru că noi disprețuim viața cea înaltă, ca unii care suntem înclinați întotdeauna către plăcere, ne-a lăsat ca sprijin cartea alcătuită de Proorocul David, Psaltirea. El a împreunat dogmele cu plăcerea cântului, pentru ca, fără știrea noastră, odată cu bucuria și frumusețea celor auzite să primim și folosul care rezultă din cuvintele pe care le auzim. pe cea de sub Psalmii aduc liniștea sufletelor, răsplata păcii, potolirea văpăii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bisericii umple rugăciunile de bucurie, de strălucire și de dorul după Dumnezeu. Psalmul este luminarea sufletului și sfințirea trupurilor. Sf. Ioan Gură de Aur ne spune în cuvântul său despre psalmi: „că, vechii creștini mai toți știau pe de rost psaltirea și o cântau cu multă evlavie”. Părintele psalmilor, proorocul David, a știut ce înseamnă nu numai mărirea și puterea împărătească, ci și umilința și pocăința. Regele David s-a arătat nu numai un stăpân peste supușii săi, ci și un
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut; ci în Legea Domnului e voia Lui și la la Legea Lui va cugeta ziua și noaptea.” Creștinul poate fi fericit când are credință și împlinește fapta cea bună. Psaltirea în tâlcuirea Sfinților Părinți arată că omul are de îndeplinit o lucrare în lume și nu o poate împlini dacă ascultă de sfatul necredincioșilor și al păcătoșilor. El trebuie să se dezvolte și să se se perfecționeze neâncetat, năzuind spre
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sculat am știut că Tu ești apărătorul meu”; „Căci Eu sunt Dumnezeul tău, eu întăresc dreapta ta și îți zic ție: nu te teme căci Eu sunt ajutorul tău”. O frumoasă comparație despre rolul duhovnicesc al psalmilor aflăm în prefața Psaltirii tipărită la Iași, în anul 1843: „ceea ce este soarele între celelalte lumini ale cerului, aceea este Psaltirea între celelalte cărți insuflate de Dumnezeu. Soarele luminează toate marginile lumii, psaltirea luminează toate marginile lumii, toate simțurile inimii, toate cugetele sufletului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îți zic ție: nu te teme căci Eu sunt ajutorul tău”. O frumoasă comparație despre rolul duhovnicesc al psalmilor aflăm în prefața Psaltirii tipărită la Iași, în anul 1843: „ceea ce este soarele între celelalte lumini ale cerului, aceea este Psaltirea între celelalte cărți insuflate de Dumnezeu. Soarele luminează toate marginile lumii, psaltirea luminează toate marginile lumii, toate simțurile inimii, toate cugetele sufletului și toate mișcările minții. Pe suflet îl încălzește și-l înveselește, îl luminează prin cunoștiința adevărului și prin
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
frumoasă comparație despre rolul duhovnicesc al psalmilor aflăm în prefața Psaltirii tipărită la Iași, în anul 1843: „ceea ce este soarele între celelalte lumini ale cerului, aceea este Psaltirea între celelalte cărți insuflate de Dumnezeu. Soarele luminează toate marginile lumii, psaltirea luminează toate marginile lumii, toate simțurile inimii, toate cugetele sufletului și toate mișcările minții. Pe suflet îl încălzește și-l înveselește, îl luminează prin cunoștiința adevărului și prin descoperirea dumnezeieștilor Taine. îl aprinde cu dragostea către Dumnezeu cu căldura Duhului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
căldura Duhului Sfânt și cu umilința lacrimilor. îl veselește cu aducerea aminte de Dumnezeu și cu făgăduințele veșnicelor bunătăți ale Ierusalimului ceresc”. în cuvântul său despre psalmi, printre altele, prefațatorul zice: „Nici o altă carte nu slăvește pe Dumnezeu, așa ca Psaltirea și nimic nu se poate asemăna cu folosul citirii ei.” în continuare ni se recomandă citirea ei „cu luare aminte, cu trezvie și cu pricepere, căci nu este cu putință a număra ce poate lucra Psaltirea.” Așadar, care este folosul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe Dumnezeu, așa ca Psaltirea și nimic nu se poate asemăna cu folosul citirii ei.” în continuare ni se recomandă citirea ei „cu luare aminte, cu trezvie și cu pricepere, căci nu este cu putință a număra ce poate lucra Psaltirea.” Așadar, care este folosul citirii psalmilor? în primul rând ne asemănăm „cu îngerii care slăvesc pe Dumnezeu. Cu toată lumea cea din cer și pe cea de sub cer, care este chemată spre slavoslovia lui Dumnezeu.” Cel ce citește psaltirea o poate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]