1,107 matches
-
crizei modelului socio-cultural. Vom încerca în continuare, să facem o descriere a formelor de psihoză colectivă. Așa cum am afirmat deja, se disting două grupe de psihoze colective, de sublimare și de descărcare, în cadrul cărora remarcăm existența unor forme de manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul colectiv. Forma și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situații de închidere narcisică, colectivă, de izolare din fața realității prezente și „căutarea” unei alte realități prin „întoarcerea în trecut”. Spre deosebire de psihozele idealiste, care sunt psihoze utopice, psihozele de refugiu sunt psihoze schizoide, și ele se caracterizează, din punct de vedere psihopatologic, prin următoarele trăsături: conduite de refugiu, fenomene de regresiune, de regulă, de factură isterică, compensarea culpabilității colective prin auto-pedepsire, ritualuri cu caracter sau semnificație de acte reparatorii, manifestări de factură pasională, refugiul în alcoolism sau consumul de droguri psihotrope halucinogene
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor și o stare de extaz fizic prin care este descărcată tensiunea pulsională primară; confruntările dintre bandele rivale agresive etc. 4) Psihozele expansive Această categorie de psihoze colective cuprinde manifestările psihopatologice de masă, caracterizate printr-o proiecție în viitor. Ele constau dintr-un refuz al prezentului, pe care doresc să-l înlocuiască cu un alt sistem de valori impuse. Aceste mișcări contestatare au la baza lor protestul, ca motivație a dorinței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia socială, are ca obiect de studiu fenomene psihopatologice colective ale maselor sau ale grupurilor de indivizi. Aceste manifestări sunt indicatori prețioși ai stării de sănătate mintală a maselor, a echilibrului psihic al acestora. Dacă, în cazurile de tulburări psihice individuale, se acționează terapeutic asupra „cazului clinic”, în cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice. Ca o primă precizare, notăm că psihiatria transculturală sau etnopsihiatria este disciplina care se ocupă cu studiul afecțiunilor psihice specifice grupelor etnice și culturale, interpretând aceste „manifestări psihopatologice” în raport cu normele și valorile socio-culturale și moral-religioase, care contribuie la formarea personalității indivizilor care aparțin acestor grupe. Este cunoscut faptul că individul, persoana umană, nu este numai produsul biologic al eredității și al mediului său natural. El este, în mod
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupului respectiv, în asemenea măsură încât ele vor avea, ca manifestare o specificitate culturală extrem de marcată. Deși universală ca extindere epidemiologică și manifestare, boala psihică este specifică sub aspectul formei de manifestare pentru fiecare cultură particulară. Din punct de vedere psihopatologic, avem două categorii de factori de referință: normalul și patologicul. Dar din punct de vedere cultural, la acești doi factori menționați se mai adaugă și un al treilea, specific acestei dimensiuni, și anume supranaturalul, care cuprinde ideea de mister, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce este universal la acestea (tulburarea psihică de fond) și ceea ce este particular la fiecare (forma de manifestare, evoluția și semnificația atribuită) în raport cu factorii de variație culturală. Pentru a susține aceste aspecte, vom prezenta în continuare aspectele tipologice ale tulburărilor psihopatologice de natură etno-culturală. Tipurile de tulburări psihice etno-culturale În această categorie de tulburări psihopatologice sunt incluse de majoritatea specialiștilor, tulburările psihice datorate, unor factori specifici, existenți în interiorul unor arii etno-culturale (H.F. Ellemberger). Acestea includ următoarele aspecte: boli psihice de origine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiecare (forma de manifestare, evoluția și semnificația atribuită) în raport cu factorii de variație culturală. Pentru a susține aceste aspecte, vom prezenta în continuare aspectele tipologice ale tulburărilor psihopatologice de natură etno-culturală. Tipurile de tulburări psihice etno-culturale În această categorie de tulburări psihopatologice sunt incluse de majoritatea specialiștilor, tulburările psihice datorate, unor factori specifici, existenți în interiorul unor arii etno-culturale (H.F. Ellemberger). Acestea includ următoarele aspecte: boli psihice de origine organică local-endemică, boli psihice fără o cauză organică cunoscută. Le vom prezenta sintetic în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2) Bolile psihice fără o cauză organică cunoscută, dar care, ca și precedentele, sunt circumscrise la o anumită arie etno-culturală și care sunt „modelate” de normele modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv. În această categorie de tulburări intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
3) La aceste grupe trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă, personalitățile psihopatice, în special cele de tipul devianțelor sexuale. Tulburările psihice mai sus prezentate, sunt manifestări psihopatologice în strictă dependență cauzală de factorii etno-culturali care normează grupul social în care acestea apar, se manifestă și evoluează. Dincolo de acestea, se mai descriu tulburări psihice care se datoresc unor situații de conflict intercultural sau de inadaptare culturală. Este cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de gândire, de comportament etc. Toate acestea vor determina nu numai o schimbare în plan comportamental al individului respectiv, ci, în multe cazuri, prin cerințele de adaptare pe care le reclamă, poate duce la serioase modificări psihice, adesea de natură psihopatologică, de durată, cu consecințe negative atât pentru persoanele „intrate” în noul lor mediu socio-cultural, cât și pentru autohtoni, care se vor simți incomodați de cei nou-veniți. Aceste „întâlniri” cu caracter de „interculturalitate” va fi sursa unor ciocniri, conflicte sau situații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de adopție va trebui să reprezinte pentru cel care „intră” în ea un model arhetipal, cu care să se identifice. Dar este necesar ca și acest „model” să-l accepte și să-l recunoască. Toate acestea, reunesc în final condițiile psihopatologice, care duc la edificarea unor situații conflictuale, stări de inadaptare nevrotică și, în situații destul de dese, la dezvoltări psihotice de factură paranoiacă. Aspectele mai sus analizate, privind raporturile care există între viața psihică, normală și patologică, și factorii culturali și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formele clinice de nebunie” care îi sunt specifice. Acest proces de „configurare formală” a tablourilor clinice ale nebuniei depinde de modelul socio-cultural și moral-spiritual, de sistemul de valori al acestuia și noi am preferat să-l denumim fenomenul de socioplastie psihopatologică, fapt de altfel confirmat de datele de psihiatrie, transculturală sau etnopsihiatrie (E Kraepelin, A. Yap, H. Ellenberger, Y. Pelicier). Raportul dintre psihiatrie și viața civilizată din societate, dirijată de legile statului, ne revelează o nouă latură a psihiatriei. Dacă, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fapt care explică aceste raporturi de interferență. 5) Raporturile formale Acest gen de raporturi ale psihopatologiei cu alte discipline umane privește, cum spuneam mai sus, caracterul aplicativ, practic, el cunoașterii bolnavului psihic, a naturii sale schimbate. Rezultatele obținute de cunoștințele psihopatologice pot fi aplicate în domenii importante ale disciplinelor umane cum ar fi: viața socială, științele juridice, psihoterapia bolilor psihice, educația specială etc. Datele psihopatologiei contribuie mult la înțelegerea multor aspecte ale vieții individuale sau colective, ale problemelor de devianță și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologia mentale)” în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Analyse psychopathologique des rêves et des états oniro-hallucinatoires dans la peinture des malades mentaux” în Ann. Méd. Psychol., 1, 2, 1970. Enăchescu, C., „Considerații asupra aspectelor „psihoestetice” ale artei psihopatologice” în Neurologia, 18, 4, 1973. Enăchescu, C., „Le roman schizophènique” în Ann. Méd.-Psychol., 1, 2, 1968. Enăchescu, C., „Les complexes idéo-affectifs et leurs représentations dans les dessins des malades mentaux” în Encephale, 3, 1968. Enăchescu, C., „Les troubles du
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
malades mentaux” în Encephale, 3, 1968. Enăchescu, C., „Les troubles du schèma corporel et leurs representations dans le dessin” în Encephale, 3, 1971. Enăchescu, C., „Nevrose et art psychopathologique” în Ann. Méd.-Psychol., 2, 5, 1970. Enăchescu, C., „Unele aspecte psihopatologice în literatură și în arta plastică” în Neurologia, 17, 2, 1972. Enăchescu, C., Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine. De la Socrate la Freud, Ed. Fast Print, București, 1997. Enăchescu, C., Expresia plastică a personalității. Ed. Științifică, București, 1975 Enăchescu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de sine. Alcoolism: stare patologică datorată dependenței de ingestia excesivă și îndelungată a băuturilor alcoolice, însoțită de tulburări psihice, neurologice și somatice cu caracter specific. Alexie: tulburare a cititului și a înțelegerii lecturii care apare în cadrul afaziei. Alienare mintală: stare psihopatologică desemnând ansamblul de tulburări psihice și consecințele acestora, fapt care face ca persoana respectivă să nu mai poată avea o viață normală și să nu mai poată participa la viața socială și profesională. Ambivalență: coexistența simultană a unor emoții, atitudini
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înstrăinării sau a schimbării sale corporale sau ca persoană. Depresie: dispoziție tristă, scăderea progresivă de diferite intensități, pasageră sau durabilă, a tonusului vieții afective. Derealizare: sentiment de stranietate, de nerecunoaștere de către bolnav a mediului ambiant cu care este obișnuit. Fenomen psihopatologic înrudit cu derealizarea. Deteriorare psihică: deficit mintal global, tranzitoriu sau definitiv, datorat unor leziuni grave și extinse ale creierului, cu caracter ireversibil. Dezechilibrul psihic: tulburare psihică de natură constituțională, dizarmonic-caracteriopatică, cu implicații asupra capacității de adaptare, reacție, conduită și activitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
capacității de adaptare, reacție, conduită și activitate, precum și a relațiilor interpersonale ale individului. Dezorientare: tulburare constând în imposibilitatea de orientare autoși allo-psihică a bolnavului. Dipsomanie: tendința irezistibilă de a bea cantități crescute de băuturi alcoolice, cu caracter periodic. Discordanță: stare psihopatologică particulară caracterizată prin bizarerii, contradicții și manifestări paradoxale, creând un aspect general de dizarmonie între simptomele clinice, acestea dând impresia, într-o anumită privință, că sunt independente unele de altele. Disimularea: tendința la diminuarea sau mascarea fenomenelor psihopatologice de către bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Discordanță: stare psihopatologică particulară caracterizată prin bizarerii, contradicții și manifestări paradoxale, creând un aspect general de dizarmonie între simptomele clinice, acestea dând impresia, într-o anumită privință, că sunt independente unele de altele. Disimularea: tendința la diminuarea sau mascarea fenomenelor psihopatologice de către bolnav. Este opusul simulării. Dismorfofobie: impresia patologică cu caracter obsedant, a unor diformități legate de aspectul fizic al unei persoane. Este o tulburare de schemă corporală sau a imaginii de sine. Disociația: sau „ataxia intrapsihică” este echivalentul discordanței, desemnând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnav. Este opusul simulării. Dismorfofobie: impresia patologică cu caracter obsedant, a unor diformități legate de aspectul fizic al unei persoane. Este o tulburare de schemă corporală sau a imaginii de sine. Disociația: sau „ataxia intrapsihică” este echivalentul discordanței, desemnând ruptura psihopatologică a unității vieții psihice, a sistemului personalității. Dispoziție: virtualitatea unei persoane de a fi vulnerabilă față de anumite afecțiuni psihice. O stare de fragilitate cu caracter constituțional. Dromomania: nevoia imperioasă de a călători, de a se deplasa dintr-un loc în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incoerență. Gatism: incontinență sfincteriană întâlnită în cazurile de arierație mintală profundă (imbecili, idioți) sau în cursul fazelor terminale ale stărilor demențiale. Glischroidie: lentoare sau vâscozitate ideativă, afectivă și motorie, adesivitate cu bradipsihie specifică stărilor epileptoide. Halucinație: percepție fără obiect. Tulburare psihopatologică majoră și specifică. Heautoscopie: tulburare psihică constând în perceperea de către individ a propriului său corp în afara acestuia, ca o „dedublare” sau ca o imagine „în oglindă”. Hiperestezie: exagerarea sensibilității, a percepțiilor senzoriale în general și în special a celei tactile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acceptată de conștiință, care domină gândirea bolnavului, dar al cărui caracter patologic nu este recunoscut de acesta. Identitate: conștiința de sine, marca unei persoane care face ca aceasta să fie unică, originală și irepetibilă prin natura Eului său. Iluzie: tulburare psihopatologică constând în perceperea deformată a unui obiect, persoană etc., din realitate. Imaginea de sine: este imaginea pe care persoana și-o face despre propriul corp, totală sau segmentară, statică sau dinamică, sinteză a părților sale componente și a raporturilor acesteia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este opusul sadismului. Mânie: stare de afect de scurtă durată și de mare intensitate, caracterizată printr-o descărcare pulsională asupra unui obiect sau a unei persoane. Megalomanie: impresia falsă a unor bolnavi deliranți, constând în supraevaluarea calităților personale. Melancolie: tulburare psihopatologică caracterizată prin dispoziție tristă, viziune pesimistă, inactivitate, idei delirante de negație și catastrofice, durere morală, monoideism trist, izolare morbidă, pierderea inițiativei și a dorinței de a trăi, idei și acte suicidare. Menopauză: oprirea definitivă a ciclului menstrual la femeie. Vârsta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]