3,405 matches
-
rând terapia și recuperarea, facilitând astfel adaptarea și integrarea sa în societate. Structura programului general de autonomie personală și socială are la bază următoarele obiective generale: - formarea și dezvoltarea abilităților sociale care să conducă la un grad înalt de maturitate psihosocială; - formarea și dezvoltarea competențelor psihomotrice și de manualitate care să consolideze autonomia personală; - perceperea corectă, obiectivă și exactă a propriei persoane; - educarea sensibilității și a echilibrului afectiv pentru a garanta siguranța de sine și exprimarea propriilor emoții și sentimente în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
special într‑o anumită etapă din viața școlară, iar acest ajutor poate lua forme diferite: acces la un anumit program de studiu, la echipament special sau tehnici speciale de învățare, modificarea programului de studiu sau acordarea unei atenții speciale climatului psihosocial al învățării. Conceptul de cerințe educaționale speciale (CES), recomandările privind evaluarea și informațiile înregistrate cu privire la persoanele cu dizabilități oferă un cadru pentru asigurarea echipamentului corespunzător satisfacerii tuturor necesităților importante ale acestor persoane. Pentru a rezolva dificila problemă a adecvării tehnologiei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și familiei, cu scopul de a dezvolta și valorifica la maximum potențialul și resursele de care aceștia dispun, precum și oportunitățile existente în comunitatea unde își desfășoară existența; prin această metodă se realizează coordonarea tuturor acțiunilor din domenii variate (medical, educațional, psihosocial) oferite de diferiți profesioniști ori de instituții sau organizații interesate de rezolvarea problemelor copilului sau familiei din care face parte. De asemenea, managementul de caz contribuie la reducerea problemelor care apar din cauza fragmentării serviciilor și intervențiilor, fluctuației de personal sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acestei literaturi este presupoziția tacită că organizațiile productive se constituie într-un vid social. Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele din cadrul întreprinderii. A devenit însă clar că nu putem înțelege logica interioară a proceselor psihosociale făcând abstracție de logica globală a societăților din care fac parte acestea. Organizarea macrosocială (socialistă, capitalistă) își pune amprenta asupra tuturor proceselor din cadrul întreprinderii. Identificarea structurii. Adesea, interacțiunea dintre elementele unui sistem duce la stări caracterizate printr-o ridicată compatibilitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu mai este importantă. În situațiile reale însă, incertitudinea nu este, de regulă, absorbită integral în fazele predecizionale, ci persistă. Ea este un parametru important al procesului decizional, interacționând cu ceilalți parametri ai acestuia. Incertitudinea generează o serie de probleme psihosociale a căror soluționare este de natură să modifice sensibil însuși procesul decizional. În cele ce urmează, intenționez să argumentez că, în condiții de incertitudine persistentă, decidenții reali recurg la strategii de decizie diferite de cele presupuse de modelul analitic, care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și sub-sindrome cu scopul de a identifica corelațiile acestora cu factorii biologici. Ipotezele explicative se referă la conceptul de „boală” reducând variabilele psihologice sau de mediu la rang de epifenomene, de factori predispozanți sau precipitanți. Tratamentele (farmacologice și/sau cele psihosociale) sunt, în această situație, considerate ca „medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor unuia sau a mai multor tratamente diferite (farmacologice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt, în această situație, considerate ca „medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor unuia sau a mai multor tratamente diferite (farmacologice/psihosociale) la subiecți regrupați sub o etichetă generică. Confruntate cu problemele unui subiect anume, clasificările nosologice și comparațiile statistice nu ajută deloc clinicianul în analizarea lor, în luarea unei decizii terapeutice și în individualizarea unui tratament. Abordarea psihodinamică Principiile abordării psihodinamice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
puternică forță statistică și convergente pentru următoarele tulburări: - tulburarea de panică cu sau fără agorafobie, - fobia socială, - anxietatea generalizată, - starea de stres post-traumatic, - tulburarea obsesională compulsivă, - depresiile de intensitate mică sau medie, - schizofrenia (pentru problemele care se referă la reabilitarea psihosocială), - personalitatea bordeline, - dependența de alcool, - bulimia. Există, pe de altă parte, părerea că terapia cognitivă și comportamentală este eficientă în numeroase alte tulburări, în special pentru tulburările depresive și anxioase ale copilului și adolescentului. Pentru fiecare dintre tulburările precedente, eficiența
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se țină cont de: disponibilitatea unui psihoterapeut competent, preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ. 4. Dependența de alcool Conform unei cercetări efectuate de către Miller și Wilbourne asupra a 59 de studii controlate și aleatoare, o serie de tratamente psihosociale, dintre care mai multe tehnici utilizate în mod curent în cadrul TCC sunt eficiente în tratamentul dependenței de alcool. Conform aceleiași cercetări, eficiența a două tratamente farmacologice (cu naltrexone și acamprosate) a fost demonstrată cu ajutorul unor studii controlate aleatoare. O cercetare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bulimia și hiperfagia bulimică. Pentru fiecare dintre aceste tulburări, este important să avem informații precise privind eficiența TCC, utilizată ca unic tratament sau combinată cu farmacoterapia, asupra evoluției pe termen lung a tulburării, evoluției greutății, prevenirii recăderilor și calității reabilitării psihosociale. Anorexia mentală Utilizarea tehnicilor comportamentale și cognitiv-comportamentale face parte integrantă din numeroase programe multimodale de tratament a anorexiei, ambulatorii sau intra-spitalicești. In schimb, nu există decât foarte puține studii controlate care să fi evaluat eficiența TCC în tratamentul acesteia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subiect, cititorul este invitat să consulte articolul lui Gosselin și Laberge care prezintă o descriere detaliată a modelelor cognitiv-comportamentale ale tulburării de anxietate generalizată și ilustrează interacțiunea dintre mecanismele psihologice ale tulburării de anxietate generalizată, neliniștea excesivă și diferiți factori psihosociali. Aceste modele reiau, pe scurt, mai multe studii empirice care permit o mai bună înțelegere a apariției și menținerii neliniștilor excesive. Credințele eronate în relație cu neliniștile Utilitatea neliniștilor Mai mulți autori au notat faptul că persoanele care suferă de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
traumatism, care reactivează cu fiecare nou conflict trauma inițială. Este posibil ca amprenta biologică a traumatismului, în special cele care afectează structurile temporale, să imprime, în unele cazuri grave, o urmă de neșters. Rămâne deci un spațiu larg pentru cercetarea psihosocială și biologică. Iar dezbaterea asupra relațiilor dintre amintire, memorie, inconștient, adevăratele și falsele amintiri nu este încă aproape de a fi încheiată. Am putea rezuma rolul psihoterapeutului într-un mod lapidar, spunând că acesta însoțește pacientul în regatul Morților pentru a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mult absenți...). Factori declanșatori Unele evenimente de viață precipită apariția bulimiei la subiecții predispuși să dezvolte această tulburare: debutul unui regim de slăbire - de una singură sau sub impulsul unui model (o prietenă, o soră, mama...) -, situații generatoare de stres psihosocial (o călătorie în străinătate, critici în legătură cu aspectul fizic, o ruptură sentimentală, plecarea unui prieten sau a unei persoane apropiate, schimbarea școlii...). Nu s-a demonstrat că există o legătură directă între abuzuri suferite în copilărie și bulimie, ceea ce nu înseamnă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
critici, cheltuieli alimentare, furturi, automutilări...) deteriorează, de asemenea, stima de sine deja diminuată. Figura 1. Teoria menținerii bulimiei după Fairburn Percepție de sine Perfecționism negativă clinic Insatisfacție corporală Influență socială Control alimentar excesiv Crize de bulimie Stresori Emoții Satisfacție emoțională psihosociali negative tranzitorie Comportamente compensatoare Terapiile validate empiric Conform abordărilor terapeutice validate empiric, crizele de bulimie sunt privite ca fiind, în unele cazuri, consecința unor comportamente alimentare restrictive, uneori a unor probleme interpersonale, uneori a unor emoții negative. Terapia cognitiv-comportamentală clasică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a unor probleme interpersonale, uneori a unor emoții negative. Terapia cognitiv-comportamentală clasică intervine țintit asupra preocupărilor corporale exagerate și a manifestărilor comportamentale sub formă de restricție alimentară, hiperactivitate fizică, gânduri compulsive, purgații... Terapia interpersonală se focalizează asupra dificultăților de adaptare psihosocială. Terapia comportamentală dialectică și terapia schemelor se centrează pe dificultățile de control emoțional. Terapia cognitivă integrativă lucrează asupra alimentației, emoțiilor și schemelor comportamentale personale și interpersonale Primele două terapii au fost studiate și validate ca „tratamente de calitate” ale bulimiei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Proiecte de viață? Speranțe? Vise „cel mai nebunesc”? - Eșecuri personale? Regrete? - Valori personale? Trebuințe fundamentale? - Sensul vieții? „Misiune” pe Pământ? Spiritualitate? - Hobbyuri (trecute, prezente, viitoare)? E. Evenimente de viață și experiențe semnificative - Povestea vieții? Bucurii? Lovituri dure? Regrete? Speranțe? - Probleme psihosociale și de mediu (Axa IV a DSM) F. Alte comportamente problematice (DSM) - Axa 1 (depresie, ESPT, TAG, TOC, abuz de alcool...) - Axa II (personalități patologice) - Axa III (afecțiuni medicale generale și legate de bulimie; tratamente; medicație) Analiza și sinteza rezultatelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se diminua decât dacă pacientul evita situația. Sentiment de succes, de control. Control al răspunsului anxios. In domeniul decorațiunilor interioare. Abstinență din 1985. Grila Secca. Aropax. Xanax. Nici tulburare de personalitate nici retard mental. Fără afecțiune medicală generală. Fără probleme psihosociale și de relaționare actuale. Evaluare globală a funcționării. Chestionarul pentru evaluarea fricii (PPAG), chestionarul cognițiilor agorafobice, inventarul de anxietate al lui Beck și scara de depresie a lui Hamilton cu 17 itemi. Mai precis acela de episod depresiv. Pacienta nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
T et al. (2004). Victimologie. Curs universitar. București: Penguin Book. Cario, R. și Salas, D. (2001). Œuvre de justice et victimes. Paris: L’Harmattan. Eibl-Eibesfeld, J. (1995). Agresivitatea umană. București: Editura Trei. Ferréol, G. și Neculau, A. (2003). Violența. Aspecte psihosociale. Iași: Editura Polirom. Goffman, E. (2004). Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate. Iași: Editura Polirom. Kellers, G. (2000). Pénologie et droit des sanctions pénales. Liège: Edition juridiques de l’Université de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
distructive, soldate adesea cu suferințe. Fiind atât de proteic, grupul se prezintă ca un spațiu al tuturor posibilităților de interacțiune socioafectivă. În acest mediu pot acționa cu succes și constructorii, dar și demolatorii. Grupul este adesea un loc al atacurilor psihosociale perverse - aceasta este teza lui Sirota. Al atacurilor contra integrității și activității constructive, ca o negare a eforturilor membrilor unui grup sau ai unei organizații pentru obținerea satisfacțiilor. Atacul se Îndreaptă contra a tot ce contribuie la atingerea idealurilor comune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei organizații pentru obținerea satisfacțiilor. Atacul se Îndreaptă contra a tot ce contribuie la atingerea idealurilor comune și se realizează prin toate mijloacele: inițiind confruntări, culpabilizând, manipulând, activând fantasme inconștiente (auto)distructive, provocând un climat de neînțelegere, paralizând inițiativele. Comportamentul psihosocial pervers se manifesta ca o plăcere pentru persiflaj, remarce caustice, cinism, provocări, atacuri pseudoestetice. Proiectul nemărturisit al perversului este acela de a-și baliza un spațiu de control prin violarea intimității altuia, de a contraria și imobiliza, de a Îngrădi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dacă nu poate edifica. Într-o grilă de lectură freudiană, perversiunea ne apare ca o deviație, o regresiune sau o fixație asupra unui obiect care evocă un stadiu de dezvoltare infantil, o linie obsesională ce se asociază cu o conduită psihosocială distructivă și sterilizantă. Pentru a-și satisface fantasmele obsesionale, perversul are nevoie de alții, de un site public, de o coprezentă, el mobilizează, instituie „alianțe grupale perverse”, totdeauna contra altuia, dar și contra proiectului sau sarcinii comune. El are nevoie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
descalifice sistematic, să creeze confuzie. El duce o luptă pentru a câștiga aliați sau „complici activi”, cu ajutorul cărora sparge legăturile tradiționale și normele instituite. Sirota numește această poziție „instigator central”. Care sunt configurațiile sociale ce pot privilegia derivele perverse ? Perversul psihosocial are nevoie de spațiu de confruntare, de un grup sau de o organizație În care tinde să ocupe un spațiu central. Ca moment de atac el alege etapa propunerii sau elaborării unor noi proiecte, stadiul când se distribuie și se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lipsit de forță ; d) prin manevre defensive, de natură să deturneze grupul de la sarcina sa. El vorbește, totdeauna, pentru a Întrerupe realizarea unei sarcini comune sau pentru a bloca formarea unei prize de conștiință, rezultând dintr-un succes comun. Perversul psihosocial „nu suportă”, În sensul forte al termenului, scrie Sirota, ca alături de sine să existe persoane care conservă legături sociale, dezvoltă cooperări, muncesc și produc fecund. Pentru a anihila aceste proiecte, el „creează tensiuni și seamănă zâzanie” (p. 50). El este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
complici În acest scenariu al marginalizării sale. Dacă grupul a reușit Într-o muncă Întreprinsă În comun, dacă a atins un obiectiv, a cooperat pentru a rezolva o problemă, dacă o analiză devine susceptibilă să procure o satisfacție colectivă, perversul psihosocial se opune până la ultimul strop de energie. „În acest tip de context el se simte persecutat.” (p. 56) El nu are cum să acceadă la o „plăcere Împărtășită” a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care transferă altora umilințele sale, imaginare sau reale, care nu se poate schimba, dar Îi face pe alții răspunzători pentru aceasta. La ce concluzii ajunge André Sirota din analiza cazurilor și situațiilor Înfățișate? Cea mai importantă este aceea că perversul psihosocial nu suportă regulile, convențiile, cutumele, cadrul social care ordonează viața grupurilor sau organizațiilor. El preferă un cadru social poros, grație căruia poate elimina, În liniște, regulile care-l jenează și improviza altele noi, convenabile lui. În acest scop, el provoacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]