812 matches
-
men?în formele sociale (1897), op. cît., p.173-174]. De aici aten?ia pe care Simmel o acord? fenomenelor microsociale �n ceea ce au ele evolutiv, ceea ce face din el un precursor al sociologiei vie?îi cotidiene ?i, mai larg, al psihosociologiei. De aici punctul s?u de vedere relativist �n dezbaterea deschis? �n Germania asupra continuit??îi sau discontinuit??îi dezvolt?rîi istorice. Esen?ial pentru un sociolog, spune el, este s? sesizeze ac?iunea reciproc? a celor implică?i din spatele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
atunci c�nd ?i Florian Znaniecki avea s?-?i dea concursul. Small a contat mult ?i pe Charles Ellwood ?i pe Edward Hayes care s-au f?cut cunoscu?i mai ț�rziu prin lucr?rile lor novatoare �n domeniul psihosociologiei. Profesor atent, av�nd grij? s?-?i �nzestreze studen?îi cu solide referin?e teoretice ?i instrumente metodologice direct utilizabile, el a publicat �mpreun? cu George Vincent (1894) un manual, primul dintr-o lung? serie, din care americanii ?i-au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au fost Le Bon, Tarde și Freud, cărora le acordă pagini substanțiale de analiză. Dar aceștia nu aparțin, explicit, acestei discipline. Ei sînt doar precursori, fără să se identifice domeniului apărut mult mai tîrziu, în secolul nostru. Primele tratate de psihosociologie decupează un teritoriu aflat la interferența psihologiei cu sociologia (interacțiunile, grupările, opiniile și atitudinile, patologia socială fanatismul, delincvența, marginalitatea, domeniul organizării politice grupurile de putere și de presiune, autoritatea politică) dar evită angajarea și descifrarea secretelor maselor, subiect dificil și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în SUA și, după cel de-al doilea război mondial, și în Europa), care își face prezența tot mai viguros și în spațiul cultural autohton - e vorba de psihologia socială -, cu deosebire la europeni, este de multe ori echivalentă cu psihosociologia. De fapt, în cadrul psihologiei sociale s-au remarcat două orientări, în funcție de metodologie, cadru teoretic și practicanți: o psihologie socială a psihologilor (mai mult experimentală și ocupându-se de reacțiile subiecților în prezența altor oameni), dezvoltată de psihologi, și una a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prieteniile între bărbați. În legătură cu feminismul sau masculinismul, fără a deține date statistice planetare, putem afirma că, probabil, majorității femeilor și bărbaților le repugnă sexismul, atât șovinismul masculin, cât și extravaganțele mișcării feministe. Aportul practic al disciplinelor socioumane, în speță al psihosociologiei în materie de gender (gen social), îl constituie identificarea barierelor artificiale bărbat-femeie, a circumscrierii rolului lor disfuncțional și a dezvăluirii mecanismelor prin care pot fi demontate. O contribuție notabilă în această direcție este dată și de problematica autoși heteroidentificării masculinității
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ed.) (2005), The Expanded Family Life Cycle. Individual,Family and Social Perspectives, Pearson, New York. Chelcea, S. (coord.) (1985), Semnificația documentelor sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Chelcea, S. (2003), „Opinie publică”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Chelcea, S. (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București. Cherlin, A. (1978), „Remarriage as an incomplet institution”, în American Journal of Sociology, 84. Cherlin, A., McCarthy, A. (1985), „Remarried couple households: Data from
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2003), „Emic/etic”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Iluț, P. (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Iluț, P., Cordoș, G. (1986), „Probleme ale cuplului conjugal tânăr” (raport de cercetare nepublicat). Janzen, C., Harris, O. (1980), Family Treatment in
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2003), „Emic/etic”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Iluț, P. (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Iluț, P., Cordoș, G. (1986), „Probleme ale cuplului conjugal tânăr” (raport de cercetare nepublicat). Janzen, C., Harris, O. (1980), Family Treatment in Social Work Practice, Peacock Publishers, Ithaca. Jay, K., Young, A. (1979), The Gay Report, Summit
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994b), „Metode de cercetare în psihologia socială”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu-Geng, L. (2003), „Profeție autorealizatoare”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Rapaport, R., Rapaport, R. (1973), Une famille, deux carrières, Donoel Gonthier, Paris. Richards, M. (1995), „The interests of children at divorce”, Centre for Family Research, University of Cambridge, Mimeo. Rix, S. (ed.) (1988), The American Women 1988-1989
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Vernon, Ph., Allport, G. (1931), „A test for personal values”, în Journal of Abnormal and Social Psychology, 3. Visher, E., Visher, J. (1991), How to Win as a Stepfamily, Bruner/Mazel, New York. Voinea, M. (1996), Psihosociologia familiei, Editura Universității București, București. Waite, L. (2000), „Why is marriage in trouble?”, în L. Waite, M. Gallagher (ed.), The Case for Marriage: Why Married People are Happier, Healthier, and Better off Financially, Broadway Books, New York. Waite, L., Haggstrom, G.
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aceleiași complexități a problemei. Din perspectiva stadiului de cercetare a problematicii conducerii în educație, a rolului educatorului în acțiunea formativ-constructivistă (în clasă), avem nevoie să distingem două mari categorii de teorii: ale managementului clasic și ale celui modern, fundamentat pe psihosociologia interrelațiilor. În primul caz, managementul educațional este abordat prioritar la nivel instituțional, iar în celălalt, prin leadership, educatorul din clasă aprofundează managementul efectiv, determinat de educația/instruirea centrată pe elev, de reevaluarea realizării echilibrate a dimensiunilor educației în clasă sau
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adecvat afirmării elevilor, • le stimulează conștientizarea motivației și a acțiunii disciplinate, • facilitează valorificarea și corelarea cu experiențe nonformale și informale, • le antrenează metacogniția, reflecția. 8.4. Paradigma autorității versus paradigma libertății în leadershipul educațional Autoritatea este un concept central în psihosociologia organizațiilor, ca fiind semnificativ pentru comportamentul de impunere/supunere în realizarea obiectivelor. Astfel se conturează o autoritate formală, de poziție legitimă, statuată și o alta funcțională, de competență, dar a căror efecte depind și de modul efectiv de realizare. Interacțiunea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Violence Against Women, nr. 7, pp. 927-946. Holtzworth-Munroe, A; Stuart, G.L., 1994, „Typologies of Male Batterers: Three Subtypes and the Differences among Them”, Psychological Bulletin, nr. 116, pp. 476-497. Iluț, P., 2004, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Kumagai, F., 1983, „Filial Violence in Japan”, Victimology, nr. 8, pp. 173-194. Kumagai, F.; Straus, M.A., 1983, „Conflict Resolution Tactics in Japan, India, and the USA”, Journal of Comparative Family Studies, 14, 377-387. Liiceanu, A., 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a relațiilor de întărire 215 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză 217 16. CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN MACRO- ȘI MICRO-PEDAGOGIE 225 16.1. Relația sistemului de învățămînt cu societatea 225 16.2. Psihosociologia grupurilor 230 16.3. O speranță parțial justificată "pedagogia instituțională" 235 17. ȘCOALA ȘI GÎNDIREA PEDAGOGICĂ DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1944-1989 242 17.1. Școala între cerința subiectivă de îndoctrinare și nevoia obiectivă de specialiști 242 17.2. Impasul pedagogiei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca și la Durkheim, de altfel tendința spre un "imperialism sociologic" aceste cercetări sociologice asupra sistemelor educaționale oferă noi direcții de investigare, demonstrînd încă o dată necesitatea unor cercetări interdisciplinare în domeniul atît de complex al educației și învățămîntului. 16.2. Psihosociologia grupurilor Teoria educației în grup, promovată de educația nouă, în deceniile al treilea și al patrulea, urmărea, mai ales, să ofere o soluție pentru a realiza atît o individualizare a procesului de educație, cît și o socializare a elevilor. Reprezentanții
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ale reasamblărilor și ale reteritorializărilor ființei umane. Problema alterității în spațiul virtual este complexă și paradoxală, vizând nu doar prezența altuia, a îndepărtatului sau a străinului, ci și orice expresie a diferenței sau a virtualității înseși. Atât antropologia, cât și psihosociologia vor trebui să ia în considerare problemele percepției asupra celuilalt în spațiul virtual al mistificărilor, dedublărilor și imaginărilor multiple. Alteritatea online devine sinonimă cu virtualitatea, grație trăsăturilor comune ale hibridării, ale întrepătrunderii și ale coexistenței dintre identități și corporalități. Avataritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
comparativă a muzeului ca instituție de cultură și educație cu ansamblul instituțiilor de învățămînt preuniversitar, pornind de la necesitatea conlucrării dintre cele două sisteme, într-o abordare interdisciplinară 2. TEMA EXPERIMENTULUI Educația a constituit obiectul a numeroase cercetări în țara noastră (psihosociologie școlară și cercetări în domeniul educației, programe de creativitate)3. Acestea s-au centrat în direcția studierii unor metode și procedee de predare și învățare diferite, autonomie școlară, bugete, curriculum, empatia în relația educator elev, interdisciplinaritate, orientare școlară și profesională
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Etnografic al Ardealului, Cluj, Ed. Tipografia Națională, Cluj, 1937 CHELCEA, S., Cunoașterea vieții sociale, volumele I și II, Ed. I.N.I., București, 1996 CHELCEA, S., Metode și tehnici de cercetare sociologică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975 CHELCEA, S., Experimentul în psihosociologie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982 CHELCEA, S., MĂRGINEAN, I., CAUC, I., Cercetarea sociologică, metode și tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998 CHELCEA, S. (coord.), Semnificația documentelor sociale, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985 CLUZEAU, CLAUDE ORIGET DU, Le tourisme culturel
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
37 Seria Sociologie Doru Tompea este profesor universitar, rector al Universității "Petre Andrei", Iași. Este doctor în filosofie, membru al Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceză. A publicat, singur și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica. Morală și putere (2000); Provocarea modernă
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
individuale și sociale ale persoanelor. Această evaluare este urmată, acolo unde este necesar, de intervenții care să îmbunătățească funcționarea suportului social. Bibiliografie Buzducea Doru, Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005. Chelcea S. și Iluț P., Encicopedie de psihosociologie, Editura Economică, București , 2003. Miftode Vasile , Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998. Capitolul 9 Teoria sistemelor 9.1 Aspecte conceptuale ale termenului de sistem Un ansamblu de
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Sisteme moderne de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2009. Buzducea Doru, Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005. Chelcea Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2001. Chelcea S. și Iluț P., Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2003. Cojocaru Ștefan, Vulnerabilitate socială și intervenție în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Hurubean Alina, Construcția metodologică a asistenței sociale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Iluț P., Valori, atitudini și
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998, p. 8. 34 Doru Buzducea, Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005, P.139 35 S. Chelcea și P.Iluț, Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București , 2003, P. 350. 36 Karla Krogsrud Miley, Michael O 'Melia, Brenda DuBois, Practica asistenței sociale, Editura Polirom, Iași, 2006, p.62. 37 Doru Buzducea, Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005, P.132. 38 Ștefan
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
maximă în exprimarea părerilor personale. Deci, conflictele din cadrul colectivelor de școlari mici se pot rezolva! VIII. BIBLIOGRAFIE 1. Psihologie generală „Tendințele agresive” - Andrei Cosmovici; 2. Sociologia violenței (intra)familiale, victime și agresori în familie - Sorin M. Rădulescu; 3. Experimentul în psihosociologie - Septimiu Chelcea. METODE DE EDUCARE A MORALITĂȚII ȘI CIVISMULUI Întrepătrunderea moralității și civismului cu viața reală, iar în școală cu învățarea, atrage după sine și întrepătrunderea metodologiei educării moralității și civismului cu metodologia învățării. Referindu-se la metodele de învățământ
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
-i apreciez pe viu remarcabila personalitate, de la talentul oratoric la umorul negru și delicatețea în raporturile cu ceilalți. și pentru mine, ca și pentru alți est-europeni, Gândirea captivă rămâne desigur un manifest al libertății de gândire, o bună analiză a psihosociologiei intelectualilor sub tiranie - mai bine zis, sub o tiranie cu durată scurtă, deci fără patologiile generate de sentimentul că sfârșitul tiraniei nu e de conceput „în timpul vieții noastre” -, precum și o excelentă racordare a experienței comunismului de stat cu altele, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un domeniu cu trăsături extrem de neclare, motiv pentru care îl considerăm ca un ansamblu de teorii sau de tehnici. Este o știință caracterizată de interdisciplinaritatea și diversitatea asemănărilor ce țin de transversalitatea problemelor abordate. Sociologia, lingvistica, semiotica, antropologia, dreptul, istoria, psihosociologia, filosofia sînt tot atîtea domenii de analiză a comunicării politice. Știința politică trebuie să depună eforturi spre a le integra în propriile sale interogații, făcînd față diverselor paradigme cu care se confruntă. Dar prin comunicarea politică se înțelege și un
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]