3,265 matches
-
recunoscut că această paradigmă stă sub semnul teoriei generale a sistemelor (a lui L. von Bertalanffy). Conjugate, teoriile cibernetice despre informație și comunicare au influențat masiv psihoterapia familiei. Dar și alte curente de gândire au contribuit la schimbarea opticii în psihoterapia membrilor familiei: existențialismul, cu accentul pe raportul libertate-responsabilitate, fenomenologia, mai cu seamă prin conceptul de intenție, constructivismul filosofic, cu ideea realității construite prin interacțiune. Și, în general, atmosfera ideatică de pluralitate, tendința și dreptul la diferențiere și expresie personală au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prezente. Dar după cum se va vedea în subcapitolul 9.3., respectivele treceri nu înseamnă rupturi totale și disjuncții. 9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului socialtc "9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului social" Schimbarea de perspectivă în psihoterapie înseamnă și o altă concepție în legătură cu relația client-terapeut. În principal, aceasta constă în trecerea de la modelul unidirecțional terapeut-client, în ceea ce privește inventarul problemelor, resurselor și limitelor existente, stabilirea obiectivelor, strategiilor și metodelor terapeutice, la cel al cooperării și negocierilor. Negocierea presupune atât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în calitate de tămăduitor al sufletului și al relațiilor interumane. În vremurile trecute, acest rol era deținut de șamani și preoți, mai recent de medici (psihiatri). Psihoterapeutul american W. Griffin (1993) face observația că, cel puțin în SUA, pe măsură ce se dovedește că psihoterapia biologistă nu acoperă explicarea și tratamentul dimensiunilor psihosociale ale comportamentului uman, experții în științele socioumane, în particular psihoterapeuții, trec pe prim-plan. Rămâne de văzut dacă afirmația lui Griffin este o realitate sau o simplă proiecție aspirațională personală ori de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cel al sănătății mintale, trebuie folosite de acesta - în limitele deontologiei - în asigurarea succesului procesului terapeutic, al beneficiului clientului și al lui însuși. Poate că mai mult decât în oricare altă profesie ce se bazează pe interacțiuni intense cu oamenii, psihoterapia presupune în cel mai înalt grad aptitudini empatice și capacități de comunicare. Referitor deci la calitățile necesare unui bun terapeut de familie, ele se înscriu în realizarea unui repertoriu comportamental menit să îndeplinească două cerințe concomitent: conversația terapeut-client să pară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
9.3.4.). Așa încât de mai multă vreme s-a încetățenit formula de terapie comportamental-cognitivă (vezi și Goldenberg, Goldenberg, 1996). 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională tc "9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională " Reprezintă un model specific de psihoterapie care urmărește ameliorarea situațiilor din familiile ce se confruntă cu boli grave, în particular cu schizofrenia. Ea este deci altceva decât înțelegem în mod obișnuit prin „psihoeducațional” și cu atât mai mult prin „psihopedagogie”. Figuri de prim-plan în domeniu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deci complexitatea comunicării (verbală, nonverbală, mesaj, metamesaj), pot apărea o serie de blocaje, lacune și erori în procesul desfășurării ei și, prin urmare, grave neînțelegeri în grupul familial. Intervenția în modul de comunicare din familie reprezintă un punct forte al psihoterapiei; - comunicarea și, în genere, interacțiunea în familie depind de procesele cognitive ce operează la nivelul indivizilor săi, procese care, de altfel, sunt în strânsă interdependență, circularitate, cu cele emotive și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ideologici. Primii țin de condiționările exogene (habitat, piața muncii, sistemul școlar), dar și de structurile și caracteristicile endogene ale sistemului familial (părinți-copii, bărbat-femeie, subsisteme cristalizate emoțional). Ceilalți, de procesul comunicațional, de sistemul de crezuri, de modul de gândire, de mituri. Psihoterapia nu poate interveni în schimbarea condiționărilor externe. (Psihoterapeutul nu dă bani clientului său pentru a-i rezolva problemele, ci în general îi primește de la acesta.) Asistența socială, în schimb, își poate avea locul aici, facilitând contactul și accesul celor cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
E adevărat însă că fiind vorba de un grup foarte mic, ideologicul și structuralul sunt atât de intim legați, încât schimbarea perspectivei asupra structurilor și faptelor schimbă chiar aceste structuri și fapte. Înainte de a arăta care sunt principalele metode în psihoterapia familială, fac două observații necesare: 1. multe dificultăți și probleme afectiv-emoționale, de comunicare, dar și de gândire (gândirea automată), se explică făcându-se apel la termenul de inconștient (unconscious). (Tocmai în lumina a ceea ce urmează, poate că în românește „neconștient
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum ar arăta o sculptură peste 2, 5 sau 10 ani). Practica demonstrează că, mai cu seamă la copii, metoda este eficientă și interesantă, însăși activitatea de a sculpta constituind o terapie. Jucarea de roluri este o metodă fundamentală în psihoterapia familială, întrucât angajează nu numai planul comportamental propriu-zis, mimica, gesturile, comunicarea nonverbală, ci și registrul verbal. În afară de clasica psihodramă a lui Moreno, unde ideea centrală este de a juca rolul altuia pentru a-l înțelege mai bine, astăzi mulți psihoterapeuți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Pornind de la faptul că, cel puțin în parte, problemele fiului se datorează lipsei de influență directă din partea dumneavoastră asupra lui, credeți că el s-ar schimba dacă ați petrece mai mult timp cu el?”. În legătură cu tipurile de întrebări și în psihoterapie se face distincția între întrebări închise și întrebări deschise, acestora din urmă alocându-li-se un spațiu mult mai întins în economia discursului terapeutic. Întrebările închise se utilizează îndeosebi ca întrebări retorice. De asemenea, atât ca întrebări de informație, cât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vom referi la cele trei planuri: „Ce ați simțit atunci când... (urmează specificarea concretă a comportamentului)?”, pentru planul emotiv; „Ce ați gândit atunci când... ?”, pentru planul cognitiv; „Atunci când..., ce ați făcut imediat?”, pentru planul comportamental. 10.3. Metaforatc "10.3. Metafora" În psihoterapia familiei, termenul are două accepțiuni net deosebite, dar nu fără legătură între ele: 1. simptomul unui membru al familiei este o metaforă pentru ce se întâmplă în sistemul familial. Nefrecventarea școlii de către un copil poate fi interpretată ca neascultare, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
simptomului, al comportamentului copilului. Ideea simptomuluica metaforă este specifică orientării strategice (vezi 9.3.1.); 2. metafora ca modalitate de intervenție terapeutică, de care ne vom ocupa în continuare. Comunicarea și convingerea prin metaforă nu este nicidecum o invenție a psihoterapiei. Să ne gândim la pildele biblice, la literatura beletristică, precum și lacotidienele conversații. Dar în fond și noțiuni științifice, precum cele de „forță”, „atracție”, „gaură neagră” și multe altele, sunt tot un gen de metafore. În psihoterapie, metaforaa fost utilizată frecvent
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nicidecum o invenție a psihoterapiei. Să ne gândim la pildele biblice, la literatura beletristică, precum și lacotidienele conversații. Dar în fond și noțiuni științifice, precum cele de „forță”, „atracție”, „gaură neagră” și multe altele, sunt tot un gen de metafore. În psihoterapie, metaforaa fost utilizată frecvent de la început, prin lucrările lui P. Watzlawick (1978) și D. Gordon (1978), ea primind o atenție specială și consacrare. Forțametaforei în psihoterapie s-ar baza în primul rând pe deosebirea dintre cele două emisfere cerebrale (Barker
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
forță”, „atracție”, „gaură neagră” și multe altele, sunt tot un gen de metafore. În psihoterapie, metaforaa fost utilizată frecvent de la început, prin lucrările lui P. Watzlawick (1978) și D. Gordon (1978), ea primind o atenție specială și consacrare. Forțametaforei în psihoterapie s-ar baza în primul rând pe deosebirea dintre cele două emisfere cerebrale (Barker, 1985): cea stângă, caracterizată de analitic, calcul numeric, logic, rațional, iar cea dreaptă, de emoțional, simbolic, intuitiv, analogic. Cea stângă procesează datele computațional, temporal, verbal, iar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celei drepte, fiindcă metafora presupune o gândire analogică, și nu una digitală (discret-numerică). Dincolo de considerațiile neurologice, apare evident că metafora, în înțelesul ei larg (parabole, fabule, analogii, mituri, anecdote, dar și gesturi și obiecte metaforice), are o înaltă semnificație în psihoterapie, în procesele de redefinire și reîncadrare a problemei, în schimbarea percepției celuilalt, în optimizarea comunicării, în schimbarea comportamentelor, până la urmă. Aceasta deoarece în fața materialelor metaforice - verbale sau nonverbale (sculptura, ritualizarea) - oamenii sunt mai puțin pregătiți și capabili să analizeze logic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
răspunsurile la astfel de inventare și prin comparația dintre diferiți membri ai familiei se realizează o determinare mai specifică a surselor de tensiune, se traduce o nemulțumire mai puțin definită în probleme concrete și posibil de rezolvat. Cu deosebire în psihoterapia comportamentală, se recurge și la contracte contingenționale între cei doi soți, dar mai ales între părinți și copii, ca modalități de schimbare a unor conduite nedorite (venirea seara târziu acasă, de pildă). Ele reprezintă acorduri de obicei scrise între cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la lista cu obstacolele posibile. O tehnică bazată pe aceleași principii, dar care presupune două tipuri de obiective (de ordin personal - în genul celor exprimate mai sus -, dar și de ordin social - în sensul construcției de echipă) este întâlnită în psihoterapie și poartă denumirea „Trei scaune”. Participanților la acest exercițiu li se cere să treacă, pe rând, prin ipostaza de a se așeza pe trei scaune, primul fiind „scaunul viitorului”, în care vor exprima liber cele mai mari și mai optimiste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ani, În fiecare școală există un psiholog școlar. Profesorul trebuie să colaboreze cu psihologul, să caute soluții Împreună pentru ameliorarea comportamentelor agresive din școli. Dacă manifestările agresive sunt acute și persistă este necesară intervenția specializată. În aceste cazuri este indicată psihoterapia, inclusiv pentru părinții lor. Pentru că am o pregătire teologică și predau religie, nu pot să nu menționez contribuția profesorului de religie În ameliorarea agresivității. Profesorul de religie caută să dezvolte la copii caracterul moral-religios, având În centru principiile creștine de
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Dan Goglează apare într-o Românie în care psihoterapiile sunt cel mult un subiect ocazional de discuție, prea puțin unul al dezbaterilor de for intelectual sau public și foarte rar sunt prezente și ca opțiune practică în viața omului obișnuit. Motive care în țări occidentale, precum Germania (unde autorul
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
au nuanțat mult în ultimii ani și românul nevrotic (pleonasmul e aproape evident) a învățat într-o anumită măsură să-și identifice problemele și să bată eventual la ușa unui cabinet. Pe acest fundal în schimbare apare și cartea despre psihoterapie a lui Dan Goglează. Remarcam într-unele dintre semnalele anterioare, legate de alte titluri (mai mult sau mai puțin) pe profil, că acestea propun un nou vocabular menit să-l îmbogățească, la nivel de afect și de realitate, pe cel
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
lui Goglează depășește chiar avantajele unei asemenea infuzii de vocabular și se remarcă mai întâi de toate printr-o mare accesibilitate, deși tocmai subiectul ei nu este unul de la prima vedere familiar. Ea popularizează însă prin formule inteligente ideea de psihoterapie - rămânând totodată foarte utilă și specialiștilor. Citind-o, se poate aproxima destul de corect, cel puțin ca intuiție, ce este, ce nu este și în ce constă, concret, dinamica unei psihoterapii. Probabil că o asemenea modalitate deschisă de adresare reprezintă o
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
vedere familiar. Ea popularizează însă prin formule inteligente ideea de psihoterapie - rămânând totodată foarte utilă și specialiștilor. Citind-o, se poate aproxima destul de corect, cel puțin ca intuiție, ce este, ce nu este și în ce constă, concret, dinamica unei psihoterapii. Probabil că o asemenea modalitate deschisă de adresare reprezintă o trăsătură a practicantului Dan Goglează, experiența sa profesională fiind vizibilă și într-alte privințe. Aș aprecia ca foarte pozitiv, de pildă, modul în care autorul ocolește tentația unor rezolvări miraculoase
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
să exemplifice pe larg, prin cazuri reale, și să le analizeze pe acestea de o manieră care să dea satisfacție cititorului predispus la introspecție și de angajament personal. Nu poți să nu te întrebi, la finalul cărții, de ce psihologia și psihoterapiile, atât de pasionante, de implicate și de eficiente (pentru a nu mai vorbi despre provocările conceptuale pe care le ridică) rămân pe mai departe un lux local, nu atât ca efort financiar (deloc de ignorat, totuși) - cât un lux de
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
de implicate și de eficiente (pentru a nu mai vorbi despre provocările conceptuale pe care le ridică) rămân pe mai departe un lux local, nu atât ca efort financiar (deloc de ignorat, totuși) - cât un lux de gândire. Dan Goglează, Psihoterapia ca relație a schimbării individuale. Strategii, cazuri, soluții, comentarii, prefață de Adrian Neculau, Editura Polirom, Iași, 2002, 212 p.
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
Forța sufletească (Voința și putereaă. 24. Acțiunea psihologică. 25. Dificultăți și ajutor. 26. Relațiile interpersonale și conflictele umane. 27. Psihologia prejudiciului și reparația morală (Pedeapsa și recompensaă. 28. Psihologia regretului. 29. Căderea ființei umane (Patologia psiho-moralăă. 30. Restaurarea ființei morale (Psihoterapia moralăă. 31. Împlinire și eșec. 32. Încheierea existenței. 33. Semnificația destinului. 34. Judecata de Apoi. 35. Umanismul ca doctrină psiho-morală. Bibliografie selectivă. Index tematic. PREFAȚĂ la ediția a III-a Interesul de care s-au bucurat edițiile anterioare ca și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]