1,715 matches
-
Pâcla și norii îi întunecaseră și gândurile. Dezmeticită, le alungă cu hotărâre. ― Ce direcție, Lambert? repetă Dallas în microfon, uitându-se la ea. ― E-n ordine... îmi fac prea multe gânduri. O cuprinse un val de părere de rău de pupitrul ei de pe Nostromo. Locul ei și instrumentele de navigație pe pasarela îngustă și austeră îi apăreau acum în minte cu o senzație de paradis. Verifică un rând imprimat pe ecranul aparatului electronic prins la centură. ― Pe acolo. În această direcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se avântă în pâcla deasă. ― "Căutătorul" merge fără probleme, zise Dallas lui Ash. Ne recepționezi perfect? În laboratorul științific situat sub burta astronavei, Ash își luă privirea de la formele neclare care se îndepărtau de navă și-și concentră atenția pe pupitrul luminat abundent. Trei imagini se detașau precis pe ecran. Trase de manetă. Scaunul pe care era așezat lunecă și se opri, fixându-l pe Ash exact în centrul ecranului strălucitor. ― Vă văd precis. Vă aud tare și clar. Am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
vedea în sfârșit ceva. ― De n-ar fi exact contrariul, făcu Lambert, ironică, fără să-și ascundă entuziasmul. Îi era lehamite și încă nu ajunseseră la sursa semnalului. Oboseala și această dezolare copleșitoare o apăsa cumplit. Îi era dor de pupitrul luminat, curat, familiar. Lumina ce creștea nu le venea prea mult în ajutor. În loc să le ridice moralul, răsăritul soarelui, modificând culoarea atmosferei de la portocaliu la roșu sângeriu, le mai împuțină curajul și-așa știrbit. Dar cine știe? Atunci când mica stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
vorba de o alarmă operațională. Am dreptate sau nu? Ripley nu răspunse. Se așeză, fixând imaginea lui Ash de pe ecranul de supraveghere. Ofițerul științific întorcea cuminte privirea sa. Ceea ce nu putea ea să observe, pe ecranul ei, era diagrama de pe pupitrul lui Ash. Dacă ar fi văzut-o, ar fi găsit-o foarte interesantă. 5 Reînviorat de scurtul popas, Kane reluă coborârea. Își dădu drumul, așteptă impactul picioarelor încălțate în ghetele greoaie pe peretele puțului. Dar în zadar. Picioarele se clătinau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cei trei de pri-meidia care-i păștea și misterul destinului lor se risipiseră. Nu mai rămăsese decât o vagă toropeală care-i apăsa pe corp și pe suflet. Nu putea nici măcar să se uite afară la planeta înfuriată. Așezată în fața pupitrului ei, dezorientată, abătută, se mulțumea să soarbă din când în când câte o gură de cafea călduță și să privească tăcută citirile instrumentelor. Montanul Jones nu avea astfel de slăbiciuni. Așezat pe coadă, admira cu mare interes dansul elementelor dezlănțuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pe care ere întins Kane glisă fără zgomot. Când ajunse în interior, coborî un geam care-l separă de restul laboratorului. În secunda următoare scăpărară câteva fulgere, realizând radioscopiile. Nu departe de cușca de sticlă aseptizată se aprinseră pe un pupitru de control două monitoare video. Ash studie rezultatele. Calificarea lui îl făcea să fie oarecum medicul de pe Nostromo; era deci conștient de răspunderea sa și de lipsa de cunoștințe și aștepta lămuririle "autodocului" cu multă nerăbdare. Pe moment, starea creaturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
modificase nimic în metabolismul lui Kane de la ultima vizită. Imperturbabilă, creatura stătea în continuare pe fața lui. În disperare de cauză, Ripley se așeză lângă Ash. Acesta întâmpină sosirea ei cu un surâs imperceptibil fără să-și desprindă ochii de pe pupitru. ― Realizez o serie de teste diferite, o informă el. În caz că apare ceva nou... ― Ca de exemplu? ― Nu am idee. Dar dacă se întâmplă, aș vrea să reacționez cât mai repede cu putință. ― Nimic nou? ― În legătură cu Kane? (Ash își puse ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Când Dallas și Kane sunt afară, eu sunt ofițerul șef. Și în această calitate, eu comand până la întoarcerea unuia dintre ei. ― Da, desigur. Am uitat, asta e tot. Greșeala mea este datorată emoției momentului. ― Lasă prostiile. (Își mută privirea pe pupitru.) Emoțiile nu te-au făcut niciodată să uiți. Din nou, el suportă privirea ei acuzatoare. ― Crezi că știi totul despre mine? Voi toți! Ești atât de sigură că știi exact genul de persoană care sunt eu. Să-ți spun ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ea își întoarse ochii.) Viitorul monstrului este asigurat, adăugă ea arătând platforma medicală.. Ce e cu Kane? Ash se îndreaptă spre așternut. Examină sumar pe "exec" și studie cu grijă semnele de sugere, vizibilă pe față. După aceea, activă instrumentele pupitrului; "auto-docul" începu să toarcă încet. Pe ecranul de citire se înșirau cifre. ― Are febră. ― Grav? ― Nu. Nu-i primejduiește sistemul. Mașina va avea grijă să-i coboare temperatura. Este tot inconștient. ― Asta se vede! Ash se întoarse spre necruțătoarea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
alături de mine. Ripley rămase tăcută pentru câteva minute. Când vorbi, în vocea ei nu mai era nici o urmă de amărăciune: ― Ați fost împreună pe multe zboruri? ― Destule, ca să ne cunoaștem, răspunse Dallas, pe un ton egal, cu ochii fixați pe pupitru. ― Și Ash? ― Iar începi? (Oftă. N-ai cum să scapi, își zise.) Ce vrei să știi? ― Același lucru. Spuneai că-l cunoști bine pe Kane. La fel și pe Ash? Ai mai navigat cu el? ― Nu. (Gândul ăsta nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să salvăm aici decât pe Kane. E treaba altei expediții, echipată corespunzător, să cadrileze lumea asta și să viziteze epava. Nu suntem plătiți pentru asta. Suntem supuși unor directive draconice. M-am săturat. Hai să plecăm odată! Se instalară la pupitre. Kane și entitatea străină fură uitate deocamndată. Toate problemele anexe, amânate. Importantă era acum procedura de întoarcere în spațiu. Formară instantaneu o unitate, un tot organic. Certurile și părerile personale dispărură în fața dorinței, mult timp reținută, de a se întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de pe Nostromo. Ripley îndeplinea o sarcină dublă din cauza absenței lui Kane.) Ridică-ne la o sută de metri altitudine și strânge trenurile de aterizare. Mă ocup eu de menținerea lui Nostromo. ― Urcare la o sută de metri, înregistra Ripley pe pupitrul ei. Bubuitul se amplifică în exterior atunci când remorcherul se desprinse de suprafața pârjolită. Nava se balansă la o sută de metri deasupra solului, furtuna învolburând praful sub burta ei. Pilonii masivi care-o susțineau se repliară încet în compartimentele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Brett puteau să mențină motoarele principale în funcție timp de măcar două minute, se angajă să le obțină primele pe care le tot cereau. Pe tabloul lui, nivelul de gravitație tindea repede spre zero. Încă un minut! implora mângâind inconștient pupitrul. Încă un amărât de minut! Ieșind din coroana de nori, Nostromos străpunse vidul negru. Un minut cincizeci de secunde mai târziu, indicatorul de suprafață-gravitație pe consola lui Dallas căzu la zero. Strigătele de bucurie și de ușurare, explodară pe pasarelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
dispăru. Satisfăcut, Dallas închise și spuse. ― Hai să strângem mălaiul și să ne întoarcem acasă. La garaj, Lambert! Unghiul de ascensiune al lui Nostromo începu să se încline încet, Trecură mai multe minute până când se auzi un bâzâit regulat pe pupitrul navigatorului. ― Iată-l, îi informă ea. Exact unde trebuia să fie! ― Bine, (Dallas se aplecă către consolă.) Pune-ne pe șine și să fim gata de acostare. Instrumentele își fredonară muzica lor pe măsură ce remorcherul își ajustă cu precauție poziția în raport cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o cădere ireparabilă a moralului colegilor săi. Dimpotrivă, nedeclararea a tot ceea ce știu l-ar fi costat blamul general și urmări legale. Dacă lucrurile pe care le știa erau exacte, ceilalți vor afla cât de curând adevărul. Ash, instalat la pupitrul central al calculatorului medical, programa întrebare după întrebare. Obținea câteodată un răspuns semnificativ pe care-l confrunta cu celelalte. La sosirea lui Dallas își ridică ochii, surâse amabil, apoi fixă din nou lectorii și ecranele. Căpitanul se apropie privind succesiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
binelea. i-o întoarse Dallas. Poate că nu cunosc eu -vorbele care trebuie ca să explic ce mă sâcâie pe mine, dar nu sunt orb. Bănuiesc ce se desfășoară sub ochii mei! Ash încrucișă mâinile, dădu din picior, se îndepărtă de pupitru, și-l privi fix pe căpitan. ― Ce vrei să-mi spui? Dallas își dădu drumul. ― Vrei să protejezi creatura. Ai lăsat-o chiar să-l omoare pe Kane. Presupun că ai niște motive bine întemeiate. Te cunosc de puțin timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
un ecran. Metalul sasului continua să fiarbă și să fie mâncat de acidul împroșcat când tambuchiul exterior se deschise brusc. Atmosfera înmagazinată în interior năvăli în spațiu. ― Parker, chemă Ripley, îngrijorată. (Mări volumul microfonului.) Parker! Ce se întâmplă acolo? Pe pupitru apărea și dispărea o lumină verde. ― Ce e? întrebă Lambert ridicându-se de pe locul ei. A mers? ― Nu sunt sigură. Tambuchiul interior este închis și cel exterior a sărit. ― Deci a reușit treaba. Și Parker? ― Nu știu. Nu obțin nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
lor pentru supraviețuire... ― Ash? Ești înăuntru? Parker! Cum nu primi nici un răspuns, Ripley intră cu prudență în anexa ordinatorului central. Pentru o perioadă de timp nedeterminată, va dispune cum va dori de întregul creier al lui Nostromo. Așezându-se în fața pupitrului principal acționă toate panourile, împinse cu insistență o tastă de pe tabloul de identificare. Ecranele se aprinseră. Până în prezent, fusese un joc de copil. Acum începea treaba serioasă. Medită un minut, programă pe tabulator un cod de cinci cifre care, gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
șansa cu unul care nu minte! Acestea fiind zise, dacă nu izbutim să gonim creatura asta, vom avea măcar satisfacția de a muri știind că se va duce să le facă o vizită unora dintre experții Companiei... Era așezată în fața pupitrului ordinatorului central când Parker și Lambert o găsiră. Abandonă momentan cadranele. Era deznădejde în glasul ei și tristețe în ochi. ― Ash avea dreptate asupra unui punct. Nu avem nici o șansă. (Indică un cadran luminat.) Ne mai rămân mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
spre secția navetei. Ripley alergă spre popotă. Nu căută mult. După ce se asigură că motanul nu se găsea în popotă și că nu se atinsese de forma decapitată, o zbughi spre pasarelă. Îl reperă imediat. Era așezat cu nonșalanță pe pupitrul lui Dallas, lingându-și cu grijă blănița. ― Jones, ești norocos, zise ea surâzând. Aparent, el nu era de aceeași părere. Când ea întinse brațele să-l prindă, el sări vioi și dispăru în spatele panoului. Ea se duse de grabă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
prin ferestre. Capul i se sudase de torace, trăsăturile i se mai vedeau doar ca niște linii fine desenate pe fața cărnoasă, iar ochii i se uniseră într-un singur ochi panoramic care privea dintr-o dată întreaga mașinărie complicată a pupitrului de comandă al sintetizatorului. Coatele și antebrațele i se resorbiseră în coaste, așa că direct din torace îi ieșeau acum cele două buchete de degete, fiecare cuprinzând câteva zeci de filamente ca nuielele, dar complicat articulate, și care atingeau neobosit clapele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Maria Daria și Melania. - Trebuie să ne grăbim, îi spuse, că ne așteaptă. Atunci începură să se audă aplauzele, și după câteva clipe sala întreagă amuți, într-o tăcere reculeasă. Emoționat, Antim auzi bagheta lovind de trei ori, scurt, în pupitru. - E târziu, continuă fata, încercînd să-l tragă după ea. Ne așteaptă ceilalți... - Numai o clipă, o imploră, în șoaptă, Antim. Numai o clipă, să văd ce au să cânte... - Ne așteaptă, repetă fata cu o surdă deznădejde în glas
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să cânte... - Ne așteaptă, repetă fata cu o surdă deznădejde în glas. Încercase din nou să-l tragă după ea, dar, cu un gest brusc, Antim izbuti să-și elibereze mâna. Auzi iarăși cele trei bătăi scurte ale baghetei în pupitru, apoi aceeași tăcere împietrită a sălii, prelungindu-se nefiresc. - De ce n-o fi începînd? Ce mai așteaptă? o întrebă. Dar nu mai era nimeni lângă el și Antim întoarse speriat capul în toate părțile. Atunci, parcă ar fi apărut de după
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pentru contur, mirosul de macheală și de transpirație și de tutun prost, geamurile deschise larg spre teiul Întunecat, Îmbrăcat Într-o zăpadă udă. Andrei, prim- balerinul blonziu și pletos (acum se află În perioada fără mustață), se apleacă peste un pupitru și dă mai tare casetofonul din care se aude ABBA, voulez-vous, aha, Îngînă el melodia, făcînd cîteva mișcări clasice, pentru Încălzire, Își rotește trupul și Își trosnește gîtul, face două piruete cu brațele pliate din coate În față, la nivelul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Măsură dintr-o privire încăperea, atât de mică, cu un șemineu strâmt, afumat și un grătar negru, subțire, două fotolii jerpelite și un bufet scund, lucios, ornat cu un milieu din dantelă șifonată. Se mai găsea în cameră și un pupitru școlăresc, cu capacul deschis, ticsit de hârtii, precum și o puzderie de bibelouri de porțelan, căței, balerine și altele asemenea, adunate cu multă vreme în urmă de mama lui John Robert. Covorul avea o gaură și peste tot se așternuse praful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]