1,426 matches
-
acoperă ca un văl cuviincios veșmintele sfâșiate și obrazul plin de sânge. În fața lui, străji Înarmate cu torțe deschid calea. În urmă-i vin agresorii, apoi alaiul de gură-cască. Omar nu-i vede, nu-i aude. Pentru el, străzile sunt pustii, pământul e lipsit de zgomote, ceru-i fără nori, iar Samarkandul rămâne acel loc de vis pe care l-a descoperit cu câteva zile mai Înainte. A sosit aici după trei săptămâni de drum și, fără să se odihnească o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cinste, nu aș vedea, la fiecare Însușire pe care o enumăr, gloata Înseninându-se, apoi scufundându-se și dispărând? Mă descopăr singur, khwaje Omar, deznădăjduit de singur. Divanul meu e gol, palatul meu - de asemenea. Acest oraș, acest imperiu sunt pustii. Am mereu impresia că sunt nevoit să bat din palme cu o mână legată la spate. Nu m-aș mulțumi să chem de la Samarkand oameni ca tine, sunt gata să merg eu Însumi pe jos până acolo ca să-i aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ea Închipuia Întreaga cruzime a lumii. Pantera Îi privi Îndelung pe cei trei bărbați, apoi alergă spre ei. Primul era cel mai vârstnic, mai bogat, mai puternic. Strigă: «Sunt stăpânul acestor locuri, nu voi Îngădui niciodată unei fiare sălbatice să pustiască pământurile care-mi aparțin». Era Întovărășit de doi câini de vânătoare, le dădu drumul Împotriva panterei, aceștia o mușcară, dar ea ajunse și mai viguroasă, Îi doborî, sări asupra stăpânului lor și Îi sfâșie rărunchii. Aceea fu soarta lui Nizam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
vor trebui să se transforme În democrați; dacă eșuează, democrații vor trebui să se preschimbe În mullahi”. Pentru moment, se găseau cu toții În aceeași tranșee, În aceeași grădină. Pe 7 august, legația număra șaisprezece mii de basti, străzile orașului erau pustii, orice negustor de oarecare notorietate „emigrase”. șahul n-avea altă posibilitate decât să cedeze. Pe 15 august, la mai puțin de o lună de la Începutul bast-ului, el anunță că vor fi organizate alegeri, spre a desemna, prin sufragiu direct, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
copiilor ce porniseră în căutarea lor. Nu era nici o adiere de vânt, așa că Hinomaru atârna parcă fără vlagă de catarg. Am îmbrăcat o cămașă proaspăt călcată și am ieșit în stație. Duminica dimineața, străzile din preajma căminului păreau moarte. Erau practic pustii și aproape toate magazinele închise. Diversele zgomote răsunau într-o asemenea zi cu o claritate de nedescris. O fată încălțată cu saboți a traversat strada lăsând în urma ei ecoul fiecărui pas, iar patru-cinci băieți aruncau cu pietre în niște cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
loviți voi, care adunați nelegiuiri? Tot capul este numai rană și toată inima suferă! 6Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi și răni deschise nestoarse, nici legate și nici alinate cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un ogor de pepeni, ca o cetate
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
6Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi și răni deschise nestoarse, nici legate și nici alinate cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un ogor de pepeni, ca o cetate care este asediată. 9Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul oștirilor un rest, am
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
am pornit, șontâcăind, spre ulicioarele mahalalei, dar, odată ajuns acolo, mi-am dat seama că era inutil : cu mic, cu mare, bătrâni, copii și femei alergau spre depozitul de lemne, unde (acum abia am înțeles clar !) căzuse bomba. Curțile erau pustii. Am luat-o în urma lor, cu capul gol, cum pornisem, nemaipăsându-mi de cum arăt, șchiopătând parcă din ce în ce mai tare, dar purtat de această irepresibilă chemare, ce nu e nici curiozitate, nici milă : înspăimântătoarea fascinație a catastrofei ce te atrage, precum abisul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lasă-mă să mai lucrez în slujba dumitale, pot să-ți fiu atât de folositoare, pot realiza o sumedenie de lucruri, pot învăța să fiu orice ai dori să fiu. Nu da cu piciorul dragostei mele și serviciilor mele - sunt pustiită pe dinăuntru, sufletul mi-e gol, tot ce am ești dumneata, tot ce sunt ești dumneata, nu mă arunca, John Robert, lasă-mă să mai trăiesc în viața dumitale, oh, crede-mă, crede în sinceritatea și în dragostea mea, privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Pe un scaun, zăceau o carte și un fular, iar pe masă un teanc de hârtie de scris și un stilou. Până și aceste mărturii îi apărură lui Tom ca semne ale unui loc peste care trecuse un neașteptat dezastru, pustiindu-l. Se reîntoarse în hol. Tăcerea continuă începea să-l înspăimânte. Bocăni ușor cu picioarele în podea, apoi strigă „Hello!“ Apoi din nou: „Hello! E Tom McCaffrey!“. Tăcere. Deschise ușa de la intrare și o reînchise cu zgomot, pe urmă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mănânc și ies, lăsând cheia soțului doamnei, care trebăluia deja prin curtea casei lor, de dincolo de pârâu. Si astăzi urmez străduțele paralele străzii principale naționale D 935, așa cum mi-o indică GPS-ul, și fiindcă este duminică, sunt aproape pustii. Până la Lourdes, sunt aproape 40 de km, iar micile localități prin care voi trece sunt: Oursbellile, Bordères sur l'Échez, ocolesc orașul Tarbes, Azereix, Ossun, Adé și Bartès. Este o zi minunată, cu un soare blând și un aer răcoros
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
rând, cu sine: să îți ții gura / la piață... Atent la bătaia vremii, care face valuri mici, valuri mari, poetul conchide: Ce se vede înainte vine de unde răsare / luna și, esopic, anunță: Privesc din marginea / străzii de carne, în serpentină, pustii: prin poarta/ deschisă... Vanitatea credinței că numai ție ți se poate întâmpla - Așteaptă (...) să se întâmple cu tine un miracol... - scepticismul - Eu știu că tot ce e frumos în / natură ne urâțește -, alteori o stranie bucurie a supraviețuirii, banale, dar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Radul vodă. Fac știre cu această scrisoare a noastră... pentru o bucată de loc ce iaste..., în târgu în Iaș(i), unde s-au pomenit besereca strămoșului-mieu lui Ștefan vodă Tomșii. Deci... n-am lăsat pomana strămoșu-mieu să s(e) pustiiască,... ce-am rugat pre părintele mieu, pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această sfântă biserică pre acel loc, care-i iaste hramul Sv(â)ntului Ioan Zlataust,... și iaste închinată la Rumele, sv(i)ntei mănăstiri... Adrian(o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
s-au întors însoțiți de un om al doamnei lui Aron voievod, aducând cu ei și scrisori de la aceasta și de la craiul Țării Ungurești ca să fie așezați din nou în numita mănăstire, dacă în adevăr, cum spuseseră ei, grecii au pustiit-o cu totul. Noi, auzind acestea, am trimis ca ispravnic pe episcopul Mitrofan cu un egumen să cerceteze mai întâi starea în care se află mănăstirea, și apoi, după înștiințarea lui, noi să hotărâm. Cercetând dar episcopul și de asemenea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
alți stăpâni pe cap. ― Cine îi face o asemenea bucurie, fiule? ― “Io Alexandru voievod, feciorul lui Radu (Mihnea) voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei” care spune că: “deoarece această mănăstire din Sozopole,... călcată de turci s-a pustiit cu totul” și că închină Mănăstirea din Țarină “cinstitei mănăstiri de la Chalke, lângă Constantinopol ... să-i fie metoh cu toate dreptățile și stăpânirile ei... și cu toate moșiile și morile și hotarele... Iar venitul strâns de la moșii să se trimită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
metoh al său Aaron Vodă. Apoi că și mănăstire de la Halchi încă se află însărcinată cu grele datorii și dări de iaste spre pustiire, domniiasca i creștineasca noastră datorie nu ne-a lăsat a vede și a îngădui să se pustiiască aceste dumnezeiești lăcașuri, ce cu toată milostivire și luare aminte,... ne-am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună stare... după cum sânt și alte mănăstiri. Pentru aceea, osebit de ale noastre domnești mile,... iată le-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a mărturisit cu gura ei, de față, înaintea noastră și înaintea Sfatului nostru, câtă seamă de odăjdii și argintărie bisericească a fost. Alta, câte sate au fost ale sfintei mănăstiri, și mori, și iazuri, și vii și prisăci, s-au pustiit, și din averile și venitul care a fost al sfintei mănăstiri, de toate a sărăcit și nu ajunge de hrana călugărilor,... Al doilea, pentru că și călugării... nu aveau teamă de Dumnezeu,... ci au fost fără grijă și... ce le cădea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Hlincea a mea pomană și a soțului mieu, a Zotii răpăusatului,... datuo-am, de bunăvoia mea,... cu satul de-acole și cu moara de-acole, și cu o vie în deal la Urșulea, și cu tot ce scrie în uricul svintii mănăstiri... văzând pustiindu-se pomana mea și de unii, și de alții, călugări ce să cheamă c-au ședzut într-acel svânt loc a lui Dumnedzău ș-a lui marelui mucenic Gheorghie, eu m-am milostivit... de o am dat la pomana părintelui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ei, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic, au ridicat-o și au închinat-o mănăstirii de la Dionisiate, din sfântul Munte. ― Mănăstirea Dionisiate nu a mai trimis călugări și nu a mai purtat de grijă, lăsând ca totul să se pustiiască. În 1616, doamna Maria, revenind în țară, odată cu urcarea pe scaunul Moldovei a voievodului Radu Mihnea, o restaurează și o închină mănăstirii Galata, ctitoria părintelui ei, Petru Șchiopu voievod. La 28 martie 1660, însă, Ștefăniță Lupu voievod, cu ocazia unei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dreptate. Și cînd veți găsi o pricină prea grea, s-o aduceți înaintea mea, ca s-o aud." 18. Așa v-am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveați de făcut. 19. Am plecat din Horeb, și am străbătut toată pustia aceea mare și grozavă pe care ați văzut-o; am luat drumul care duce în muntele Amoriților, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, și am ajuns la Cades-Barnea. 20. Și eu v-am zis: Ați ajuns la muntele Amoriților pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
sui și vei fi adăugat la poporul tău după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui, 51. pentru că ați păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel lîngă apele Meriba, la Cades, în pustia Țin, și nu M-ați sfințit în mijlocul copiilor lui Israel. 52. Tu vei vedea doar de departe țara dinaintea ta; dar nu vei intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel." $33 1. Iată binecuvîntarea cu care Moise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
aștepta poate fi, la urma urmei, un mod de a pleca și de a sosi. Câtă vreme aștepți, totdeauna mai există un tren care va veni sau va pleca. Chiar dacă nu știi cât trebuie să aștepți. Peroanele sânt cu totul pustii numai când le pustiim noi înșine, mi-am spus. Și am încercat din toate puterile să cred asta. E adevărat că nu reușeam totdeauna, iar acum nu mai reușesc nici atât. Dar dacă aș fi renunțat cu totul, aș fi murit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
urma urmei, un mod de a pleca și de a sosi. Câtă vreme aștepți, totdeauna mai există un tren care va veni sau va pleca. Chiar dacă nu știi cât trebuie să aștepți. Peroanele sânt cu totul pustii numai când le pustiim noi înșine, mi-am spus. Și am încercat din toate puterile să cred asta. E adevărat că nu reușeam totdeauna, iar acum nu mai reușesc nici atât. Dar dacă aș fi renunțat cu totul, aș fi murit. Încercam să ne umplem
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
apoi un icnet batjocoritor care mă însoțea în vreme ce intram în clădirea gării. Nu i-am spus Eleonorei ce văzusem în mlaștină ca să n-o înfricoșez. Nu puteam să uit însă ritualul îmblînzirii cobrelor și mă întrebam dacă membrii acelei secte pustiiseră gara. Probabil, îmi ziceam, i-au hărțuit pe cei din gară până când acestora li se făcuse lehamite și-și luaseră lumea în cap. Era chiar de mirare că îmblînzitorii nu dăduseră foc clădirii. Sau n-o făcuseră, poate, pentru a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fiicelor voastre. 30. Vă voi nimici înălțimile pentru jertfă, vă voi dărîma stîlpii închinați soarelui, voi arunca trupurile voastre moarte peste trupurile moarte ale idolilor voștri, și sufletul Meu vă va urî. 31. Vă voi lăsa cetățile pustii, vă voi pustii locașurile sfinte, și nu voi mai mirosi mirosul plăcut al tămîii voastre. 32. Voi pustii țara, așa că vrăjmașii voștri care o vor locui vor rămîne încremeniți văzînd-o. 33. Vă voi împrăștia printre neamuri, și voi scoate sabia după voi. Țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]