1,318 matches
-
vreme ce marile catedrale care jaloneaz? le-de-France ?i zonele limitrofe contribuie la expresia puterii regale de drept divin, �n alte p?r?i, �ncep�nd din secolul al XIII-lea, ele ilustreaz? relativă participare de-mocratic? a locuitorilor la conducerea lucr?rîi; astfel s-au petrecut lucrurile la Strasbourg (secolele XIII-XIV) sau la Siena (secolul al XIII-lea). Oră?ele devin focarele pro-gresului intelectual ?i material �n jurul catedralei, care necesit? investi?îi mari ?i federalizeaz? toate cuno?țin?ele tehnologice ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vor veni pe ?antierele catedralelor muncitori salaria?i ai unor �ntreprinderi de con-struc?ie cvasi-�capitaliste�, dovad? a evolu?iei laice a socie-t??îi, inclusiv �n ceea ce prive?te organizarea muncii. De altfel, munca se ra?ionalizeaz? datorit? perfec?ion?rîi uneltelor mecanice de ?antier � adesea concepute de arhitec?i � mai ales macaralele ac?ionate de o �veveri??�, roat? mare din lemn �n interiorul c?reia merge un om; dar ?i schelele, care de acum s�nt mobile ?i urm?resc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n Europa, �n detrimentul Imperiului Germanic. Catedralele din �le-de-France �?i datoreaz? efectiv construc?ia �n egal? m?-sur? regilor cape?ieni ?i demnitarilor bisericii; drept care ele transmit dou? mesaje: unul religios, mistic; cel?lalt politic. ?i, ca instrumente ale afirm?rîi monarhiei de drept divin, ele expun pe fă?adele lor, unele l�ng? altele, efigiile str?mo?ilor regilor Fran?ei ?i pe cele ale regilor din Vechiul Testament. Prin urmare, extinderea geografic? a catedralelor gotice ale acestei regiuni urm?re
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a linearit??ilor structurii interne aparente, transfigurat? de lumină vitraliilor. Catedralele din �le-de-France s�nt modele pentru cele din Normandia, de la Lisieux (1170-1235), de la Coutances (1218-1274), din Picardie, de la Amiens (1220-1265; vezi pliantul, foto 3), sau pentru cele din sudul ??rîi, mai ales de la Clermont-Ferrand (�ncep�nd din 1248), de la Narbonne (corul �nceput �n 1272), de la Toulouse, de la Bordeaux. Dar, �n paralel, se dezvolt? un gotic specific Sudului, de pild? la iacobinii din Toulouse (1230-1240), biseric? construit? din c?r?mid
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru Early English (gotic primitiv). Primele semne de Decorated Style (stil ornat) s�nt reperate �n catedrală de la Lincoln (1192-1280), �n cazul �ngerilor (1256-1280). Chiar de atunci, arhitec?îi englezi dovedesc o st?p�nire excep?ional? a artei decor?rîi bol?ilor cu nervuri (grinzi ?i arce de unghi) de o extrem? complexitate: sală capitular? de la catedrala din Wells (�nceputul secolului al XIV-lea); turnul lantern? ?i capelă Fecioarei (1321-1349) de la catedrala de la Ely, av�nd o dinamic? ml?dioas
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai ales, la Schwabisch Gm�nd (1351), unde �?i g?se?te des?v�r?irea acest tip de biseric? foarte pu?în ornat?, care atinge, la Saint-Martin din Landshut (1389-1459), o expresie de o puritate semea??, datorit? av�nt?rîi st�lpilor octogonali ai navei axiale. Dimpotriv?, la Viena, catedrală Saint-Etienne (1304-1454) ofer? privirii o ornamenta?ie bogat? pe un volum extern foarte mic, cu excep?ia turnului lateral de 132 m. �n ??rile de Jos, influen?a francez? r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de un spa?iu gol de aproximativ un metru, rezervat circulă?iei pentru acces la turnul-lantern?. Con-struc?ia este din c?r?mizi dispuse �n �oase de pe?te�. Ancor?ri din piatr?, din lemn, sau din metal �ncing ansamblul lucr?rîi la diferite niveluri. Originalitatea f?r? precedent a lui Brunelleschi este �nainte de toate constructiv?: el construie?te un dom gigantic f?r? schel?, pe un e?afodaj, datorit? ?tiin?ei inginere?ți dob�ndite prin studierea sistematic? a arhitectonicii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
exterioare: astfel, dup? Brunelleschi, el are �o form? mai impun?toare ?i mai aerian?�; f?r? �ndoial?, aceast? solu?ie monumental? str?-luce?te de o frumuse?e pur? ?i totodat? vibrant?. �n plus, Brunelleschi pune la punct mă?în?rîile de ridicat ?i de pozi?ionat �nc?rc?turile pentru o astfel de construc?ie. Mai multe genera?îi de arhitec?i ?i de ingineri se vor inspiră de aici. ?i mai este ceva: repartiz�nd sarcinile �ntre mai multe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
practică profesional?. Teoria arhitectural? a lui Alberti Prin angajarea să profesional? ?i prin opera să, L.�B.�Alberti (1404-1472) este pe de-a-ntregul umanist. El valorific? rolul de intelectual al arhitectului angaj�n-du-se numai la conceperea proiectului, �n detrimentul dirij?rîi construc?iei ?i, mai ales, elabor�nd o teorie a arhitecturii o dat? cu publicarea lucr?rîi De re aedifica-toria (1447-1452). De Architec-tura Libri Decem a lui Vitruvius, arhitect român din secolul I �. Ch.; acest tratat, singurul din Antichitate cunoscut
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Alberti (1404-1472) este pe de-a-ntregul umanist. El valorific? rolul de intelectual al arhitectului angaj�n-du-se numai la conceperea proiectului, �n detrimentul dirij?rîi construc?iei ?i, mai ales, elabor�nd o teorie a arhitecturii o dat? cu publicarea lucr?rîi De re aedifica-toria (1447-1452). De Architec-tura Libri Decem a lui Vitruvius, arhitect român din secolul I �. Ch.; acest tratat, singurul din Antichitate cunoscut, devine, �ncep�nd de la Alberti ?i pentru o perioad? de cel pu?în trei secole, arhetipul teoriei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
devine, �ncep�nd de la Alberti ?i pentru o perioad? de cel pu?în trei secole, arhetipul teoriei arhitecturale �n Europa. Tratatul lui Alberti expune un sistem de arhitectur? ?i de urbanism care implic?: 1. cunoa?terea materialelor ?i a utiliz?rîi lor; 2. satisfacerea programelor care corespund cererii sociale; 3. frumuse?ea provenind din armonie, ca finalitate superioar?. �n afar? de aceasta, o cunoa?tere �ndeaproape a vestigiilor arhitecturii antice legitimeaz? con?inutul acestor trei niveluri ale elabor?rîi proiectului. �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a utiliz?rîi lor; 2. satisfacerea programelor care corespund cererii sociale; 3. frumuse?ea provenind din armonie, ca finalitate superioar?. �n afar? de aceasta, o cunoa?tere �ndeaproape a vestigiilor arhitecturii antice legitimeaz? con?inutul acestor trei niveluri ale elabor?rîi proiectului. �n sf�r?it, st?p�nirea perspectivei ?i propor?iilor, legat? de matematic?, �i confer? acestui demers arhitectural statutul s?u ?tiin?ific. P�n? �n 1442, Alberti dob�nde?te cuno?țin?e enciclopedice, public�nd De
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu pia?a public? o rela?ie spa?ial? amintind de aceea a forumurilor antice. Teatrul era unul dintre dot?rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din tratatul lui Vitruvius, măi �nt�i cu dispozitivul scenic inventat de Serlio (1475-1554), care transpune perspec-tiva pictural? �n dou? r�nduri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de ordine, de ferestre, de lucarne este format ?i pro-por?ionat astfel �nc�ț s? imprime edificiului o scar? a c?rei monumentalitate, evit�nd grandilocven?a, exprim? noble?ea. La castelul Maisons, �n interior, cele patru paliere ale sc?rîi, dezvoltate �ntr-o cas? a sc?rîi grandioas? av�nd deasupra o cupol?, dovedesc o virtuozitate tehnic? ?i o concep?ie spa?ial? nou? care creaz? scară numit? �� la fran�aise�. Vestibulul ofer? o idee despre excep?ionala calitate, pu?în
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este format ?i pro-por?ionat astfel �nc�ț s? imprime edificiului o scar? a c?rei monumentalitate, evit�nd grandilocven?a, exprim? noble?ea. La castelul Maisons, �n interior, cele patru paliere ale sc?rîi, dezvoltate �ntr-o cas? a sc?rîi grandioas? av�nd deasupra o cupol?, dovedesc o virtuozitate tehnic? ?i o concep?ie spa?ial? nou? care creaz? scară numit? �� la fran�aise�. Vestibulul ofer? o idee despre excep?ionala calitate, pu?în auster?, a decoră?iunii, echilibr�nd
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dup? care este condus? construc?ia de c?tre F. D�Orbay (1634-1697), dup? moartea lui Le Vau, este reluat? cu ocazia extinderi-lor ulterioare. Le Brun, primul pictor al Coroanei de dup? 1664, coor-doneaz? concep?ia ?i execu?ia decor?rîi marelui apartament al regelui, o suit? de saloane �n?irate unul dup? altul �n aripa de nord (1671-1681). �n majoritatea acestor �nc?peri de ceremonie domin? marmurile policrome pe pere?i, �n timp ce plafoanele cu bolț? s�nt pictate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru vizitatori ?i se �mprietene?te cu Le N�tre. ?i curtean, ?i arhitect, prin aptitudinea să de a �nf?ptui marile planuri ale monarhului constructor, J. Hardouin-Mansart (1646-1708), prim arhitect �n 1681, concepe, pentru a doua faz? a dezvolt?rîi castelului, �nceput? �n 1678, pe l�ng? Galeria Oglinzilor ?i aripile de nord ?i de sud, capelă (1689-1710), al c?rei spa?iu intens luminos vibreaz? �n mijlocul colonadei corintice a tribunei, bolta să, str?puns? de lunete profunde, fiind
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
controlul ra?iunii, care integreaz? modelele antice sau interpret?rile acestora de c?tre mae?trii italieni precum Vignole, Scamozzi, sau chiar Bernini; Academia Fran?ei de la Romă, instituit? �n 1666, faciliteaz? contactele. Sistemul academic este unul dintre simptomele centra-liz?rîi. El garanteaz? construirea spa?iului estetic al puterii conceput �ntru gloria suveranului, chiar ?i �n afară scenografiei versailleze, mai ales preconiz�nd deschiderea unor pie?e cu statuia monumental? a regelui, la Paris (Place des Victoires, �n 1685, ?i Vend
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Curte. �n a doua jum?țațe a secolului al XVII-lea, cultura arhitectural? englez?, definitiv sedus? de formele venite din Italia ?i din Fran?a, extrage din acestea interpret?ri care constituie un stil na?ional �n cadrul mi? c?rîi artei europene contemporane. Principalul actor al acestei evolu?îi este Ch. Wren (1632-1723). Str?lucit matematician, fizician ?i astronom reputat, el este membru fondator al socie-t??îi regale de ?tiin?e (1661). Cuno?țin?ele lui ?tiin?ifice �i dau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s? participe la ridicarea unor l?că?uri de cult, amenaj?ri urbane, comenzi particulare spectaculoase capabile s? surprind? său s? seduc? imagina?ia prin fer-mec?toare efecte de surpriz?, patetice sau grandioase, dup? caz. Or, aceast? organizare a glorific?rîi credin?ei cre?tine ?i a Dumnezeului s?u este uneori deturnat? �n gloria pontifului: este cazul amenaj?rilor ?i construc?iilor din pia?a Navone pentru familia Pamphili sau de instalarea obeliscului �n pia?a Minervei pentru Papă Alexandru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
oval. C�ț despre altarul principal, el con?ine sculpturi, ordin corintic de marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian? �ntru gloria martirului. ?i aceast? atrac?ie celest? este accentuat? de ritmul ascendent al ordo-n?rîi pila?trilor, prelungit �n nervurile cupolei sc?ldate �ntr-o lumin? aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei clasice. Dar el �i re�nvie variet??i rare: coloana torsadat?, antablamentul curb, frontonul arcuit ?i �ntrerupt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iilor ?i desenul �ntot-deauna surprinz?tor al elementelor tradi?ionale din com-pozi?iile at�ț de suple, aproape vii � Sf�ntul Carol, Sf�n-tul Yves de la Universitatea La Sapienza (Romă, 1642; vezi pliantul foto 14) sau de la Colegiul Propag?rîi Cre-din?ei (Romă, 1651). Fluiditatea liniilor ?i a contururi-lor, at�ț �n afar? c�ț ?i �n?untru, �nscrie �n fiecare edificiu semne al continuit??îi ?i ale infinit??îi spa?iului. Astfel, arhitectura vizeaz? �n mod paradoxal imaterialitatea. R
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ndire ?i diversitate Barocul �n Italia �nseamn? ?i festivit??ile care se ?în la Vene?ia, mai ales �n teatre, �n palatele aristocra?iei, chiar ?i pe str?zi, cu ?i mai mult? somptuozitate ?i cu mai multe mă?în?rîi dec�ț �n timpul Rena?terii. Schi?ele construc?iilor desenate cu aceste ocazii de pictori sau de arhitec?i, Bernini, de exemplu, s�nt printre figurile cele mai libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
baroc austriac autentic. Barocul se integreaz? de altfel programului numeroaselor, bogatelor ?i impun?toarelor aba?îi, Sf�ntul Florian, Zwettl, D�rnstein ?i mai ales Melk (1702-1740), construit? �n perfect acord cu locul s?u de amplasare abrupt, deasupra Dun?rîi, de c?tre J. Prandtauer (1660-1726), un me?ter zidar profund influen?at de tradi?iile provinciale ?i rurale. De unde, forme ?i un decor solemne ?i viguros articulate, total distincte fă?? de stilul str?lucitor al palatelor capitalei. �n sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]