1,055 matches
-
s-ar zice, a lucrurilor. Pe care tocmai le face scrum. Fragment de frescă Un Sfânt Francisc predicând, predicând, cu un crin înflorit în mână, cu capul ușor aplecat sub jugul blând al aureolei. Dând, răbdător, lecții unei grămezi de râme, despre cum să deprindă dreptatea liniei. Iată întrebarea Iată, da, și Întrebarea: Ce fel de sânge va fi curgând, totuși, dintr-o linie rănită? Lucrez foarte mult Lucrez foarte mult, izbesc și icnesc, transpir aproape până la sânge, din zori de
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
știi cum te spulberă undă de șoc.) primitoare cum moartea doar poate fi. de nu s-ar pune pe trupul meu ca pe-un cuibar să-și clocească gropițele, de n-ar mai croncăni atât, n-ar mai scurma după râme, nu s-ar mai scălda-n praf! ca un ciur cu grăunțe-acest trup, răsturnat în cenușă cu pleavă cu tot, să-și aleagă sămânța cea bună de cea stearpă nevestele tinere. strecurătoare de viermi, cât să-și mamele grâul de
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
plină de zahăr Și ne-alungă Dumnezeu; Razele-n preajmă ne scapăr. în cădere, oh!, degeaba încercăm să ne-agățăm De dînsele. Geme slaba Viață de-acum pe alt țărm, Cu vaci ce-n căldări le mulgi, Și dovleci, și rîme dragi. Strînge-mă-n menghine dulci De sîni mari, de coapse largi...
Cîntec de cădere voioasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16612_a_17937]
-
Emil Brumaru Cum într-un fluture în gîtul unei sticle Pline cu apă pîn'la jumătate În dupa-amiaza-n care orișice se poate Și cum furnică bîjbîie pe ziduri De casă veche fără s-o dărîme Încolăcita străveziu de rîme Și cum se frînge-n rugăciuni o rază Alături de aripă unui înger Scurgîndu-se-n șiroaie dulci de plîngeri
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9604_a_10929]
-
Să ți-o sărut în miezul umed Pe-acest rotund și trist pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și sfînt În rîma ce-i tîrîtă blînd Printre oscioare de mormînt Chiar și-n cuțitul ce-l împlînt În inimă cînd curu-ți cînt În elegia-mi fără sunet Bătrîn și ticălos cum sînt
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
asimetrice, gospodărești, pe sub crengile duios aplecate, boltite de tandrețe. la sol, cum s-ar zice, temeinice și ,energizate" de pămîntul întremător, furnicile înaintau în șir indienesc-furnicesc, din mușuroi în mușuroi, silențioase, robace, amestecate de-a valma cu melcii bătrîni, cu rîmele portocalii, cu șerpii, cu cîrtițele neprihănite și cu duhurile necurate. se deplasau spre țeluri dulci, definite de ouăle albe, cărate, datorită instinctelor țepene, spre protectori joviali. Iarba albăstruie unduia semeață, amețitoare, ușor amenințătoare, fiecare fir avea la oblînc cîte un
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
Emil Brumaru Iubito cu ochii fierți În brusturi, vrei să mă ierți Că mi-s boii cam incerți? Roua n-o mai rumegă, Din nară le-alunecă Răcoarea-n duminecă. La porți vechi se uită lung, Rîmele cu cornu-mpung Și n-ajung unde ajung. Iubito cu ochi secreți Și lîncezi, vrei să mă ierți Că mi-s îngerii inerți? Izvoarele le-au lăsat Să-ți mustească pe sub pat, Fără prund și nufăr lat. Soarele-i suit c-
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14972_a_16297]
-
repetam mereu în gând, mai târziu, când crescusem și căpătasem o brumă de minte - sunt și eu o creatură acolo, egală cu celelalte creaturi din jur: cu caisul din curte, și furnicile care se strecoară printre firele de iarbă, și râma care se târăște pe pământul umed, și florile din rondul micuț, și cocoșul roșu care e cu ochii pe ele, și câinele meu Rex care e cu ochii pe cocoș!...) Dimpotrivă: pe la doisprezece ani, mi se înnegrise pielea de soare
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
-i rotundă Și fluturii că-și pun aur pe burtă În solzi mărunți. Mi-e viața tot mai scurtă. Sufletul spaima unde să-și ascundă? Moartea-mi sluțește carnea, mi-o dărîmă Și-o calcă în picioare ca pe-o rîmă...
M-ai umilit cu tristele-ți cuvinte… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6947_a_8272]
-
la prohodire de om. Asta e! - peisaj cu un singur copac zis pomul vieții pe drumul de moarte pomul vieții ce avusese de rami chiar versurile astea ce vor ieși alandala dintre file de carte ca niște nervi sfâșiați sau râme sau vene tăiate... DE SPUS PRUNCULUI 1 Naște-te - e timpul să începi a muri... 2 E târziu să mai plângi: viața deja a început... COPACUL DINTRE GHILIMELE Nu este exclus să fi căzut pe gânduri sau pe sentimente - acțiune
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
mine smulgându-mi fir după fir din arcade ceva fără nume 16 ian. 2008 Prag Ce măsură nemăsurată pentru merii ce clipocesc ușpr prin livezi către primul anotimp al florilor Totodată, pe sub stratul de iarbă în afânatul, mult afânatul pământ râme fără culoare își dezmiardă plictisul digerând știri politice în chiar mijlocul grădinii câinele meu care a murit de un an se mai înoarce din când în când Ții minte cum lătra de nerăbdare așteptând plimbarea de după-amiază? Exact așa latră
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
umede am!" scuturîndu-le ca pe niște frunze groase, cărnoase, suculente" frunzele ei de plantă ciudată, de copăcică neclasificată în nici o botanică" storcîndu-le amuzată" acolo, în pădurile inextricabile ale tinereții ei veșnice, sfinte" îndesată grațios cu rădăcinile-i roz, parfumate de rîme, mîngîiate de cîrtițe oarbe, linse prelung de șerpi ondulați , în pămîntul cel negru, fertil, al prospețimilor lumii dintîi" dospită-n amiezile grele de fluturi cu-aripile-n țigle fierbinți " Și eu pierdut, Doamne! Gîndindu-mă, deodată" cum umblu prin tîrg, sprijint într-o
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
duse de forțe giratorii/ minate de sfîntul cu nume bețiv ținut în carantină pînă acum.// Dansul lor înscriind volute neprevăzute, circumferințe lunare,/ cu o cerneală invizibilă scriu litere necunoscute, oculte, că nu/ mai găsesc intrarea în locuințele lor din dedesubturi.// Rîme călcate, facsimil ud, de nu mai știi pe unde să îți pui/ piciorul" (Banală). Fantazării i se aplică grila exclusivă a bucuriei solare de a trăi. Succesiunea versurilor nu reprezintă decît un șir de mici explozii ale contactelor insolite dintre
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
pe care le pune: „dacă structurile narațiunii nu ar fi atît de false/ dacă nu aș mînca pe loc ce scriu dacă nu m-ar pufni rîsul/ ca pe un erou de roman ieftin/ dacă limba n-ar fi o rîmă ieșită în ploaie să urle/ dacă n-ar fi o țață la pîndă o codoașă cu bici” (Amor mic cu literatura). Concluzia aparentă: „nu-mi pasă de literatură” (ibidem). Așa să fie? Realitatea e cea a unui text ce-și
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
scrutătorului îi e sortit să se cocârjeze, cu timpul: Și umblu de atunci mereu cu ochii în pământ, ca nu cumva să calc floarea ascunsă, și sfredelesc cu privirea toate pietrele și le-azvârl din drum, dar sub ele sunt râme și viermi lucioși și gângănii păroase, cu mii de picioare - și altfel nu mai umblu, decât cu ochii în jos - puțin adus de spate, cu băgare de seamă, căutând...(...) Sintagmele de discurs: "dacă, poate, cât de cât, oare, însă, una
Tatonări în real by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8779_a_10104]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Hyperion reprezintă prima râma electrică din România, construită după '90 de foști ingineri de la Electroputere Craiova care au înființat o firmă și au proiectat și construit acest tren, care poate circula cu o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră. Noul tren va
Hyperion, primul tren electric de mare viteză produs la Craiova by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50419_a_51744]
-
Șoferii care conduc cu geamul deschis și cu mâna stângă pe râma portiere sunt predispuși la cancer pe partea stângă a corpului, arată un studiu publicat în Jurnalul Academiei Americane de Dermatologie. Astfel, 55% din cazurile de cancer de piele în partea superioară a corpului, 52% din cazurile de melanom și 53
STUDIU: Şofatul cu mâna pe geam predispune la cancer () [Corola-journal/Journalistic/69716_a_71041]
-
Aman, Rarău, Al. Donici, Anvers, Homorod, Gr. Ureche, Avram Imbroane (p), Calea Bogdăneștilor, Dan Căpitan (p)), „Partizan” Jamu Mare, Dolaț, Grăniceri, Gad, SP Rudna, SP Grăniceri, „Comtim” Giarmata, I.A.S. Abator Giarmata, Ghiroda - străzile Plopilor, Sinaia; Petrovaselo, Lenauheim (p)+”Lenauagro”, „Râma Internațional”, Pordeanu, Igriș (p), Buziaș (p). MARȚI: Timișoara (străzile Chevereșului, Afirmării nr. 1, Leandrului nr. 4, Războieni, Zănoaga, Nepos, Telegrafului (p), Samuil Micu (p), Mangalia (p), Sulina nr. 15, Andreescu, Lămâiței, C. Daniel, Agronomiei, O. Băncilă, Păcii, Ardealul, E. Varga
Agenda2004-33-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282774_a_284103]
-
aduce o evoluție burlescă a materiei, un șir de monstruozități înveselitoare. Capul muribundului crește pînă la dimensiuni neverosimile, ocupînd tot spațiul înconjurător, în vreme ce fața i se micșorează, luînd forma unui bot, apoi forma unui cioc de cocoș care înghite o rîmă. Superstiției i se dă cu tifla: „atît a mai rămas din el, «ceva/ ca un disc». După ce a fost spălat. Țațo, dacă-i faci cuiva/ vrăji cu apa cu/ care a fost spălat mortul, ăla se usucă pe/ picioare... Vei
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
dea o explicație sinuciderii probabile. Iar cauzele devin imediat evidente: adversitățile contemporanilor, insuccesul, boala, complexul datorat surzeniei; între aceste cauze, sărăcia e cea mai umilitoare (de reținut scena invitației la masă de către Vintilă Șirianu, când sila îl face să simtă "râme lunecând pe șira spinării în jos", p. 23). în martie 1929 (p. 25-26), își construiește planuri disperate de a scăpa de sărăcie, fie publicând un roman (ceea ce se va întâmpla în anul următor), fie conducând o revistă (care ar putea
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
dă-l și pe el flăcării, pentru totdeauna. Asta-i cu broasca noastră râioasă și umblătoare. Dar mai sunt prin aer ori prin apă, pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ ori jungle și alte, care mai de care, umblătoare: râma cu veșnic-renăscute capete, înțeleapta cârtiță, caracatița alunecătoare și repede scriitoare direct cu cerneală tipografică, vipera cu corn și șarpele cu clopoței, aligatorul de vânat la lumânare și hiena/șacalul cu papion și locul pe listă eligibil negociat/asigurat, bufnița, cioara
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
fițe, fântâni, fleașcă, fleț, flori, fluturi, fraged, giuvaiere, glezne, iederă, ierburi, îngeri, jartiere, lacrimi, lapte, leuștean, Lou, mansarde, mărar, mătase, mâl, melci, miere, moale, motani, nimfe, nostalgie, orologii, pahare, parfumuri, păianjeni, pătrunjel, perne, pielea goală, ploaie, pofte, portocală, praf, rai, râme, rochii, rondel, rouă, sâni, sfârcuri, spume, subsuori, suflet, Tamara, toamnă, tristețe, umed, Verlaine, vis... Elemente recurente în poezia lui Emil Brumaru, pe care o impregnează cu un parfum persistent și inconfundabil. De la debutul editorial și până la Submarinul erotic cel mai
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
trist./ E barat cu bulion/ Și-n triunghiul de deasupra/ Are-un melc cu crucifix/ Care ține pe un corn/ Patru fluturi ce-și beau supa/ Cu cravatele la fix./ Iar în cel de dedesubt,/ Lîng-un domn cu portocală,/ Două rîme pentru supt/ În clipe de plictiseală” (Ecuson). În momentele mai „crude” sînt produse monstruozități, e drept cumva estompate, eterate, precum secvențele unor filme horror de demult, cu efecte naive: „Piratul ce n-avea o mînă/ Iubea în taină o balenă
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
cine știe ce pivniță, cu spinarea crăpata, solzoasa, de balaur fumegător, sobă, cu hornul ei supradimensionat, cu fumul care o lungește spre cer și greutatea care o trage spre miezul pămîntului, e axa în jurul căreia își toarce el speranțele, puține, de ordonare" (Rîme pentru margine și sobă). Pofta de viață" îi e stimulată pe celalalt versant al demoniei, de modestia, inaparentă, imprecizia decompoziției. E, am zice, o introvertire a extrovertirii: "e primăvară și mă retrag la umbră/ miroase a lucruri îngropate de cîteva
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
nu ratează/ aș romanța dacă structurile narațiunii nu ar fi atât de false/ dacă nu aș mânca pe loc ce scriu dacă nu m-ar pufni râsul/ ca pe un erou de roman ieftin/ dacă limba n-ar fi o râmă ieșită în ploaie să urle/ dacă n-ar fi o țață la pândă o codoașă cu bici/ sub patul unde am făcut amor mic cu literatura" (Amor mic cu literatura). Pendularea aceasta între adevărul crud, dar palpabil al vieții și
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]