744 matches
-
subsol nișă reproducând o icoana pictată ortodoxă Columbariul Crematoriului Vitan Bârzești nișă cu însemne creștine Columbariul Crematoriului Vitan Bârzești nișă cu însemne creștine Calinic I. Popp Șerboianu, Îndrumător pentru vizitarea sfintei Mănăstiri Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. Articol din Flacăra Sacră omagiind figura lui Calinic I Popp Șerboianu (jos, stânga), după decesul acestuia, alături de alți cremaționiști români (David Emmanuel și Grigore Trancu Iași) Necrolog publicat în ziarul Universul anunțând decesul și înhumarea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
66 Idem, "Neamul țiganilor", în Bibliografie Radiofonică Românească, vol. I: 1928-1935, editor Sebastian Sârcă, cuvânt înainte de Șerban Papacostea, Editura Casa Radio, București, 1998, p. 407. 67 Idem, Îndrumător pentru vizitarea sfintei mânăstiri Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. 68 Constantin Cernaianu, Biserica din Regat, 1908-1918, Tip. Profesională Dim. C. Ionescu, București, 1920, p. 73. 69 Apud. Ibidem, p. 74. 70 Idem, "Intrarea triumfală a Domnului Iisus în Ierusalim", în Cultura Poporului, VIII, 225
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
umane societăți din lume, un amic comun. Este grav bolnav!.. S-ar părea că închină steagul bătrânul!.. Asta a simțit-o și el... că se termină ca o lumânare... Vlăguit nu mai puțin de douăzeci și doi de ani pe la Râmnic, Pitești, Periprava, Sighet, organismul bietului om cedează pas cu pas. Cred că acesta o fi și motivul pentru care a acceptat să-mi vorbească... Desigur, voi afla pentru mine însumi, dar și pentru alții, lucruri interesante. Ție îți voi relata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
iar statul nostru democrat le-a plătit pensii militare grase cam un sfert de secol că au omorât, că au făcut să dispară orice urmă a faptelor lor abominabile prin te miri ce gropi comune la Sighet, la Canal, la Râmnic... Într-un cuvânt, oamenii și-au făcut datoria și numai datoria. Și atunci, de ce să-și facă mustrări de conștiință dacă ceilalți băieți, care le-au furnizat materia primă, dorm așa de liniștiți, se plimbă pe promenadă în voie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
trimitere spre alte profesiuni mult mai sigure decât cele oferite de învățământ. Apoi, de ce nu, dacă se observa că suntem doi dintr-o familie...cine știe ce se mai putea întâmpla. Comisia de examinare, profesori unul și unul, din localități diferite: de la Râmnicul Sărat profesorul Ghilerda, președinte; Gheorghe Gâlcă, profesor de fizică și chimie era de la Bârlad și tot așa, pe toată harta Româ niei. Secretarul comisiei și al școlii era domnul Mămăligă. Cu el convenisem să intrăm în zile diferite, ca exercițiu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fost maior de securitate al direcției de informații, Consiliul Județean Buzău, secția anchetă și cercetări penale. Chiaburii semnau cu ochii închiși colectivizarea după ce tovarășul comandant îi convingea cu "vorbă bună". (26 au dat ortul popii pe timpul anchetelor, 30 închiși de la Râmnic nu au mai văzut soarele, 210 deportați în Balta Brăilei, 13 împușcați pe timpul hărțuirilor din munții Nehoiului, 4 îngropați de vii pe valea Milcovului.) Tovarășul a ieșit la pensie, partidul a avut grijă să-l dosească de mânia nepoților lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
învățatul Nicolae Kerameus, teolog și filosof, celebru profesor la școala Patriarhiei din Bizanț, care a studiat la Veneția. Dosithei spunea despre el: ,,vorbește despre orice chestiune de teologie sau filosofie ușor, și elinește și slavonește”<footnote Prefață la Tomul Bucuriei, Râmnic, 1705; cf. Dumitru Stăniloae, Viața și activitatea patriarhului Dosoftei al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Românești, 1929, p. 34-35 footnote>. După moartea lui „în 1672 și înmormântarea lui la Cetățuia, mănăstirea a moștenit biblioteca lui numeroasă”<footnote Mitrofan Băltuță
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
putut răsfrânge Norocul vieții‐n ei. Constantin Poenaru S‐ a născut la 4 mai 1951 în localitatea Mociu, ju dețul Cluj Primele 4 clase le‐ a urmat în comuna Sirineasa, județul Vâlcea, iar gimnaziul și cursurile Liceului nr.2 la Râmnicul Vâlcea. Studii universitare: Facultatea de Ziaristică în 1976 și Facultatea de limbă franceză‐ română la Universitatea din București în 1992. Publicist, poet și istoric literar a lucrat la ziarele „Orizont” Râmnicul Vâlcea și a colaborat la revistele „Ramuri” Craiova, „Vatra
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
doctorul Iuliu Barasch în amintita serie de articole publicate în "Wiener medizinische Wochenschrisft" din 1854. Astfel, el arată: "În 1849, holera reapăru, de astă dată însă numai în Muntenia Mică (Oltenia), și anume: numai în acele orașe (Turnu, Cerneți, Craiova, Rîmnic)340, prin care trecuse corpul de trupe al lui Puchner 341, venind din Banat, unde holera era atunci foarte răspândită. Față de aspectul acestei apariții parțiale a epidemiei, care acum a urmat o direcție opusă celei obișnuite (de la vest spre est
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE. ARTA LITERARĂ. PROZODIE ARTE. ARTA LITERARĂ ["ARTA: UN ACT DE VOLIȚIUNE... "] 2275B Arta: un act de volițiune suprimat, trecut prin sita inteligenței, răcit prin precepte de gust și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au ieșit afară și au dat cu ochii de clădirile cu caturi, luminate de soare, s-au oprit o clipă în loc. Ce de vreme trecuse! Ce știuse el? Păzise oile și boii, la cîte-un Paște îl luaseră ai lui pe la Râmnic, la bâlci, și atât. ; La stăpân e ușor să te duci, e mai prost să rămâi. De câteva ori voise ; să fugă. Era greu să robotești de la cinci dimineața și până seara târziu. În nări mai simțea încă, după ani
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și iubitori de independență; fetele vor fi frumoase, deștepte, harnice, devotate sentimentului datoriei, dar rele, cârtitoare, gâlcevitoare. Membrii Sfântului Sinod care l-au judecat pe fostul Mitropolit al Ungro-Vlahiei Ghenadie Petrescu în mai 1896. P. S.L. Episcopii: 1. Ghenadie al Râmnicului 2. Partenie Ep. Dunării de Jos 3. Iosif Mitropolitul Moldovei 4. Gherasim Timuș Ep. Argeșului 5. Silivestru Ep. Hușilor 6. Arh Ioanichie Flor Băcăuanu 7. Dionisie Climescu Ep. Buzăului 8. Ieronim Ep. Romanului 9. Arh. Calistrat 297 Orleanu Bârlădeanu 10
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în livadă: într un fel pictorul se claustra în răzeșia sa. Înconjurată de acareturi care fuseseră odinioară odăi pentru slugi, grajduri, fînării, șuri și cuhnii, casa avea în jur numai copaci. Sub pomi, bătrînii lui Goilav stăviliseră un izvor, tocmind rîmnic înconjurat cu sălcii. Primăvara erau năimiți niște țigani pentru a săpa grădina. Iarba creștea încîlcită iar printre ramuri înflorite lumina cobora pînă la buburuze și furnici. Dintre copaci Goilav observa gîzele care cărau dulceața fînului la stupi. Cîteodată, deasupra tuturor
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lor de păcate, comedieni, joacă roluri noi sub aura nevinovăției, obrăznicie și nerușinare. Despre suprimarea vieții lui Corneliu Zelea Codreanu, a statului major legionar, a sutelor și miilor de legionari care au înroșit caldarâmurile în toate capitalele de județ, temnițele Râmnicul Sărat, Vaslui, Miercurea Ciuc, spitalul Brașov, nu suflă o vorbă și ne pregătesc noi catastrofe sub masca promisiunilor amețitoare. Legionarii sunt singurii care au gândit corect și tot ei sunt victima celor mai otrăvite acuze, dar nimeni nu ne va putea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
comuna Murgeni”, cum greșit apare la p.211; este puțin probabil să se fi aflat în anul 1889 comuna c u nu mele Brezoaiele în fostul judeș (!) Tutova (p.213); Ion Hoban a a terminat liceul la Bârlad, nu la Râmnicul Vâlcea (p.216), promoția 1949, secția literară (referență bibliografică „Monografia Liceului Gh. Roșca Codreanu”, 1971, de Traian Nicola, p.381), iar debutul său literar s-a produs nu în „Păreri Tutovene” (p.216), ci în revista „Școlarii tutoveni”:” Aici debutează
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu pivniți de piatră și cu cinci dughene, ce-s pe Podul Vechiu, unde ședu arcarii, și doo vii,...în Vale îi Cozmoaie, și o vie din Șorogari... o prisacă...” Apoi o poiană, un loc de prisacă cu poiană și râmnic la Vlădiceni... Când se întâmpla asta? <După 1685 (7193) iunie 15>, când este scrisă întărirea lui Constantin Cantemir voievod. Uite că din acest document al lui vodă am aflat un lucru deosebit. Știam că printre meșterii vremii se aflau și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
S.A. 158. ZAGNA - S.A. VĂDENI Județul Buzău 159. AGROINDUSTRIAL FRASINU - S.A. 160. AMBLAC - S.A. BUZĂU 161. LEGUMPROD - S.A. BUZĂU 162. ROMNUTRICOMB - S.A. RÂMNICU SĂRAT 163. ROMAGRIBUZ CILIBIA - S.A. 164. ROMAGRIBUZ RÂMNICU SĂRAT - S.A. 165. ROMAGRIBUZ STALPU - S.A. 166. ROMAGRIBUZ VALEA RÂMNICULUI - S.A. 167. ROMAGRIBUZ VERGULEASA - S.A. 168. ROVINSAH - S.A. SĂHĂTENI 169. SEMPAJ - S.A. BUZĂU 170. SERE SCURTESTI - S.A. 171. SERE SOLARII - S.A. BUZĂU 172. SUCORS - S.A. RÂMNICU SĂRAT 173. SUINPROD BUZĂU - S.A. 174. VERSEM - S.A. BUZĂU Județul Caraș-Severin 175. AGROBER BERZOVIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
S.A. 158. ZAGNA - S.A. VĂDENI Județul Buzău 159. AGROINDUSTRIAL FRASINU - S.A. 160. AMBLAC - S.A. BUZĂU 161. LEGUMPROD - S.A. BUZĂU 162. ROMNUTRICOMB - S.A. RÂMNICU SĂRAT 163. ROMAGRIBUZ CILIBIA - S.A. 164. ROMAGRIBUZ RÂMNICU SĂRAT - S.A. 165. ROMAGRIBUZ STALPU - S.A. 166. ROMAGRIBUZ VALEA RÂMNICULUI - S.A. 167. ROMAGRIBUZ VERGULEASA - S.A. 168. ROVINSAH - S.A. SĂHĂTENI 169. SEMPAJ - S.A. BUZĂU 170. SERE SCURTESTI - S.A. 171. SERE SOLARII - S.A. BUZĂU 172. SUCORS - S.A. RÂMNICU SĂRAT 173. SUINPROD BUZĂU - S.A. 174. VERSEM - S.A. BUZĂU Județul Caraș-Severin 175. AGROBER BERZOVIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
cursurilor de apă, în oricare parte a țării, apar nume slave ce se întrețes cu cele românești. Astfel, printre afluenții Oltului: Săliștea, Sadul, Râmnicul, Govora, Luncavăț, Cerna, Topologul, Dârjovul, Sâmnicul. La est de Carpați: Moldova, Bistrița, Putna, Milcovul, în Muntenia: Râmnic, Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Neajlov, Glavacioc, iar în Ardeal și Banat, Târnavele, Bistra, Crasna. În afară de râurile principale, sunt sute de pâraie și izvoare, bălți și iezere cu nume slave: Bistrețu, Nedeea, Suhaia. Înălțimile, dealurile și munții au nume slave-deal și podgorie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rurală medievală a Țării Românești. În aceste secole, se generalizează marile concentrări de sate: în vestul și estul Munteniei, în nord-vestul și centrul Olteniei, în zona Vâlcei, în triunghiul Curtea de Argeș-Câmpulung-Pitești, în zona Bucureștilor, apoi Slatina, Ploiești, Târgoviște, Buzău, Râmnicul Sărat, Turnu Severin, Craiova, Enisala, Păcuiul lui Soare. În secolul al XIV-lea, creșterea demografică se accentuează. După stingerea ultimei amenințări nomade (mongolii), potențialul uman subcarpatic s-a refăcut, perioada de liniște și stabilitate care a urmat după 1241 a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dacă nu cu asupră de măsură, în blocarea carierei sale didactice: căsătoria ! În anul 1955, Leonid Boicu și-a întemeiat o familie, căsătorindu-se cu colega de facultate a surorii lui, Rodica Ionescu, unica fiică a unor negustori bogați din Râmnicul Sărat, care, în anii grei ai „democrației populare” suferiseră rigorile naționalizării, fiind despuiați de bunurile personale „până la ultima lețcaie” și târâți prin lăcașurile de reeducare, larg deschise celor care puteau sfida prin statutul lor social noua orânduire. Evident, cu asemenea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acele condiții ce decurgeau din propriile lor drepturi și obiceiuri cu care ele, în vechime, „s-au supus puterii turcești”. Delegațiile rusă și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mitropolitul Jovanonic se oferă să-i ia sub protecția sa pe ortodocșii din Brașov și din Transilvania. Sprijinul pentru Biserica ortodoxă din Transilvania vine, în aceeași măsură, din partea Moldovei și a Țării Românești. Tipografiile din Țara Românească lucrează; centrul de la Rîmnic, din Oltenia, este focarul publicațiilor teologice difuzate începînd de la Sibiu pînă la Brașov. Ierarhia ortodoxă face apei, de asemenea, la Rusia. Prelații ortodocși intră în contact cu ambasadorul Rusiei la Viena și cer împărătesei Elisabeta ca preoții din Transilvania să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
I, partea I, 156-163, partea II, 1074-1078; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909, 55-60; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 79-81; N. Georgescu-Tistu, Folklor din județul Buzău, București, 1928, 60-62; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, II, Focșani, 1934, 51-55; C. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 70-79; Folclor din Oltenia și Muntenia, București, I, 1967, 199-203, II, 1968, 197-208, III, îngr. Iordan Datcu, 1969, 439-448, 625-627, 800-817, IV, îngr. Iordan Datcu, 1969, 211-231, 543-549; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
fi sinonime cu noțiunea de iaz, care este făcut de om. Pentru a face un iaz, trebuie întrerupt cursul unei ape, cu o iezetură sau zăgaz, iar dacă în apa oprită la iezetură punem pește, iazul poate fi sinonim cu rîmnicul și cu heleșteul. Lacul este mai mare decît balta, este închis între maluri naturale, deci n-are iezetură, este mai adînc și este alimentat cu izvoare proprii din interior, așa că lacul nu poate fi sinonim cu balta și nici cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]