743 matches
-
și titlurile câtorva cărți de cult din “Lista de inventariere cuprinzând obiectele care au valoare istorică sau documentara”, la data de 1 ianuarie 1972: “Penticostar” (cirilice), din 1768, “Strajnic”, din 1783, tipărite la Blaj, “Cazania” (cirilice), din 1784, tipărită la Râmnic. Se mai consemnează: “Triod” (cirilice), din 1804 (Blaj), “Liturghier”, din 1814 (Sibiu), “Octoih Mare” - 1846 (Budapesta), “Molitvelnic” (cirilice) - 1849 (Sibiu), “Minee” pe 12 luni” - 1853-1854 (Șaguna Andrei), “Liturghier” - 1902 (Sibiu) și “Evanghelie” - 1907 (Sibiu). Bibliografie 1. Chindriș Cristian - Monografia Protopopiatului
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
excursii cu enoriașii pentru a vizita mănăstiri din județul Prahova, dar și din țară. Biblioteca este mică, a avut și câteva lucrări de valoare care acum se află în custodia Muzeului Mănăstirii Sinaia : Triodul, tălmacit de Inochentie și tipărit la Râmnic în anul 1731 ; 2 Penticostare, tipărite la București, în anul 1743, tălmăcite de Neofit ; Cazania tipărită la București în anul 1768 ; Sfaturi către Duhovnic, tipărită la București în anul 1799. Activități sociale au fost multe. Doar o parte din ele
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
vale: Preot Iordache-Ereu, Simeon Iovănescu, Gheorghe Tănăsoiu, Gheorghe Jianu, ajutorând și ceilalți locuitori ai acestei mahalale cu zile de lucru, însă în zilele prea Înălțatului nostru domn al Principatelor Unite Moldo-Române, Alecsandru Ioan I și cu blagoslovenia părintelului Episcop al Râmnicului D.D.Kalinik, ale cărora pomenire să le fie în veci. Amin!” Compartimentarea este cea obișnuită: pridvor, pronaos, naos, altar. Prin pridvor, pe o scară de lemn, are loc accesul în turlă, unde se află clopotul, adus cu două care de la
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
judecătorești din 13 februarie 1859, 7 noiembrie 1859 și 6 mai 1860, pământul este câștigat de Plagino. Moșia acestuia se întindea pe 14.000 ha teren arabil și 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popești, Dragosloveni, pe Râmnic în sus până la Gură Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Cândești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”. Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]
-
nevoie de cărți. În deceniile anterioare, ele fuseseră procurate, pe căi mai mult sau mai puțin legale, de dincolo de munți. Nevoia mereu sporită de carte era, însă, tot mai greu de satisfăcut, cu atât mai mult, cu cât tiparnița de la Râmnic își întrerupsese temporar activitatea. Nici privilegiul acordat, în 1770, tipografului vienez Joseph Kurzböck, pentru editarea cărților necesare locuitorilor neuniți din monarhie n-a schimbat cu mult situația, întrucât Kurzböck era dezavantajat de faptul că nu cunoștea nici limba, nici specificul
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
numai 13 ani în slujba cărții românești, el a reușit să imprime 37 de lucrări. Comparând activitatea sa cu numărul de cărți imprimate în acea perioadă în alte centre (18 la Viena, 10 la Buda, 22 la București, 7 la Râmnic, 26 la Blaj și 32 la Iași) remarcăm că tipografia Barth a fost cea mai activă dintre toate cele care, în acei ani, tipăreau românește. Munca lui a fost continuată de fiul său, Johann-Andreas Barth (1773- 1832). După moartea sa
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
înaintea domniei lui Ștefan (cel Mare n.n.)"". Oricum, biserica exista înainte de anul 1481, deoarece aici fuseseră înmormântați înaintașii hatmanului Șendrea. La 8 iulie 1481, zi în care este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Procopie (sfânt militar), a avut loc Bătălia de la Râmnic dintre oastea moldoveană condusă de Ștefan cel Mare și oștile muntenești și turcești conduse de Basarab cel Tânăr (Țepeluș) și Alibeg. Lupta a fost câștigată de moldoveni, cronicarul Grigore Ureche scriind în letopisețul său că s-ar fi ""arătat lui
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
îndată repedzi pe Șendre hatmanul înaintea oștii muntenești cu puținei slujitori, ca-n chip de strajă. Și dând pe oastea muntenească, mulți pre puțini, fură biruiți de oastea Radului vodă și acolo pierit-au și Șendrea hatmanul, mai gios de Râmnic, unde s-au pomenit multă vréme Movila Șendrii. Și l-au dus, de l-au îngropat în sat în Dolhăști, lângă tată-său."" Și Grigore Ureche scrie același lucru: ""Și de la Ștefan vodă încă a picat om de frunte Șandrea
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Costandin Pranda din comuna Fometești de au plătit toată zugrăveala [pre cum] se veade: mai ajutorind și alți[i] care D[u]mnezău îi va ști: cu binecuvântarea [prea sfin]ți[i] sale părintele nostru episcop d. d. Calinic al Râmnicului ... 1867 s[eptemvr]ie 22”". Pisania surprinde momentul istoric de tranziție din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza spre cel al regelui Carol I. Printre ctitori responsabili de pictarea bisericii a fost evidențiat preotul Constantin Pranda din Fometești, pe care
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
cu familii ca Străjescu (boieri moldoveni), Onou (nobili ruși de origine moldovenească), von Kraus (nobili sași din Făgăraș și Codlea), cu actorul Puiu Călinescu sau cu poeta Gabriela Melinescu. Pe linie paternă, descinde dintr-o familie Iorga din fostul județ Râmnic. A absolvit Colegiul Național "Spiru Haret" din București în anul 2001 și Facultatea de Istorie a Universității din București, specializarea Istorie - Limba și literatura engleză, în 2005. În vara lui 2004 a absolvit Universitatea Internațională de Vară a European College
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg; 40 de kg. Icoane: Nașterea Domnului-sec.XVII, Iisus învățător sec.XVIII, Maica Domnului cu Pruncul sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București, 1747 (însemnări: acest Triod îi a satului Osoiu, 1834; Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu, popa Gligor), Evanghelie, Blaj, 1776, (însemnare cu caractere chirilice, nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
consemnează următoarele: ""În anul 6989 (=1481), luna iulie, 8, în ziua Sfântului Mare Mucenic Procopie, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, și cu preaiubitul său fiu Alexandru, a făcut război la Râmnic cu Basarab Voievod cel Tânăr, domn al Țării Românești, poreclit Țapaluș. Și a ajutat Dumnezeu pe Ștefan Voievod și a biruit pe Basarab Voievod și a fost pieire (cădere) foarte mare printre Basarabi. De aceea Ștefan Voievod a binevoit, cu
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
la alta pe meleagurile locuite de români de la Nistru până în Banatul sârbesc. În Moldova s-au purtat în special râurii costișați / chezuri / piezuri - adică oblici. În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "șerpeasca", etc. Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii "înfurcați" ca niște ramuri (furci) care pleacă
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
Constantin Argetoianu a reparat biserica în două rânduri, ultima dată în 1774 a șindriluit-o, i-a pus fiare la ferestre și a zugrăvit-o din nou. - În anul 1795 ajungând în stare proastă cuviosul arhimandrit Partenie, economul sfintei episcopii a Râmnicului din Craiova, pe cheltuiala sa a învelit-o și a împodobit-o. Nu au lipsit nici daniile domnitorilor și boierilor pentru importanta biserică domnească din Craiova: - în 1750 domnitorul Grigorie al II-lea Ghica dăruiește casele bănești episcopului Grigorie al
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
dăruiește casele bănești episcopului Grigorie Socoteanu. Ele vor fi reparate și vor cuprinde în curtea lor biserica Sf. Dumitru. - la 25 iunie 1754, Constantin Racoviceanu biv cel armaș, frate al răposatei jupânese Stanca Fărcăsanca dă la mâna episcopului Grigorie al Râmnicului o scrisoare în care arată că aceasta a dăruit „bisericii cei mari din orașul Craiovei unde se cinstește hramul sfântului marelui mucenic izvorâtorul de mir Dimitrie, toată partea de moșie din Viișoara ce este pe apa Tesluiului, sud Romanați” - în
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
momentul predării către centrul eparhial din Zalău se prezenta în stare bună de conservare, completă, în legătură de piele cu scoarțe de lemn, ornamentată, cu urme de aurire. Era scrisă cu caractere chirilice. 2. Apostol, tipărit în anul 1747 la Râmnic. Starea de conservare a acestei cărți era bună, exemplarul păstrat fiind complet. Era legat în piele, cu coperți din carton, ornamentată, scrisă cu caractere chirilice. Pe fila 1 a acestei cărți se afla următoarea însemnare, scrisă cu caractere latine: ""la
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
Depresiunea Pârscov începe aproximativ de la localitatea cu același nume și continuă până la Berca, unde valea schițează o ușoară îngustare impusă de traversarea anticlinalului Berca-Arbanași. Grupa estică de dealuri (Dealurile Câlnăului, care aparțin Subcarpaților Vrancei) este delimitata de văile Slănic și Râmnic. Aici se remarcă dealurile Bisocii (970 m)la nord, Blăjani (483 m), Budei și Căpățânii (592 m) spre sud. Grupa se poate subdivide în două mari subunități: una nordică,formată din sedimente mai vechi(mio-pliocene) și, o altă sud-estică formată
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Bisoca, campusul Sf. Sava situat în apropiere de Lacu Limpede deservește periodic serii de elevi defavorizați social. Simboluri cunoscute ale zonei: Accesul în zona se face dinspre Buzău pe DJ203K, drum asfaltat până la Lopătari. Din acestă, pornesc derivații spre valea Râmnicului în apropiere de intrarea în Vintilă Vodă: Dinspre Râmnicu Sărat: Zidul Uriașilor se află spre izvoarele râului Câlnău, în comuna Valea Salciei. Este vorba despre un zid din roci masive dure și relativ netede care includ scoici - resturi ale unei
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
sanctuar geto-dacic, si apoi a unui lăcaș de propovăduire ortodoxă. Mic Muzeu local al Chihlimbarului, dar și o expoziție cu vânzare de bijuterii confecționate din chihlimbarul exploatat altădată în zonă. Sunt o serie de obiective: Valea Râmnicului superior (Depresiunea „Între Râmnice”): Valea Bascei: Stâncă Buduloaiei (Persescu) , Piatra Corbului, Cheile Tigvei, Cascadă Tigvei, Stâlpii Tainiței, Lacul Negru Valea Buzăului: Lacul de acumulare de la Siriu, Cascadă Pruncea (Casoca), Mănăstirea Cârnu, Herghelia Cislău, Pădurea Crivineni, Puntea suspendată Pătârlagele-Zaharești, Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
și una de mână, 5 rânduri de ornate bisericești, 3 stihare, una lădiță pentru lumini și un clopoțel.”" "„Biserica bărbaților/naia: aici este iconostasul de lemn cu 2 intrări. Una strană pentru cantor, unde se află următoarele cărți: Mineiul de Râmnic cu cirilice ed. 1745, Apostolul de Râmnic cu cirilice ed 1774, Triodul de Râmnic cu cirilice ed 1671, Strașnic de Blaj cu cirilice ed 1783, Pentecostar de București cu cirilice ed 1786, Octoihul Mare de Râmnic ed 1673, Catavisier de
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
ornate bisericești, 3 stihare, una lădiță pentru lumini și un clopoțel.”" "„Biserica bărbaților/naia: aici este iconostasul de lemn cu 2 intrări. Una strană pentru cantor, unde se află următoarele cărți: Mineiul de Râmnic cu cirilice ed. 1745, Apostolul de Râmnic cu cirilice ed 1774, Triodul de Râmnic cu cirilice ed 1671, Strașnic de Blaj cu cirilice ed 1783, Pentecostar de București cu cirilice ed 1786, Octoihul Mare de Râmnic ed 1673, Catavisier de București cu cirilice ed 1724 și unul
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
lumini și un clopoțel.”" "„Biserica bărbaților/naia: aici este iconostasul de lemn cu 2 intrări. Una strană pentru cantor, unde se află următoarele cărți: Mineiul de Râmnic cu cirilice ed. 1745, Apostolul de Râmnic cu cirilice ed 1774, Triodul de Râmnic cu cirilice ed 1671, Strașnic de Blaj cu cirilice ed 1783, Pentecostar de București cu cirilice ed 1786, Octoihul Mare de Râmnic ed 1673, Catavisier de București cu cirilice ed 1724 și unul de la Blaj cu cirilice ed 1747, Cazanier
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
următoarele cărți: Mineiul de Râmnic cu cirilice ed. 1745, Apostolul de Râmnic cu cirilice ed 1774, Triodul de Râmnic cu cirilice ed 1671, Strașnic de Blaj cu cirilice ed 1783, Pentecostar de București cu cirilice ed 1786, Octoihul Mare de Râmnic ed 1673, Catavisier de București cu cirilice ed 1724 și unul de la Blaj cu cirilice ed 1747, Cazanier de București cu cirilice ed 1632, Psaltirea de Râmnic cu cirilice ed 1747, Cazanier și Ciaslov de Iași. Se mai află aci
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
cirilice ed 1783, Pentecostar de București cu cirilice ed 1786, Octoihul Mare de Râmnic ed 1673, Catavisier de București cu cirilice ed 1724 și unul de la Blaj cu cirilice ed 1747, Cazanier de București cu cirilice ed 1632, Psaltirea de Râmnic cu cirilice ed 1747, Cazanier și Ciaslov de Iași. Se mai află aci două lavițe pe lângă perete, una masă pentru parastase, una cădelniță de aramă, un sfeșnic mare de lemn, 4 prapori și corul tinerimei.”" "„Biserica femeilor/tinda: este despărțită
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
2.Cazania lui Varlaam, fără foaia de titlu. 3.Evanghelie de la București, 1760. 4.Liturghier, tipărit la Bart, Sibiu, 1798. Pe el a însemnat numele lui Avram Stănciulea, diacon (cu cirilice și latinești), la 1820 și 1821. 5.Octoih de la Râmnic, 1763, dat de Ion Căpățână pentru pomenire, în fața lui Mani Lupea și Onea Paște(a) la 1782.
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]