2,406 matches
-
-l leagă la sud-vest de Dealul Stăunilor. Dealul se înalță la circa 200 m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
săpături. Elemente de fortificare suplimentare Până la zidurile masive din piatră, existau și alte piedici în calea inamicului. Practic, elementele de fortificare a cetății sunt dispuse în trepte, de-a lungul căii de acces. Drumul antic urcă, cum spuneam, dinspre pârâul Râpii până pe șaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un șanț de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
mâinile pe ghidon, fugind pe langa ea, iar după noi, gâfâind tovarășul cu burtică de la partid! La un moment dat nu am mai putut pasul cu viteza motocicletei așa ca mi-a scâpat din mâini și dusă a fost într-o râpă. Și mie și tovului ne venea să plângem! Cum vom ajunge la destinație, cum mă voi reîntoarce acasa!!! Dar cum misiunea trebuia neapărat îndeplinită tovul a urcat într-o căruță care mergea în direcția dorită, iar eu m-am luptat
SARCINA DE PARTID de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352215_a_353544]
-
că cineva mă urmărește și că voiește cu orice pricină să-mi îngreuneze drumul. La un moment dat am alunecat și, dacă nu mă apuca de mână un călugăr, a cărui treabă la cetate nu am cunoscut-o, cădeam în râpă. Îi urmăream firul povestirii și căutam, totodată, să nu trec nici de stația unde aveam să cobor. Îmi privea când pălăria, ale căror boruri largi aplecau spre stânga și în față, când ochii mei ce exprimau un interes, mai mult
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BINE AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bine-ai venit, frumoasă Iarnă! Coboară iarna de la munte În văi adânci, câmpii și râpe, Cu vălul alb ca de mireasă Gătită e, senină și frumoasă. Mătasea fină și-a întins Peste pământul necuprins, Flori de cais și de cireș Dansează lin în univers. De sub stele, de sub flori, Va crește grâul roditor Și ghiocelul, lăcrămioara
BINE AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356388_a_357717]
-
dar și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și ea săpată și în plus, aracii. M-am dus să inspectez gardul și am constat că lipsea o porțiune de vreo cinci metri în partea dinspre râpă. Sârma tăiată cu patentul, bucata lipsă făcută sul și plecat cu ea la spinare în timpul nopții. Noroc că am mai avut o rezervă de la puiernița lăsată de vechii proprietari, pentru înlocuire. În ce privește restul gospodăriei, venise vremea unor reparații ceva mai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare puternice au săpat râpa adâncă a unui pârâu și au dat prilej de naștere câtorva fântâni "bătrâne", care pe vremea copilăriei noastre încă mai aveau ghizdele din buduroaie (budăie). Pe vremea tinereții lui Sadoveanu, când acesta încă mai venea la Verșeni, în preajma răscrucii de
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
de zece hectare de pământ arabil risipit în patru locuri și acelea tocmai la hotarul comunei. În plus, vreo două‑trei hectare erau cu pământ galben, cleios, pe care cultura nu se dezvolta aproape deloc. Era găurit tot, plin de râpe și gropi făcute de ploi și de oamenii comunei, care săpau să‑și facă chirpici și cărămizi ori să‑l ducă în bătătură să‑și spoiască grajdurile și casele. A făcut contestații și plângeri. Au venit la fața locului oameni
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PASTIȘĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lasă-mi domnule în pace Tihna mea din carapace Că nu de flori de măr, Mă tragi tu de păr! ----------------------- La râpa lui Udevenrode străjuiesc gasteropode să nu mai vină din Atici doctorii în matematici cât e ceasul cristalin și fecioara Geraldine că pun totul în balanță numără și trag în stanță sunetele și măsura fac abstracție cezura ca să schimbe un macaz
PASTIŞĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355183_a_356512]
-
ce mai. Cred că și fumează. Nu se ține de carte și pace bună. Ieri mi-a făcut altă boacănă: a găsit pe lângă gard o roată veche de batoză că nici eu nu știam de ea, s-a dus până la râpă, i-a făcut vânt și a pus la pământ gardul lui Mitică Zavu dar, i-a tras și o brazdă ca lumea culcându-i grâul la pământ, până s-a oprit morișca din viteză. Mi-a făcut-o, ce mai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
închis avea peste cinci - șase metri înălțime. Fațada clădirii era placată cu piatră de râu și cărămidă iar curtea era împrejmuită cu un gard metalic din fier forjat. În fața sa se deschidea un platou pavat cu piatră cubică, de unde pornea râpa împădurită, plină cu verdeață până la malul Meusei. Întoarcerea spre casă a fost cu mici peripeții deoarece doamna Florica Bonte necunoscând bine traseul, se ghida numai după ce ne spunea “doamna” electronică din GPS. Cum totul este bine când se termină cu
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
cu zgomot infernal de un brad mare și bătrân. Airbagurile ni se aruncă drept în piept și nu ne lasă să scoatem capul pe fereastră. Dar simt o usturime la genunchi. Corneluțo tată ,dragostea ta ne-a cam adus de râpă ! Ne revenim din șoc după secunde bune. - Îmi pare rău, se tânguie cu vocea sugrumată. - Probabil că așa a fost să fie ! Sau poate că Dracula ăsta,care tot bântuie pe-aici ,a ținut morțiș să ne arate că suntem
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
ca să scurteze drumul Tina o ia prin pădure spre casa în care de câteva luni locuia mătușa ei, dar din cauza zăpezii care s-a așternut în ultimul timp se abate de la poteca pe care o știa și alunecă într-o râpă adâncă, de unde oricât se chinuie, nu reușește să iasă afară. „Dumnezeule, ce mă fac?! Dacă nu trece nimeni să mă ajute voi îngheța aici de frig”, își spune ea și simte o durere puternică în piciorul drept. Norocul vine însă
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
Dacă nu trece nimeni să mă ajute voi îngheța aici de frig”, își spune ea și simte o durere puternică în piciorul drept. Norocul vine însă de la fularul care în cădere a rămas agățat de o creangă aflată la marginea râpei și pe care Nelu îl recunoaște că este al ei. Surprins, el se apleacă și pe când se chinuie să desfacă dintre ramuri fularul o aude vocea fetei care cere ajutor. -Tina! Tu ești? Ce s-a întâmplat? -Am alunecat și
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
fetei care cere ajutor. -Tina! Tu ești? Ce s-a întâmplat? -Am alunecat și m-am lovit rău la picior. -Dă-mi mâna! Apucă! îi spune Nelu, dar din cauza zăpezii când ea se prinde de mâna lui, alunecă și el în râpă. Nelu se așează el în genunchi. -Urcă-te pe umărul meu și ieși, apoi ies și eu. Cu chiu cu vai, Nelu reușește să ajungă și el la suprafață. -Fir-ar să fie! Slavă Domnului! -Piciorul meu... oftează Tina. -Lasă, trece până
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
Îi vei conduce dupe regulile tale, care nu întâmplător sunt parte a regulilor Divinității și ale bunului simț, reguli care de mult timp nu mai sunt respectate pe Pământ. Mai contează oare că acest Pământ se duce cu totul de râpă? Privind de mult timp în jur, este simplu de înțeles că omenirea nu mai merge pe niciun drum. Nu mai are vreun sens, nici cap, nici coadă. Nici început, nici sfârșit. Totul este o imensă pierdere de timp pentru cei
UN REGE FĂRĂ REGAT de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370425_a_371754]
-
să se mărite, dar acum, în fața cererii, erau luați prin surprindere. În această perioadă, cu criza, erau și ei în impas. De curând, guvernul Iorga tăiase și pensiile, lucru care îi afectase puternic. Afacerea cu alcoolul medicinal se dusese de râpă și pensiile ajunseseră singurul venit curent. Care acum nu mai era... - Dar Elisa este foarte tânără. De abia a ieșit de la Școala Catolică de Maici. În Cernăuți, fetele de familie urmau această școală, să învețe să se pregătească pentru căsătorie
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
cu dor, fiecare pas, o altă nuanță, de la roșu aprins la albul-nonculoare. Cinste poetului care a făurit o astfel de rugă, îngenuncheat de femeia care i-a stârnit iubirea completă! (Dorina Manu) BIO-BIBLIOGRAFIE Născut la 12 februarie 1957 în localitatea Râpa de jos, județul Mureș. Fiu al lui Gheorghe și al Ioanei, țărani sortiți muncii pământului și respectul pentru valorile tradiționale ale satului românesc. Absolvent al Liceului de muzică și arte plastice, secția Arte plastice, promoția 1976, Tg-Mureș. Licențiat al Facultății
DORINA MANU DESPRE VALERIU COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370646_a_371975]
-
din care ne este alcătuită viața, entități nespectaculoase, în sine, dar conținând întregul mister al existenței) (Vila de sub colină sau cum se poate scrie puțină literatură cu puțin); apoi: Nonvaloarea (Parada veleitarilor); Eșecul trăit cu o stăpânită melancolie (Andreea); Cunoașterea (Rîpele galbene). Ce tip de lectură convine, oare, aceastei substanțe epico-reflexive? Cartea îndreptățește, face posibile mai multe lecturi. Vom trece în revistă câteva dintre ele, stăruind, cum se va vedea, asupra uneia, cea care conferă prozei adâncime și perspectivă. Mai întâi
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
cu o carte în mână, citind. Altfel spus, spre a esențializa și decripta o atare stampă: omul singur, omul de pământ, ha’adham, în ilimitarea metafizică, încercând să descifreze tainele, încercând să înțeleagă. Și să se înțeleagă. Reproducem, din finalul Rîpelor galbene, un pasaj mai elocvent decât orice concluzie: „...din nou călare pe Șargu’, izolat la margine de pustă, adîncit în lectură, ceasuri de-a rîndul. Apoi, în amurg, însingurat și captiv aceleiași melancolice nemărginiri, robit aceleiași gravități a stepei fără
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
Coșmar în Balcani”. Acest „set de reguli” ne dă încredere în puterea de a rezista și, câtă vreme îl urmăm, chiar dacă ne trezim săraci lipiți sau înfometați, răniți, asupriți sau discriminați pe nedrept, ne ajută să nu ne ducem de râpă, ne face capabili să răzbim. Pe casa copilăriei mele tronează, cam fanfaronescă o inscripție cu caractere germane antice: „ Wer aus der Schule nichts ins Leben nimmt, den wird das Leben in die Schule nehmen.” („Cel care din școală nu ia
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
munte etern, căci tu mi-ai dat vlagă și știință, tu m-ai învățat respectul și mi-ai insuflat dragostea de neam și de glie străbună! Pe coasta ta, m-am simțit liber ca pasărea cerului și am hălăduit prin râpele tale, fugind mâncând pământul, atunci când vreun porc mistreț, apărea te miri de unde, sau ursul morocănos se ițea de după o tufă de jnepene, nemulțumit că-i stricam somnul de amiază. Așa eram eu la vârsta copilăriei, cu părul blond, destul de lung
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
Urmează o succintă prezentare a celor patru anotimpuri istorice: PRIMĂVARĂ POLINESIANĂ. A fost cadoul fiului meu când am împlinit 75 de ani de viață. Am călătorit de trei ori în Polinezia: o dată cu Ica (soția mea, N.R), o dată singur în Râpă Nui și acum cu fiul meu. Pentru mine polinezienii sunt cei mai cutezători, neânfricați, demni și frumoși oameni pe care i-am întâlnit în peregrinările mele. De la ei am aflat și învățat despre mâna, acea forță neuropsihică extraordinară de origine
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
sub clopote verzi lucii oglinzi din dânsul să-și facă; trecutul în care chipul ți-l pierzi ca-n grupurile apei când seaca. Tot mai’în adâncuri, fără-ncetare fug printre-ale pădurii pagode. Blestemu-i crâncen, nu am scăpare decât la râpă Uvedenrode. Referință Bibliografica: Blestemul / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411, Anul IV, 11 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Râul Bâz : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BLESTEMUL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368236_a_369565]
-
în cale, doar tu singur n-ai murit într-un chip atât de tainic și atât de fericit? Și din molima cumplită, ai scăpat nevătămat ! Ți-amintești de-al tău prieten care acum e îngropat și cu care într-o râpă ai căzut și tu-ai scăpat? Dar colegul tău de școală care zace în durere și-i printre străini sărmanul fără nici o mângâiere? - Te-a acoperit Stăpâna și-a purtat de grija ta pentru scurta-ți rugăciune făra-ți cere altceva
RUGĂCIUNEA LUI AGATONIE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368283_a_369612]