1,696 matches
-
seamă. Zmeii, cum le este felul, Hotărâseră anume: Își zidiseră castelul Departe de orice lume. Zmeoaicei, tare bătrână, Urâtă, și rea, și proastă, Îi intrase-n căpățână Să-i aducă o nevastă. Dar nu una oarecare, Fata cea mai mult râvnită Pe pământul ăsta mare De-mpărați și regi dorită. Și cum zvonurile zboară Iute-n zarea cea albastră Și pământul înconjoară, Ea află de fata noastră. - I-auzi, mă, ce se vorbește, Că la Răsărit de Soare Cică într-un
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
de nicăieri, un simbol pentru atâtea generații, un bun de patrimoniu național. Artist polivalent, fiind în același timp actor, muzician și compozitor, maestrul Tudor Gheorghe are unicitatea pe care orice artist, orice inițiat ce zămislește arta, din glorificate inspirații, o râvnește, căci a fi unic este într-adevăr cea mai împovărătoare misie pe care existența ți-o conferă, tu având responsabilitatea de a fi în permanență altfel, încercând să păstrezi demnitatea și esența mesajului artistic. Cu o cariera impresionantă, inegalabilul Tudor
TUDOR GHEORGHE IN CONCERT LA SALA RADIO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372343_a_373672]
-
asteptata mulțumire când dorește să te ia Și cu tot cu trup și suflet, dinadins să ți se dea. Fericirea-i rodul muncii, răsplătita pe deplin, Rodul vieții si-al iubirii renăscând prin hâr divin. Ea-i atunci cand rogi pe Domnul și râvnești să fii iertat; Ești un om și tu și nu poți să trăiești far-de păcat. Floare rara-i fericirea, cine vrea să o ajungă, Pân-la ea-i dor și supliciu, pân-la ea e cale lungă! Referință Bibliografica: Ce e oare
CE E OARE FERICIREA? de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372494_a_373823]
-
de Dumnezeu prin preoți”. Să credem că o asemenea inepție domină întregul cosmos? Putem cerceta ceva mai aproape spre a ne edifica. Dacă există inteligență undeva în cosmos fiți siguri că sunt entități bune care nu fură, nu înșelă nu râvnesc la nevasta altuia. Dumnezeu a trebuit să reamintească prin Moise cele zece porunci ca omul să fie om. Le respectă cineva? Poate animalele! Echivalentul omului evoluat nu are de unde știi ce este răutatea, ce înseamnă să pui o pilă sau
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
seara, intrau în han, atmosfera se schimba brusc. Dar încep și invidiile, fie din faptul că Nicu, zis Culici, avea cea mai aleasă pepinieră de pomi din sat, chiar din zonă, fie pentru că era campion, fie pentru nevasta lui frumoasă, râvnită cu poftă. Răutatea umană începe să acționeze. Bărbați și femei, încep să-l intoxice pe Culici cu fel de fel de minciuni, invenții, cu scopul de a strica buna rânduială a tinerilor căsătoriți. Cum că Nicu întreține relații cu o
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
inimă și să te unești cu Dumnezeu, să te interiorizezi prin rugăciune, să te lași inundat de frumusețea rugăciunii, prin care primești puteri noi, curaj, te pierzi în lumea aceasta; și deci dacă noi avem această identitate, atât de bogată râvnită de alții trebuie să ne bucurăm de ea. Occidentalii își dau seama că au pierdut această vână spirituală, de aceea mulți dintre ei caută adevărul în religiile orientale care îi ajută să se interiorizeze, ori noi avem aici Ortodoxia noastră
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
moare / răsăritul e rece... fără culoare » Mai este nevoie de vre-un ... IV. CREPUSCUL, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 581 din 03 august 2012. se însera pluteam fierbeai și ne iubeam într-un desen pictat cu orizonturi Râvneam și-n ziuă ceața alburie ne diseca se-mprăștiau apusuri vieți cenușii și colbul se-răspândea umplându-ne cu vise Ne ascundeau cometele de lucși și noaptea-albastră cenușie se-nviora Era târziu și totuși ni se părea dorința miticului ars
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
mărturisește Iisus Hristos. Aceste trei praznice reprezintă icoana Judecății de Apoi. Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul stau de-a dreapta și de-a stânga Mântuitorului mijlocind pentru lume. Ei ocupă aceste două locuri de mare cinste pe care le-au râvnit cândva cei doi Apostoli frați, Iacob și Ioan, și nu le-au primit pentru că erau deja rezervate (Mat. 20, 20-23). Maica Domnului, prin rugăciune, a fost mijlocitoare pentru oameni în viața pământească și continuă această mijlocire în viața veșnică pentru că
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
a lungul vieții, în așa fel, încât să poată spune la 90 de ani: „eu voi sări peste sută”, precum cu umor și optimism ne spune prietenul nostru Ovidiu Creangă. Mulți l-am luat ca model de viață și toți râvnim să ne păstrăm starea lui de spirit, vioiciunea minții capabilă să aștearnă scrieri și să scânteieze în epigrame într-o etapă de viață în care mulți au trecut într-un fel sau altul la odihnă. Câți sunt la număr cei
OVIDIU CREANGĂ LA 90 DE ANI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344920_a_346249]
-
la gură când vorbesc, dovedind o mare doză de neseriozitate, de multe ori de incultură, ori își revelează orgoliul în cel mai dibaci mod. Vreau să spun că printr-o atitudine de neobrăzare, de vulgaritate, mulți își apără prostia, necunoașterea, râvnesc sau își apără puterea, dar nu și țara. Devin dintr-o dată demagogi și vorba lui Nicolae Bălcescu, niciodată un demagog nu poate fi un adevărat om de stat, dar nici un adevărat om de cultură, nici un adevărat funcționar public care să
POLITICA, CULTURA SI NEOBRAZAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344953_a_346282]
-
de ieșire, ca să nu se bată. Gâștele își luau zborul spre baltă...rațele, lip-lip și ele...curcile, taman în vie...iar găinile, la porci, peste gard. Doar puii erau cuminți, până le dădeau penele. Odată trecut acest episod, mai puteam râvni la o oră-două de somn. Desfac gardul, tot pe acolo pe unde ieșeam acum 20-25 de ani să mă duc la un vecin, să ne uităm la filme, la sârbi (că noi nu aveam antenă de-aia...”cu prostii”). Ai
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
străbuna vatră vizitându-ne părinții sau prieteni, rude pașii rătăci-ne-vor drumuri reci, de piatră cărările fi-ne-vor lumi pustii, de umbre și peste noi, nostalgic, adevărul plânge. Ne vom prinde visele, în șir de ani ce zboară râvnind cu-nfrigurare la liniștea de-acasă când liliecii nopții ascunși sub grinda de afară se-mpiedică de pânze țesute ca o plasă de triști păianjeni negri, sufletul vor strânge... Vom reveni în sat, cu timpul, tot mai rar clopotul amintirilor
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
popoarelor lumii iar popii să se adreseze acestei amărâte lumi nu Sfântului Sfânt superior tuturor Sfinților. Oare de ce popii învrăjbesc tocmai în religia menită să înfrățească? Dumnezeul evlavioșilor este undeva departe. În cerurile veșnic înnorate de păcatele lumești, precum banul, râvnite de toți dar atinse de puțini. Nu cumva ne-am pripit alegând un Dumnezeu atât de îndepărtat înainte de a stabili mijloace sigure de comunicație cu El? Au oare popii un „mobil” cu care comunică cu Dumnezeu de oriunde și oricând
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
în întâmpinarea celulei feminine, ovulul imobil și pasiv. În rest, comportamentul indivizilor, masculi și femele, în timpul raporturilor sexuale este calchiat pe cel al organelor sexuale elementare (care sunt cele masculine, pentru cine nu stie teoria). Masculul urmărește femelă la care râvnește, o înhață și o pătrunde. Dar reduceți astfel, din punct de vedere psihologic, caracterul de masculinitate doar la factorul agresiune. Nu este sigur ca făcând astfel, veți afla ceva esențial..." își mai dădea seama maestrul. Într-adevăr, încercând să definești
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
rostim, din străfundul inimii, pentru sine precum pentru noi! - ...căci Părintele RADU BOTIȘ pentru Neamul Românilor celor TOȚI, pentru „NOI”, cei de PRETUTINDENI, mucenicește și cântă, cu îngerii dimpreună, și-și trudește Duhul și glasul și mâinile, cu râvna sfântă (...râvnindu-i, pe TOȚI ROMÂNII, în turmă să, strânși iarăși, din amară risipire a vremilor celor cainice, ale jălniciei prezentului - la sânul cel de MAICA și SFÂNTĂ GRĂDINĂRITĂ a Raiului Domnului-HRISTOS, MÂNTUITORUL ȘI LUMINATORUL LUMII - la sânul de SFÂNTĂ ROMÂNIE!): „Dumnezeu
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
surpriza întinzând o cotropitoare plasă peste toată puterea ce-ar fi putut să o aibă graiul meu. Am exclamat, așa cum i se cuvine sincerității: „De o viață v-am căutat!”. Sunt unul dintre cei mai harnici și neînduplecați în a râvni să ies în calea celor pe care inima mea îi caută. Fiecare ducere la capăt a țelurilor acestea care mă domină reprezintă pentru mine adevărul unei minuni a lumii. Nu pot a nu zice că întocmai minune e întâlnirea cu
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
de autentic cum si moartea încă mă așteaptă printre plăpînde flori de prun am harul să mă desprind de cuvinte într-un soi de născocire a privirii întoarse înapoi pe cele mai groase ziduri de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie unicul ei drept la dragoste. Noli me tangere, singurul meandru de care mă tem. Referință Bibliografică: Noli me tangere / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1047, Anul III
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]
-
Dar, în același timp, spune liniștit: „îngerul îmi sărută fruntea / adormind / sub genele mele / întredeschise.” (Somnul îngerului). Aventura spirituală intitulată frumos „Somnul îngerului” - este o încercare disperată de a ieși din marasmul cotidian, din haosul nopții - spre lumina și pacea râvnite de oricine. Nu e ușor. Nu e ușor, mai ales atunci când „ciocnim lacrimile / între ele / în timp ce pe / fața noastră aleargă / dumnezeiasca ninsoare / a disperării” (Lacrimi). O estetică a urâtului plină de stafii decojite, camere umede și reci, atmosferă ostilă oricărei
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
și cu spaime! Parlamentul României e o gogoșerie care vinde românilor gogoși cu sedative. Conștiințele sunt aici imunizate și executate. Bravadele aleșilor a îngenunchiat țara, sub plăpumi de promisiuni albe peste întunericime mediocritate și perfidie, ca nămeții din Siberia. Politicieni râvnesc doar colecții de voturi, nu au ca scop comasarea și fructificarea valorilor. Hoția și-a făcut peron în România iar justiția a călătorit la conclavul european. Bine pentru români nu mai există decât în poveste, prearătat de către unii preoți, mulți
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
acestor provocări, Episcopul Nicolae Popovici mărturisea: „...Eu sunt foarte liniștit. Țintele vieții mele sunt precise. Drumurile sunt croite până la capăt. Abaterea de la ele nu există, cu nici un preț. Un lucru e de mirare. Astăzi nu stau în calea nimănui, nu râvnesc situația nimănui, sunt retras în creieri de munți și-n sărăcie - și totuși nu încap de mine, se împiedică mereu de mine, se ocupă cu o perseverență vrednică de lucruri mai bune de persoana mea retrasă de pe arena vieții publice
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
apropie... toate popoarele s-au mișcat... căci furtuna mântuirii a început... Vezi! cu cât mai mult pleci capul, cu atâta cei nelegiuiți își bat joc de tine și sug sângele tău... Din a dreapta și din a stânga piticii și uriașii râvnesc la tine, oricât de slabă și zdrumicată ești.” „Cinge-ți coapsa ta, țeară română...duhul Domnului trece pe pământ.” Referință Bibliografică: Cântarea României... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397, Anul II, 01 februarie 2012. Drepturi de Autor
CÂNTAREA ROMÂNIEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347017_a_348346]
-
dă întâlnire cu cuvântul nu în matricea formativă a acestuia, în limbă, ci într-un loc al plecărilor succesive, în limbaj: ''Ca Moise, Doamne, eu te-aș fi slujit/Pe Muntele Sinai, urcând cu greu./ Pământ făgăduit eu n-am râvnit,/ Ci numai Izbăvirea sufletului meu'' (Ca Moise-Concert melancolic, pag.38). E ca o poveste scrisă în versuri, o poveste de dragoste. Poetul își revendică singurătatea ca un ecou răsfrânt al acestei singurătăți nevoite, iar adâncul de sine capătă forma semnului
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
Nu mă-ncumet să m-avânt Nici când am în pânze vânt, Căci mă depărtez de mal Numai cât mă duce-un val. * Nu mă-ncumet nici când harul Cere doar să-ntind paharul, Căci și azi, precum și ieri, Doar râvnesc la primăveri - * Și-anotompurile mele Au fost doar un joc de iele, Amăgiri cu chip de zâne Ce vor merge-n cer cu mine. Referință Bibliografică: NU MĂ-NCUMET / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 646, Anul II, 07
NU MĂ-NCUMET de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346309_a_347638]
-
Mocnind în spuza de cenușă,/ Târziu simții și eu un bob de jar/ Ce îmi gravă în inimă o ușă/ Prin care să-mi devină felinar.// De-atunci aleg grăbit cuvinte,/ Doar scoici din ochiul meu de mare;/ Eu nu râvnesc la cerbi cu stea în frunte,/ Ci doar adăst să mângâi căprioare. Referință Bibliografică: Gheorghe Pârlea (n.1948) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 458, Anul II, 02 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate
GHEORGHE PÂRLEA (N.1948) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346323_a_347652]
-
spiritului său înalt și frumos, ascuns ieftinătății cotidiene. „Ce suntem noi... Prin ierburi foșnitoare vin glasuri de părinți și-n fiecare zarzăr e o mumă cu gene în petalele de mai jelind în brumă. Din oase-și trag gutuile mireasma râvnind la pulpe de fecioare-n somn și-n taina lacrimii de rouă noaptea e os de domn. Grămezi de oase-n jos la temelii și suflete sunt jos, da, jos la baze eu și cu tine dacă luminăm, nu suntem
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]