1,700 matches
-
într-o editură. Asta era ceea ce îmi trebuia mie: o editură care să îmi publice tot ce scrisesem cu 30 de ani în urmă! El a fost ca un vânt care apare când te aștepți mai puțin și nu te răcorește niciodată de ajuns. Ne-am împrietenit, deși totul distant și limitat, se baza pe un respect reciproc. Din discuțiile purtate, a înțeles că eu scriu de mult timp și că aș dori să public ceea ce am scris. Mi-a spus
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
Bine codificat. Repetăm, la nesfârșit, aceleași scenarii. Doar alte tehnologii. Cu același final. Un singur lucru nu învățăm. Cel mai simplu cu putință. Cum să ne trăim cât mai bine segmentul de viață hărăzit de divinitate pe Terra. M-am răcorit! Semeni celebri: Lord Byron, Keats, Goethe, Henrik Ibsen, Walter Scott, Enrico Caruso sau Pavarotti și-au purtat pașii pe străduțele minusculei localități și prin piața poetului amintit, născut și crescut aici. Prin anul 79 (șaptezeciși nouă) aici este restaurat... orologiul
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343747_a_345076]
-
aceea din fiecare zi mă ia de mână și-mi arată cerul nesfâșit de nori - maia vezi printre nori luminița - o știu dintodeauna legătura este strânsă îmi duce căldura vieții la piept - ai puterea să desfaci cerul zgomotul să te răcorească lumina să lucreze ogoare chipul palid în oglinda nesfărșitului scânteiază nu o lumină mii de fascicule topind ziduri miroase a mir în nori - maia se usucă pâinea bunica știe ea ce știe ea a inventat duminicile eu sunt lumina Referință
ÎMPĂRŢIM DUMINICA DACĂ VREI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343864_a_345193]
-
Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" 20 Iulie, Sfântul Prooroc Ilie. La mulți ani, sărbătoriților zilei! Caloianul -un ritual de ploaie- De când copilă eram, cu tristețe-mi amintesc, cum vara la râu mergeam, chipul să mi-l răcoresc. Dar apa necesară, în bălți lăsa doar urme. De văpăi să dispară și-al vieții drum să curme. Prin arșița cumplită, femei cu negre straie chemau ploaia dorită în ritual de ploaie. Pe noi, copiii de-atunci, într-un grup
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în șiruri Și un nour,ca un fur. La amiaz' se lasă focul Raspindit la toti și toate, La tot pasul la tot locul, Ies fapturi ca să înoate. Vinticel de miazănoapte Se porneste-ncetisor, Răcorind a zilei șoapte Și aducând un norișor. Iată unul! și încă unul! Plumbuind deodată cerul Trage Cel de Sus cu tunul Și apoi udă,cum i-e felul. Ropot zgomotos de picuri, -Doar atât se mai aude- Întrerupe mii de
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
la glastre Doamne, pofta de sărut-mâna, atingere neatinselor coaste! Nașterea mișcării: stăpânirea. a căldurii - tăcerea, cumințenii Doamne fuioare dincolo de haos, domn, gerul Izbește nesimțirii Cremenea îmblânzește resfințirii fierul și focul. sunt cenușă. calcă-mă. Naște-mi oazele, ibișii, mireasma sorilor. răcorește-mi-Te Ghioc în căutare, respins de murmurul mării Eram noroiul. fi-mi rinocerul. Referință Bibliografica: Auz dulce - de Alex Amarfei / Alexandru Enache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DE ALEX AMARFEI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/342955_a_344284]
-
nivel de referință. „Să mergem spre casă”, îmi spuse la poartă și începurăm să coborâm dealul în liniște și răcoare. Pe la mijlocul drumului își aprinse pipa și tutunul se răspândi în miros de cireșe pe aleea curgătoare. Printre copaci, stelele se răcoreau după canicula prânzului, în înaltul cerului, acolo de unde ne priveau rugăciunile înfăptuite. Și tot așa, ziua aceasta luminată, această desprindere a realității de cotidian, mai mult decât puteam să îmi imaginez atunci, avea să redefinească un întreg început fară egal
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
rezultate după un timp, prin trezirea la viață, din nou, a simțurilor. Ne învârteam în cerc, călcând apa și pregătind un nou moment erotic. Preludiul se realiza prin săruturi sărate de la apa mării și prin îmbrățișări în apa care ne răcorea trupurile din nou înfierbântate... Mâinile noastre umblau libere pe trupurile goale, când pe deasupra apei, când prin zonele erotice, pentru a ajunge la clipa când corpul singur își va cere drepturile sale. Am adus-o ușor lângă barcă, iar ea s-
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
clipe. Ușor, ușor, ne-am revenit din transa acestei uniuni fizice și sufletești, în care ambele noastre ființe au răspuns, în același moment, la acea clipă ancestrală. Eram transpirați, obosiți, transfigurați. Și iarăși am sărit amândoi din barcă, să ne răcorim în mijlocul mării. Era ultima baie în mare pe acea zi. După mai multe ture în jurul bărcii, a venit din nou la mine, m-a cuprins pe după gât și m-a sărutat cu pasiune, murmurându-mi în ureche: - Mulțumesc, iubire! Cuvintele
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
un zugrav al penelului și ar trebui să imortalizați o imagine din această mirifică lume, care ar fi acest tablou ? Grigore Vieru Ferestrele casei/ deschise-n Univers./ Pereții albi/ ca miezul de nucă proaspăt,/ ca niște steaguri de pace,/ mama răcorindu-și palmele,/ alipindu-le de fața lor. Iarba înaltă, uitându-se pe geam în casă. Eu, jos, în ogradă, sub umbra zarzărului, care nu mai este, păzind țărâna, pasărea, izvorul... Și lumina dimineții, în care îmi simt mai liber sufletul
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
un zugrav al penelului și ar trebui să imortalizați o imagine din această mirifică lume, care ar fi acest tablou ? Grigore Vieru Ferestrele casei/ deschise-n Univers./ Pereții albi/ ca miezul de nucă proaspăt,/ ca niște steaguri de pace,/ mama răcorindu-și palmele,/ alipindu-le de fața lor. Iarba înaltă, uitându-se pe geam în casă. Eu, jos, în ogradă, sub umbra zarzărului, care nu mai este, păzind țărâna, pasărea, izvorul... Și lumina dimineții, în care îmi simt mai liber sufletul
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > UNDUIRE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului Iarba gândului tău îmi adulmecă pasul, îmi răcorește talpa simțului și crește mereu sub ploaia dorinței ce ne oxigenează visarea. Îmi culc ideea de viață în frăgezimea ei și-mi înverzești surâsul viitorului cu ghindele pădurii de gorun ce ai cultivat-o pentru noi. Sub scoarța lor ne
UNDUIRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343248_a_344577]
-
amintirea pumnilor luați ziua trecută. - Lasă prostiile, dragă și termină o dată cu suspiciunile astea și cu gelozia că mă scoți din minți! Sile trecuse pe la noi să ne aducă niște șorici și cum era transpirat și-a scos cămașa să se răcorească puțin. Ce, așa mă știi tu pe mine!? Păi, se poate? Ce, io-s d-alea, dă la voi dă la fabrică? Ghiocel, în noua sa postură de primar ales de revoluționari, își dădu imediat seama că exact așa era
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
aminte că mai avea pe cap și un control de la Regiune privind modul în care folosea materialul seminal repartizat și implementarea rasei ameliorate a brunei de stepă în șeptelul C.A.P.-ului. A intrat în camera de baie să se răcorească un pic la chiuvetă și, după o toaletă sumară, și-a scos tot ce avea pe ea, luându-și doar cămășuța scurtă de noapte, ce abia îi acoperea fesele sale tari și frumos curbate. Nu-i plăcea să doarmă în
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
în hol și a așezat florile în apa proaspătă, pe noptiera din camera sa. A dat drumul radioului Bucium să cânte în surdină până face el cafeaua. Săndica a mers la baie să se spele pe mâini și să se răcorească un pic de pe drumul destul de lung de la fermă până în centru, unde locuia Mircea, și să-și aranjeze un pic ținuta în oglindă. Privi cu ochi critici imaginea ce se reflecta din oglindă, trăgând concluzia că este o imagine atrăgătoare și
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
Cetăți, Ceru-a Propovăduit ! Un Dregător, Tarasie, văzând-o ce-a Mărturisit S-o arunce-ntr-o căldare, veninos, a poruncit... În plumb, smoală și ulei, sub focul tare dgorit... Dar Îngerul trimis din Cer, a stins tot și-a răcorit ! Și-a râmas nevătămată !(și-n alte dăți în viitor) Sub sabie pierdut-a capul...dar duhu-i la Mântuitor ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană" , ș.a.
SF.MC.HRISTINA, ERMOLAE SI PARASCHEVI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343414_a_344743]
-
cald și îi era sete. Din ce stăteau de vorbă, din aceea era mai volubilă, mai îndrăzneață și plină de fantezii în vorbire și gesturi. - Ștefan, spuse ea la un moment dat făcându-și vânt cu mâinile ca și când s-ar răcori, nu ți se pare că aici este prea cald? Ce zici? Nu-i mai plăcut acum pe malul mării? Să simți răcoarea nopții, cum te răsfață briza mângâindu-ți trupul înfierbântat de tinerețe și... știi tu..., să asculți țipătul pescărușilor
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
plutitor de nebunii. Nu aminti nimic fetei de intențiile sale, cum nici fata nu-i aminti de dorința de a fi pe barcă. Amândoi aveau aceeași dorință. De a fi la bordul bărcii. Înlănțuiți într-o îmbrățișare tandră de îndrăgostiți, răcoriți de adierea vântului ce încrețea valurile mării, pășeau pe dig ca doi soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia îl călcă pe Ștefan pe picior. - Scuză-mă. Nu a fost cu intenție. Te-a durut
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
mult. Era un fenomen pe care-l trăia pentru prima dată. Se abandonă în brațele bărbatului ce pusese stăpânire peste voința și corpul ei, răspunzându-i la sărutări. Doar noaptea plină cu stele și vântul care bătea necontenit, le mai răcorea temperamentul. Ștefan o luă în brațe și o duse la capătul digului de beton ce se înfigea adânc în mare. Mai departe se reliefau siluetele mai multor ambarcațiuni ancorate în larg. O așeză cu șezutul pe balustrada digului și apoi
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
Cu o impresie deosebită asupra măreției celor două castele vizitate, îmbrățișați ca doi tineri îndrăgostiți ce erau, au pornit pe aleile parcului spre oraș. Erau deplin fericiți. Au intrat la terasa restaurantului Bucegi, vizavi de magazinul universal pentru a se răcori cu o bere și un pepsi, urmând să urce apoi în magazin să-și pregătească fiecare suvenirurile pentru familiile lor. Cum șederea la munte se apropia de sfârșit, Săndica a început să se concentreze mai mult asupra problemelor ce o
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
Cristina și aceasta i-a șoptit ceva la ureche. Nu peste mult timp și-a făcut apariția cu niște cupe uriașe pline cu tot felul de sortimente de înghețată în toate culorile. - Aa.. ce bine îmi pare că mă pot răcori cu o înghețată, spuse Săndica. Este desertul meu preferat. Oricât de mare ar fi nu am să las nimic în acest pocal uriaș, chiar dacă risc să fac roșu în gât. - Lăsați, doamnă, nu vă grăbește nimeni. Nu ne presează timpul
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
știuleți de porumb sau de mănunchiuri de cânepă, care se așază în picioare, în forma unei stive conice. ]. Așa i-a prins înserarea. Vremea nu se prevestea prea bună pentru a doua zi. Începuse să bată vântul și să se răcorească. Transpirația ce i se scurgea pe șira spinării începea să se răcească și Lili simțea un șir de apă rece cum i se scurgea pe sub elasticul chiloților, prelingându-se pe pulpele picioarelor. La început s-a speriat crezând că i
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpu, cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
626 din 17 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Dormi iubito, dormi! Mă întreb: „Câți au fost în Cer?” Pășeșc desculță, simt răcoarea și asprimea pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e locul unde cerul se îngemănează cu pământul, unde munții înalță soarele dimineața: „Hopa sus!” și-l învelesc la apus, să nu
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]