20,710 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > RĂDĂCINI PESTE TIMPURI Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului Rădăcini peste timpuri Autor: Claudia Bota Prin vene sădite din timpuri sacre, Rădăcinile-mi cresc și-mi aduc putere, Prin destin, lacrimile s-
RĂDĂCINI PESTE TIMPURI de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1470444713.html [Corola-blog/BlogPost/370523_a_371852]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RĂDĂCINI PESTE TIMPURI Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului Rădăcini peste timpuri Autor: Claudia Bota Prin vene sădite din timpuri sacre, Rădăcinile-mi cresc și-mi aduc putere, Prin destin, lacrimile s-au topit, din durere. Cerul pare amorțit în atâta cădere, Și totuși nu există moarte, fără plăcere. Rădăcini
RĂDĂCINI PESTE TIMPURI de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1470444713.html [Corola-blog/BlogPost/370523_a_371852]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RĂDĂCINI PESTE TIMPURI Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului Rădăcini peste timpuri Autor: Claudia Bota Prin vene sădite din timpuri sacre, Rădăcinile-mi cresc și-mi aduc putere, Prin destin, lacrimile s-au topit, din durere. Cerul pare amorțit în atâta cădere, Și totuși nu există moarte, fără plăcere. Rădăcini atârnate de temple, Despletesc sufletele noastre, de moarte, E atâta lumină și
RĂDĂCINI PESTE TIMPURI de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1470444713.html [Corola-blog/BlogPost/370523_a_371852]
-
Rădăcini peste timpuri Autor: Claudia Bota Prin vene sădite din timpuri sacre, Rădăcinile-mi cresc și-mi aduc putere, Prin destin, lacrimile s-au topit, din durere. Cerul pare amorțit în atâta cădere, Și totuși nu există moarte, fără plăcere. Rădăcini atârnate de temple, Despletesc sufletele noastre, de moarte, E atâta lumină și atâtea destine, Călătorind prin tărâmuri încercate, A lumilor luminate. Tată, vino acum de rupe lanțurile toate, Pomul iubirii are acum roadele coapte. Referință Bibliografică: Rădăcini peste timpuri / Claudia
RĂDĂCINI PESTE TIMPURI de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1470444713.html [Corola-blog/BlogPost/370523_a_371852]
-
moarte, fără plăcere. Rădăcini atârnate de temple, Despletesc sufletele noastre, de moarte, E atâta lumină și atâtea destine, Călătorind prin tărâmuri încercate, A lumilor luminate. Tată, vino acum de rupe lanțurile toate, Pomul iubirii are acum roadele coapte. Referință Bibliografică: Rădăcini peste timpuri / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Claudia Bota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RĂDĂCINI PESTE TIMPURI de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1470444713.html [Corola-blog/BlogPost/370523_a_371852]
-
asemenea, în această zi nu se cosea și nici nu se lucra la câmp. Singura activitate era curățenia generală din interiorul casei, pentru ca tot ce avea să urmeze să fie cu spor. În unele sate românești se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară, care, în egală măsură, salva viața, dar provoca și moartea. Tot un vechi obicei străvechi, întâlnit în unele sate din estul țării noastre, ne arată cum femeile obișnuiau să atingă un bărbat
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela (dias) “a da” (al doilea component). Are trei variante fonetice, armonizate cu vocală ultima din rădăcinile verbale: -m`ïśi (după a și ï), -m`uśi (după o și u) și -m`iśi (după e și i). Cuvintele formate au accentul pe vocală din interiorul sufixului; sunt adaptate
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
un faimos cântăreț. O voce caldă care se apropie de cea al lui Elvis Presley. Aș dori să fac cunoscut ambele dumneavoastră preocupări. Aș începe cu originea dumneavoastră și legăturile cu România. De unde sunteți părinte Antoniu Petrescu? Care vă sunt rădăcinile românești? Unde ați copilărit? Ce amintiri aveți despre locurile natale? Pr. Antoniu PETRESCU: M-am născut la București, în 15 septembrie 1972. Primi trei ani de viață am locuit pe o stradă de pe lângă Șoseaua Giurgiului. Prin 1977 ne-am mutat
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_parintele_ant_george_roca_1330846637.html [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
Shakespeare. Anglofonia nu este atât de permisivă pentru arta cuvântului. Și câteva infiltrații anglofone au produs poezie, desigur, dar e prea puțin. Câteva exemple? O găsim la Cărtărescu, la prietenul George Stanca și la alții, dar poezia adevărată își are rădăcini latine romanice. S-a spus că limba română este mama limbii latine și bu �nica limbii franceze, nu este adevărat, dar este o familie, incom �patibile cu engleza. De ce se spune despre România că este o țară fără noroc? (râde
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
am întrebat. Era un copac destul de bătrân, cu o grosime în jur de 80 cm - foarte lung, paralel cu pământul, la o distanță de acesta de circa 50 de centimetri. Era un copac parcă special. Era plecat așa direct din rădăcină. Nu făcea nicio curbă, și nici urme nu se vedeau în jurul rădăcinii - vreo ridicătură de pământ, că s-ar fi aplecat de acolo. Era drept ca lumânarea, numai că era paralel cu pământul. Nu trebuia să facem cine stie ce efort ca să
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
de 80 cm - foarte lung, paralel cu pământul, la o distanță de acesta de circa 50 de centimetri. Era un copac parcă special. Era plecat așa direct din rădăcină. Nu făcea nicio curbă, și nici urme nu se vedeau în jurul rădăcinii - vreo ridicătură de pământ, că s-ar fi aplecat de acolo. Era drept ca lumânarea, numai că era paralel cu pământul. Nu trebuia să facem cine stie ce efort ca să urcăm pe ... spinarea domniei sale. Primăvara era locul de joacă al iezilor, care
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
combinația dintre universal și balcanic, de diferența dintre culturi, societăți și chiar civilizații. Marcel Iureș interpretează rolul unui profesor și scriitor american, Robert Traum, care își ia concediu un an de zile ca să vină în Estul Europei să-și descopere rădăcinile. La Budapesta i se spune că Bucovina austro-ungară din care au plecat ai lui acum e a României, așa că acțiunea se mută repede pe meleagurile noastre. Robert Traum trăiește mai multe șocuri - vizuale, psihologice și de situație, dar face față
Tatăl fantomă by http://www.zilesinopti.ro/articole/1991/tatal-fantoma [Corola-blog/BlogPost/99603_a_100895]
-
națională distinctă, așa cum o au cei din Țările Baltice, nu are un scop statalist bine determinat, întreaga populație fiind, în linii mari, împărțită în două părți aproximativ egale: o parte orientată spre Uniunea Europenă și România, acolo unde ne sunt rădăcinile, iar altă parte - în special alogenii și o parte din moldoveni dezinformați și debusolați de sistemul mediatic prorusesc extrem de agresiv - spre Rusia. Statalitatea Republicii Moldova a dat faliment, lucru demonstrat de cei 25 de ani de idependență, care au condus la
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1471933801.html [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
Pliniu cel Bătrân, în Historia naturalis, ne spune că aceste "Coloane Luminoase"se află în țară hyperboreenilor, în spatele Munților Carpați, în „ fortăreața carpatica”, acolo se află „ tătânele lumii”. Iată de ce consider că numai aici se va putea uni „ramură cu rădăcina” în noul Pom al Vieții. Pentru că în primul rând românii, prin marca genetică a geto-dacilor, care poartă „codul 666”, sunt compatibili genetic cu lumea zeiilor și implicit cu poporul israel, care au făcut deja un „dublu salt cuantic” prin homozigotare
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Romania_eterna_israelul_si_gradina_maicii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
20 martie 2012 Toate Articolele Autorului Într-o vreme n-aș fi știut să aflu izvoarele În fiecare viața scrutam cerului pridvoarele nu vedeam brațele copacului ce creștea drept din inima mea uimit cu soarele doar îi ascultăm undeva tăcând rădăcina adăpându-se din iubire ca-n arșiță mare căprioarele Și-n timp ce în pumnii furtunii vâltoarea-mi seca mai adânc se-nălța liniștea apelor din crucea mea Că o taină în văzul lumii De ce nu mă credeți când vă
CÂNTEC DE TREZIT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_trezit_violeta_deminescu_1332277063.html [Corola-blog/BlogPost/354661_a_355990]
-
simplu, răspunzînd aceleași chemări nerostite.Amîndoi au găsit la masa ta , lângă bucată de pâine , vorba care aduce lumină, vorba care vindeca , vorba care iartă. Acum am venit eu, ca să cer iertare pentru sufletul nostru orbit și strîmb și pentru rădăcinile noastre scoase din pămînt prea curînd și de vinturi nu prea puternice. Rămîn în cerdac. Aștept... Ce..? Pe cine...? Sunt singura....., prea singură.... Oare mai vine cineva la o casă simplă și umila,pierdută în arșiță verii pe o ulița
CERUL CU STELE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1410289073.html [Corola-blog/BlogPost/377726_a_379055]
-
cânta, aș fi cântat, el trebuia să-mi audă doar vocea, o voce umană ca să știe că nu-i singur și nu se va topi în natură, răpit de peisajele care zburau departe. A recepționat muzica mea în armonie cu rădăcinile.Grecul m-a înțeles, supraviețuind, și nu-mi cunoștea limba. Alții îmi cunoșteau limba și nu puteau zbura cu mine. Caruselul din Budapesta m-a înnebunit de-a dreptul, mergea în valuri, nu știam cât de înalt țâșnim, nu știam
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Caruselul.html [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
te-ar legăna pe gene ca pe-n prunc in nopți de vară... Dacă tu, purtat de vise, într-o zi m-ai părăsi, Dragostea și cu Credința pentru mine te-ar găsi. Căci ne leagă ca pe-o floare, rădăcina de pământ, Sufletele-n simbioză sunt unite-n legământ. Dacă tu nu ai fi fost printre oameni pe pământ, În genunchi la rugăciune aș fi plâns către cel Sfânt Să te facă înger pașnic, cum dintotdeauna ești, Iar în ceruri
DACĂ TU... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1483233107.html [Corola-blog/BlogPost/382869_a_384198]
-
țărmuri stâncoase. Seara coboară în cântecul greierilor cu gabriolete trase de cai înaripați. Din amvonul zilei pleacă păsările spre pădurile-n care arde crepusculul, fâșia tăcerii se extinde, toate ființele se retrag în sălașul odihnei. Amurgul uitării prinde-n iubire rădăcini si-n inima mea se amestecă arșița și răcoarea ca într-o fântână. Referință Bibliografică: Amurgul uitării / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 965, Anul III, 22 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu
AMURGUL UITĂRII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Amurgul_uitarii_llelu_nicolae_valareanu_1377127985.html [Corola-blog/BlogPost/364412_a_365741]
-
părăsit doar razele lunii. Alb nemărginit- șiruri de urme de pași și nicio umbră. Foșnet când și când- printre ramuri de măslin pâlpâie-o stea. Apus de soare- șiruri de copaci în alb jos prăpastia. Cireș dezgolit- între crengi și rădăcini în treacăt umbra. Noapte în pustiu- pe nisip doar razele și nicio frunză. Nicio rază-n cer- sub felinar copacul legănat de vânt. Soare nicăieri- între tălpi și copite albul zăpezii. Frunză-n cădere- în urciorul încă plin tremură luna
HAIKU, DJAMAL MAHMOUD de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_djamal_mahmoud.html [Corola-blog/BlogPost/348233_a_349562]
-
ape vii, Fără fiice, fără fii... Românie fug și fugi Să ne vindem sclavi și slugi Pe-o para și doi țechini La dușmani și la străini.... Românie crâng bogat, Arborii ți i-au tăiat Și te-au smuls din rădăcini Să te vândă la străini... Românie gem și gemi De durere și blestem Pe păcatul hramului Și blestemul neamului... Românie rai ciuntit, Ți-au mânjit și țe-au pocit Chipul mândru românesc Cu catranul țigănesc... Românie duc și duci Greu suspin
ROMÂNIE PLÂNG ŞI PLÂNGI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Romanie_plang_si_plangi_romeo_tarhon_1345611461.html [Corola-blog/BlogPost/355135_a_356464]
-
sa i-a netezit intrarea în rezonanță cu cel care s-a întâlnit cu ea. Biografia lui Grigore Vieru a fost rezumată magistral de autorul însuși în celebrul său Epitaf: „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” Marginalii despre volumul „Rădăcina de foc” -, căutând să dea un înțeles acestei inspirate sintagme, încearcă să-și spună părerea, Lidia Carmen Pircă în eseul „Rădăcina de foc a liricii românești”. Autoarea eseului afirmă că poezia lui Grigore Vieru este „înscrisă în tiparul simplității” și
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
rezumată magistral de autorul însuși în celebrul său Epitaf: „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” Marginalii despre volumul „Rădăcina de foc” -, căutând să dea un înțeles acestei inspirate sintagme, încearcă să-și spună părerea, Lidia Carmen Pircă în eseul „Rădăcina de foc a liricii românești”. Autoarea eseului afirmă că poezia lui Grigore Vieru este „înscrisă în tiparul simplității” și „răspunde nevoilor sufletului omenesc”. „Săpată adânc în lacrimi și cuvinte tăioase, lirica lui Grigore Vieru se înscrie în șaizecismul basarabean, dezvoltând
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Autoarea eseului afirmă că poezia lui Grigore Vieru este „înscrisă în tiparul simplității” și „răspunde nevoilor sufletului omenesc”. „Săpată adânc în lacrimi și cuvinte tăioase, lirica lui Grigore Vieru se înscrie în șaizecismul basarabean, dezvoltând o sonoritate existențială, ale cărei rădăcini critica literară le-a identificat în sămănătorismul-poporanist cu lungi ecouri de mesianism poetic, în descendența Goga-Mateevici. Poetul basarabean evocă apriori nostalgia paradisului pierdut, a copilăriei, a vetrei strămoșești, descoperă puritatea naturii, bucuriile simple și reconstituie arhetipul mamei, ca simbol matriceal
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
nostalgia paradisului pierdut, a copilăriei, a vetrei strămoșești, descoperă puritatea naturii, bucuriile simple și reconstituie arhetipul mamei, ca simbol matriceal”. Printr-o analiză temeinică, scrupuloasă, Lidia Carmen Pircă - reușește să redea imaginea poeziei vierene în toată frumusețea și valoarea ei. „Rădăcinile de foc” ale poeziei vierene se află în lirica populară, urcă prin sensibilitatea romantic eminesciană, lovesc tangențial mesianismul lui O. Goga și al Magdei Isanos, pentru a se topi în leagănul misterios al naturii blagiene. Asocierile inedite ale limbajului, expresivitatea
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]