3,048 matches
-
adunat restanțe, Le-ai strâns pe toate-n tine, destin amăgitor! Negoț nu fac cu clipe, iubirea nu e marfă, Izvorul meu de viață ești tu, de nu știai! M-ai ridicat din beznă în sunete de harfă, Mi-ai răscolit trecutul, lăsându-l fără grai. Cuminte-aștept să vină o nouă primăvară, Cu-al ei alai de fluturi și mândrii ghiocei, Să-mi iei, duios, pe umeri, a inimii povară, Și din lumina nopții să-mi împletești cercei... Referință Bibliografică: IUBIRE
IUBIRE ȘI DESTIN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363428_a_364757]
-
plaje cu nisip. A fost să fim vecini cu ea, Așa au hărăzit profeții, Iar valul ce i se spărgea De-atunci își caută poeții. La mii de musafiri zâmbește, Prin voia lor le dă iubirea, Dar pe poeți îi răscolește Zbuciumul ei și preatrăirea. Cel mai puternic a durut-o -Și povestește cu mâhnire- Că Eminescu n-a văzut-o, Dar a pictat-o-n nemurire. Rămâne dor neîmplinit, Căci clipa-i soră cu uitarea, Pe malul său nu s-
DOR NEÎMPLINIT de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363434_a_364763]
-
să mai văd, Merg drumul meu să-l sfințesc. Doar întâlnirea cu tine-i cuminte, Alunecă vie printre nebune morminte, Am mai trăit încă o viață poveste de-acum, De alta nu-mi mai aduc aminte. Destul cu zâmbete ce răscolesc, Ce aflu acum niciodată n-am să găsesc Dacă din locul acela de unde atunci am venit, Un suflet mă nasc și altul trăiesc! Referință Bibliografică: Iubirea dintre doi oameni este întâlnirea între două singurătăți / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
IUBIREA DINTRE DOI OAMENI ESTE ÎNTÂLNIREA ÎNTRE DOUĂ SINGURĂTĂŢI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363520_a_364849]
-
Miroase-a Fiul Sfânt natura. Din zarzării naivi și înfloriți Și azi eu Îi respir făptura Și-L simt în mugurii pe ramuri Răstigniți. Prin gânduri, sfânt și-nmiresmat, Mă viscolește, albă, floarea Și prin ungherele din suflet tulburat Mă răscolește, mai profund ca moartea, Învierea. Urcă ne-nvins misterul din pământ Cum urcă-n mine iarăși viața, Din rădăcini spre ramurile-n vânt Și cum El s-anălțat din noapte, Dimineața. Nu vezi cum înviază iar Cristos În fiecare frunză, floare
MIRESME SFINTE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362386_a_363715]
-
călătorit aproape jumătate din distanța până la București. Violetta era cea mai obosită. Nu închisese ochii toată noaptea. Și-a întins picioarele pe o canapea goală de alături și a dormit buștean până aproape de Ploiești, când s-a aglomerat trenul. Am răscolit multe amintiri cu Dan și cu Silvia, până într-un târziu, când ea a adormit. Cred că am dormit și eu vreo două ore, dar după ce am ieșit din Bucovina. Țineam morțiș să mai văd pe fereastră, când se luminează
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Dernier Dance” Șoferul dă aparatul tare.Tea traduce în gând: Nu sunt decât o simplă ființă,/ Fără el sunt cam pierdută. Un ultim dans ca să uit mâhnirea mea,/ Vreau să evadez, să iau totul de la capăt,/ O, dulcele meu chin.../ Răscolesc cerul ziua și noaptea,/ Dansez cu vântul și ploaia,/ Puțină iubire, un pic de miere/ Și eu dansez, dansez, dansez”. Dansează în gând cu el... -Închide naibii aparatul ălă, că mă arunc din mașină. Strigă femeia cea prea elegantă pentru
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
Și-am exilat trăirea într-un ocean de stele.// Din zborul de albine și-a dorului credință/ Am împletit speranțe, descătușări de vise,/ Cortine ridicat-am purtând cu stăruință/ Cununi de gânduri pure spre verile promise” (Nostalgie). Aici dorul arde, răscolește și chiar viscolește, făcând sufletul să vibreze. Iar în aceste retorte sufletești, din flăcările vii se nasc scântei: „Mă arde-un tainic dor, mă viscolește/ Cu fulgi de foc și străluciri de stele” (Dorul). Și nu o dată, viscolul lăuntric răscolește
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
răscolește și chiar viscolește, făcând sufletul să vibreze. Iar în aceste retorte sufletești, din flăcările vii se nasc scântei: „Mă arde-un tainic dor, mă viscolește/ Cu fulgi de foc și străluciri de stele” (Dorul). Și nu o dată, viscolul lăuntric răscolește scântei. De notat faptul că prozodia este perfectă, simțul ritmului și al măsurii fiind înscris în firea poetei, nu există asonanțe, versurile curg liber precum un șuvoi limpede de munte, în șopote și eufonii fără cusur. Există bogății neasemuite în
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
plutit toată viața! Să vrei să-i simți în vene murmurul iubirii, îmbătat de sunetele ei de dragoste, să vrei să simți cum freamătă și cum palpită, să simți susurul bucuriei și cum plăcerea vă inundă! Să vrei să te răscolească cu respirația ei sacadată, cu geamătul iubiririi să te readucă la viață, să vrei să te privească cu ochii ei mirați, de diamante negre, să vrei să-ți șoptească, mereu și mereu, că te iubește! Iubirea ce i-o porți
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
cele mai dorite atingeri, din tine în mine, din mine în tine, - Așhi di bunu, nu ari mardzânji!*, îți spuneam, privindu-te. Viața este făcută, doar, din momente. - Cu unica mea, la atâta distanță, am avut trăiri prea intense, se răscolește în mine tot universul, nu știu ce am în tine uitat! mi-ai șoptit, prin ploaia binecuvântată. Din conturul buzelor ai mușcat, le-ai simțit freamătul, dulceața, dorința, așteptai o prima reacție, emoțiile și lumina stelară, acea senzație de nedesprindere. Amintiri colorate
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Zâmbește des! Zâmbetul vine din inimă și înainte de-a ajunge pe buze trece prin suflet. De pe buzele tale trece apoi pe buzele altcuiva..., răscolește sufletul și ajunge în inima persoanei căreia i-ai zâmbit. Nu subestima zâmbetul. Privește omul în ochi când vorbești cu el. Este intimidat, știu, dar dacă ceea ce spui vine din inimă..., ochii nu-ți sunt decât ferestre ... și oglinzi. Nu
SFATURI PENTRU FIUL MEU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360766_a_362095]
-
anilor '70, primarul de atunci Gheorghe MIloș, încheiase un proces verbal în care scria că, după vânzarea celor o mie de exemplare, îmi va acorda zece mii de lei ca drept de autor ... Îți e greu ca la bătrânețe să mai răscolești lucrurile, așa că am lăsat baltă aceste frustrări, ce zic, păcăleli sfruntătoare și care, aparent, îmbrăcase veșmântul candid al dezinteresului ... (din vol. în pregătire “Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu profesorul Gheorghe Pârnuță” de George Nivcolae Podișor) Referință Bibliografică: Amintiri cu Gheorghe
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
ca o pedeapsă prometeică, fulgurația simptomului (lacunar), de sorginte simpatetică, estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens - / răscolind lutul simplu, / nisipul pur și fierbinte / adunat din aurore îmbătrânite / poate prea devreme/ în casa vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
divinitatea să coboare asupra ei, o fărâmă de albastru; împreună mâinile a rugăciune și continuă să invoce îngerii în plângerea știută numai de ea și frica ce se insinuase în zorii zilei... Se trezise într-o neliniște apăsăstoare ce-i răscolea din ce în ce mai dureros, pacea din somnul nopții, singurul moment în care uita tot... Țipete amestecate cu lacrimi și înjurături năvăliseră ca o furtună peste ființa delicată ce-și pierduse visele pe care le răstălmăcea la fiecare trezire... -Nelu, vino repede! Gigi
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]
-
cavaleri fără chip, cu sabia pe ceață călcând... Chipul bătrânului arată durere și resemnare. Dode a murit singur. Dode are acum aripi de ceață. Pe mormântul lui cresc crizanteme albe. Dode nu mai poate să spună nimic. A plouat aspru, răscolind pământul, la înmormântarea lui. N-am fost acolo. L-am văzut ultima dată plecând la gară. Avea pălăria lui gri, de vară. Era septembrie. Și acum e septembrie. Ar fi trebuit să merg cu el. Ar fi trebuit să fiu
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
în vânt, cu același păr răzleț și parcă același timbru al vocii... Cum era posibil? Până și modul cum îi sărutase mâna, apăsându-și îndelung buzele și învârtindu-i degetele în podul palmei lui într-un gest posesiv, care-i răscoli simțurile din prima clipă. Se așezase la masă în fața ei și o privise neîncetat, ca un adolescent fascinat de o vedetă. Eva nu mai era o vedetă, o știa prea bine. Primea roluri secundare sau făcea figurație. Nu o dată fusese
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
va fi. - De ce pentru mine? - Ești bărbat, ridici pălăria, a venit partenera, ai rezolvat problema, a plecat și gata. Dar eu ce fac fără tine? Abia m-am obișnuit să te țin în brațe, să mă săruți și să-mi răscolești toate simțurile până fac explozie ca și ieri după-amiază. - Ce-a fost ieri după-amiază? Nu-mi amintesc, făcu Mircea pe necunoscătorul ca s-o necăjească. Parcă seara s-a întâmplat ceva, am dansat, am băut vin și am făcut dragoste
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
de mirare/ porumbeii deveniseră lupi/ pe o jumătate de cerc”/ „uite / iubita mea / eu sap în pământ după lumină / sap în pământ / sap în pământ / în pământ sap / vino acasă”( Vino acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele sufletului. Existența este înainte de orice temporalitate, problemă niciodată rezolvată în favoarea insului - acesta făcând doar un „popas pe marginea vremii” și a timpului. Îndărătul fiecărui cuvânt bine șlefuit, îndărătul estetismului poetic care conferă scrierii durabilitate și însuflețire, stă de
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
noblețe sufletească, pentru că, grație lui, sunt aici. În Japonia, m-am redescoperit, m-am străluminat, mi-am aflat și o altă menire pe acest pământ. Sublimul nu-l pot exprima în cuvinte, doar îl văd, îl admir, îl simt, îmi răscolește toate simțurile. Poate că fotografiile vor fi mai grăitoare, poate că inefabilul din mesaje și simboluri devine mai descifrabil fără cuvinte. Oare de ce metamorfoza mugurului florii de cireș o asemui cu o „călătorie” a omului pe Pământ?! Mugurul să fie
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
în această parte opusă a globului? Pentru că, deși aflați la o asemenea distanță, comunitatea românilor din Noua Zeelandă ține viu spiritul tradițiilor românești, moștenire ce au purtat-o și o poartă în suflet afișând-o de câte ori dorul de meleagurile străbune le răscolește amintirile. De ceva vreme, mai precis de aproape nouă ani, mă ocup, împreună un cu un colectiv de colegi din Slatina de conservarea și promovarea tradițiilor culturale din județul Olt. La început, că orice novice, nu am dat mare importanță
CU OLTENII ÎN NOUA ZEEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364258_a_365587]
-
ne absolvim pe noi înșine, avem timp să citim și să scriem, să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris, avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm, avem timp să ne facem iluzii și să răscolim prin cenușa lor mai târziu” - Da, așa este, i-am admirat toate aforismele; câtă dreptate are! - Atunci, haide, să ne simțim bine în noaptea aceasta și să nu ne mai gândim la trecut! Carpe diem! Ilinca și-ar fi dorit
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( XI) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363077_a_364406]
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Semnele pe care le descifrez săpate în piatra destinului sunt aproape șterse, ceea ce vor să spună pare rupt din alt univers. Simboluri ciudate îmi răscolesc memoria mai adânc decât pot să știu, ca viermele face tunel în mărul discordiei. Inima și sufletul din mine se mută, se rotesc punctele cardinale și zilele se orientează spre nord. Sămânța naște întrupare înainte de a păși peste margini unde
SEMNELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363248_a_364577]
-
contrară a gardianului ce-l păzea, Andrei Leahu, într-o situație similar. Îi prilejuiește lui Puiu Faranga, reflecții asupra comportamentului rațional al unui om simplu și asupra motivației actului său, considerând că a avut în el însuși instinctual criminal. Își răscolește trecutul din care relevă elemente sadice al acestui instinct, printre acestea impulsiunea de a omorâ pe cineva, plăcerea de a privi tăierea păsărilor în copilărie, pornirea de a ucide femeia pe care o posedă, găsindu-și o motivație și, în
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
Acasa > Strofe > Atasament > TU LACRIMĂ Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului TU,LACRIMĂ Tu ,lacrimă pe frunză, ce picuri cu durere și tremuri neștiută, în tainica natură, îmi răscolești gândul, învelit în frunze ruginii. O să te-ascund discret într-o vară senină, să fii rouă picurată pe sânii mei, și nu lacrimă pe frunză ce picuri cu durere. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: TU LACRIMĂ / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN
TU LACRIMĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368325_a_369654]
-
Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. În spatele magazinului din colț am văzut dintr-odată micul tăpșan călător prin timp: o palmă de asfalt, niște borduri fărâmate, o îmbrățișare de arbori și mormane de frunze arămii îndemnându-mă să le răscolesc spre a găsi ghiocei și castane. Fără să-mi pese că din buzunare îmi zboară cheile mașinii, țigările, iPhone-ul și banii, am alergat într-un suflet către întâlnirea cu petele de lumină vălurind pe asfaltul crăpat, exact că atunci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]