827 matches
-
mi-a zis: "Domnule maior, este la moară unul care sare când în stânga, când în dreapta. Sunt teroriști, nu-i așa? Unul după altul, unul după altul!". De fapt, ce se întâmpla? Bătea vântul și apleca un plop mare care-și răsfira crengile. Vă dați seama ce i-a speriat pe locatarii acelui imobil, că intrau gloanțele în pereți? S.B.: Și în noaptea de 22 decembrie s-a dat ordin, dar nu știu de către cine, să se tragă spre blocurile NATO (cum
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de preparare a tăițeilor: Se amestecă bine toate ingredientele până se formează aluatul, apoi se întinde o foaie, pe care se lasă puțin să se usuce. Se rulează și se taie tăițeii cât mai subțiri. După ce s-au tăiat se răsfira pe o fată de masă și se lasă să se usuce o oră. Tăițeii se fac înainte de a pregăti ciorbă. Se taie pasărea în porții, se spală bine apoi se pune la fiert. În timp ce fierbe se spumuiește de câteva ori
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de salcâmi, satul Șuletea, comună natală a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și unde a redactat revista sa cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: ”Răzeșul”. În fine ajungem la Dodești, satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
în comunitățile sătești. Dintr-o grăbită uitare vinovată și omenească, până la urmă, au rămas în anonimat, prinși doar în arhivele îngălbenite ale școlilor. Cine leo mai scotoci !?... Între colinele vălurite din partea stângă a văii Bârladului sunt bulucite așezări sătești, probabil răsfirate la începuturi, dar aglomerate astăzi în preajma centrului administrativ. Pe după câteva înălțări cutezante de pământ, vălurind între galbenul lutos și negrul de humă, stă așezat într-un cuib cu vedere doar înspre soare, satul Dodești. Pe aici m-a purtat destinul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
de ridicol, linii de triaj mult în lateral, stația Adjud pe lărgimea ei, podul peste Trotuș înainte de a fi Siret și schelăria la fulgerări de scîntei deasupra locomotivei, verde buretos, surii în fereastră instantaneele de elemente metalice curmeziș, luminile prea răsfirat satul de luncă, două urme pe platoul podgoriei Nicorești, pe coama de carton gudronat beculețe roșii, zecile de metri de instalație, minciuna ornament, să punem pe casă pilule Viagra, potența colorată și electrică! Pădureni-Putna mișcarea în zădărnicirea ei, numele dovada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lipsa de lumini, numele negrului nimicul, himere se ivesc în virtutea inerției, halta Bîrzești prima, " Nu vă aplecați în afară!", știi că și oamenii, din inerție... chiar în viață este Transhimeria, aplecați în afară și aplecarea, ea însăși!... Buhăești, s-au răsfirat o parte din trena grafică și din biocurenții textuali, spectre, fiorii morții, de fapt ai gramaticii narative, cf. Creangă, Amintiri din copilărie, Trăsnea luat de fiorii gramaticii citește în limbă, poate că limba... mai știi păcatul! omul cu unealta el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Năstase! viaduct nepus în folosință, ocolesc pe alături, coadă la barieră, ramificația spre Deda dovadă că limbajul e îngustimea, nu fondul în nodurile, modurile, nordurile rețelei! Munții Rodnei, Pietrosul era mai mare, 2.303, rezervația, circurile glaciare, poale de pămînturi răsfiră pînă în geam, distanțier securizant la rama lui, periferiile rurale mai rare, doar ele pot fi contemporane, sinapse în păduri amestecate, valea de 200 de metri, îngrăditură de munți înainte, versant, șină, șosea, Someș, un lat de porumbiști, un rînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu clasele I-IV Simultane, în ramă, cîtă puștime se mai adună în margine de sat nu s-a meritat! locuirea n-o facem și nu ni s-a făcut oportună, ne stă la margine, pescar pe mijlocul undelor, Suceava răsfirată pe fiecare piatră, țigara în colțul gurii atîrnă, am uitat că trag din ea, s-o fi stins, de-ajuns că sînt asortat pe verde, botul cizmelor din apă, pălăria prăzulie, spiritul iritat, am scăzut din răutatea lui în neprevăzuta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
punctează unitatea teritorial- geografică a Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei. Este indicată apoi unitatea politico-istorică a provinciilor românești, care în trecut au fost prinse laolaltă în regatul Daciei. De asemenea, Budai-Deleanu arată unitatea etnică a românilor, singularitatea unui aceluiași popor răsfirat pe toată suprafața vechii Dacii. Mai mult, este invocată unitatea de destin istoric, întrucât populația care a viețuit pe aceste teritorii "au fost supuse acelorași prefaceri". În fine, cheia de boltă a întregului argument este invocarea necesității unei "singure stăpâniri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este principala blamabilă: "Unirea rumânilor pentru slobozenie și faptele lor cele viteze cu care au apărat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
produs convertirea noțiunii de patrie de la sensul său original teritorial (în care prin "patrie" se făcea referire la Moldova, să zicem) la sensul etno-național (în care patria stă pentru statul națiune, acoperind neamul românesc și întregul pământ pe care este răsfirat acesta). La Aaron, în pre-pașoptism, "iubirea de patrie sau patriotismul [...] este un sentiment nobil, care stă într-o aplecare statornică de a voi tot binele concetățenilor cu care cineva trăiește împreună în societate, și într-o silință neprecurmată de a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Acuma văd și părul răscolit, care acoperă fața nebunului aproape complet. Mitică, eu o iau la fugă. Uită-te, vine spre noi... Dar eu unde sînt, femeie? Hai să prășim... Cei trei n-au curajul să se despartă, să se răsfire pe ogor. Nebunul însă se oprește, se așază jos, iar se scoală, se întoarce, revine, aruncă în sus pămînt și... prinde muște. Hai să fugim spre casă, țipă fetișcana speriată. Nebunul parcă a auzit. O rupe la fugă, Doamne, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-l, bunicul era alb ca un copăcel nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi despre istoria satului natal. La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
care pluteau încă vii răcușori, melcușori și tot felul de vietăți oceanice. Luă dintr-un cuier un fel de polonic mare, găurit; îl introduse în căldare și pescui ca un pumn de gângănii oceanice pe care apoi le presără și răsfiră, în mod egal, în brânza clocotindă din mijloc; unele din acestea se înecară pe loc, altele n-avură vreme decât să facă două-trei mișcări disperate și rămaseră ca niște bâzdâgănii electrocutate, în timp ce pizza gata pentru servit răspândea niște miresme destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Asta în lei românești înseamnă circa 96 milioane lei lunar! Frumos! ... În aceeași zi, pe la orele 13, ne aflam la Elsvkögen. Un fel de campus de vară, într-o poiană largă, dintr-o pădure frumoasă de mesteceni, în care erau răsfirate vreo 30 de căsuțe din lemn, acoperite cu ceramică roșie. Eram, în total, 11 delegații. Câte 3 persoane din următoarele țări: S.U.A., Marea Britanie, Bulgaria, România, Polonia, Norvegia, Olanda, Finlanda, Republica Federală Germană, Republica Democrată Germană și, bineînțeles, din țara gazdă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
arhitect Nicodemus, tatăl și fiul, complexul de construcții care încearcă să imite fidel castele și palate cu stiluri și forme din toate zonele principale ale lumii, inclusiv pagode și stupe japoneze și chineze, cu interioare specifice locuitorilor acestora și toate răsfirate într-o uriașă grădină cu fântâni arteziene, statui, flori, arbuști și semiarbuști ornamentali, în care mâna și mintea omului au umblat cu multă iscusință, ordonând și imaginând lucrurile, ca în acel presupus paradis. Din reședința regală se poate vizita aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o avalanșă de mugete și zbierete amestecate cu lipăituri pe ciment... Asta ce dracu’ o mai fi? Mi-e că s-a-ncins tărâța și-n muți, or avea și ăia socotelile lor... Scandalul ce răzbătea Încoace părea să se răsfire totodată afară din apartament, Într-o beznă a neputinței disperate de a articula prin care șuiera un vifor de Înjurături. Era o voce necunoscută și am Înghețat amândoi auzindu-l spunând ceva de miliție, că o cheamă, și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
E enorm, zic. Poate cinci mii pentru amândoi, așa mai c-ar fi mers. Hansi se ridică și-și scutură blugii de firimituri de pâine prin farfuriile cu zgârciuri de splină și bojoc amestecate cu scrum și mucuri de țigară, răsfirate de-a lungul culoarului dintre saltele. Acuma-l văd că-i mai Înalt cu cel puțin un cap decât oricare dintre noi și de două ori mai spătos decât mi s-a părut stând pe saltea. Mișcările lui emană o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dăm la control, și numaidecât a luat-o cu stai că trag. Am dat să ne Întoarcem, văzând că dă să scoată de sub canadiană ceva ca un pistol, dar la un pas În spatele nostru mai erau doi inși. Ne-am răsfirat puțin, În timp ce ei zbierau despre o stare de necesitate și că ce căutam la ora asta pe străzi. Deja Îl agățaseră pe Carol și tăbărâseră câteștrei pe el, și ăsta se zbătea Între ei strigând cât Îl țineau plămânii: - Asasinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prada lor... O mare tăcere, o tăcere cumplită... apăsătoare, stăpânea înconjurul... Era liniștea dinaintea furtunii, care plutea în aer.. O comandă scurtă, ca un fâșâit, se prelinse la poala muntelui. Și, atunci au apărut din hățișurile negre, primele umbre albastre. „ - Răsfirați-vă, băieți, prin tufișuri.. pe după copaci.. și economie la muniție !”, fură primele dispoziții date de căpitan. Urmă însă, o clipă când li se tăie răsuflarea la toți. Trupele de securitate și miliție.. fără număr, își ocupară locurile pe versantul sudic
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Umbre răzlețe se furișau printre tufișuri. „ - Alarmă, băieți... alarmă !”, strigă Baltă. Într-o clipă, toți au pornit într-o goană nebună prin întunericul pădurii. O mulțime de uniforme albastre apărură printre copaci, cu câini eliberați din lesă, gata să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă Baltă, ca sa deruteze câinii. „ - Plecați, vă acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând un grup de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
INTESTINULUI GROS EXECUȚIE: stăm în picioare cu tălpile depărtate puțin mai mult decât lățimea umerilor. Vârfurile degetelor de la picioare sunt îndreptate ușor spre exterior. Ducem mâinile la spate, cu palmele îndreptate spre înapoi și le ținem laolaltă, încrucișând degetele mari. Răsfirăm degetele pentru a fi îndreptate cât mai mult posibil în direcții diferite. Păstrăm genunchii întinși și percepem, conștientizăm cum greutatea corpului nostru este repartizată majoritar pe baza degetelor mici de la picioare, apoi ne aplecăm în față și expirăm profund. Întindem
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
față și cu mâinile pe podea ușor înapoia noastră, de o parte și cealaltă a șoldurilor, astfel încât brațele ne susțin. Ar trebui să ne simțim ca și cum am sta pe o câmpie și ne-am relaxa la soare. Degetele pot fi răsfirate și picioarele pot fi depărtate confortabil. Din această poziție, începem să inspirăm lent, simțim cum ne umplem cu energie și ridicăm abdomenul cât putem de sus. În mod natural, abdomenul se va arcui în sus, iar capul va coborî. Arcuim
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
cu un lemn tare de culoare cafenie-aurie, ce se folosește la construirea vestitelor canoe fijiene. Atrag atenția plantele epifite, multe parazite necruțătoare. În ramurile unui copac cu coroana masivă și-a Împletit rădăcinile o plantă mică, nevinovată care și-a răsfirat mlădițele În jos, prinzându-se strâns de scoarța arborelui gazdă. În alt copac, deja, lăstarele parazitului vuga se Împletiseră ca o plasă, copacul fiind sortit pieirii. Vuga (Metrosideros polymorpha) ajunge uneori la pământ, prinde rădăcini și se transformă Întrun arbore
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
înzecit energia termică a soarelui. Câțiva angajați ai unei firme de sonorizare se chinuie să monteze o scenă improvizată pentru „Sărbătorile Sucevei”, suprapuse cu perioada pelerinajului. Nu prea reușesc, lucrează și ei fără chef, trăgând cu coada ochiului la berile răsfirate pe masa unui bar pretențios și kitsch din apropiere, populat cu blonde platinate și bărbați tatuați, cu tricouri albe, strânse pe torsul nu tocmai sportiv, și cu ochelari mari de soare, negri, care-i fac să semene cu niște uriașe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]