13,830 matches
-
vignei arkar, însă când și unde a fost domesticită, precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N., Teodoreanu, oaia țurcană a fost domesticită în ținutul Munților Carpați încă din perioadele preistorice, de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. Într-un studiu recent efectuat de către R. Balevsca și A. Petrov Î1972ă și citați de N. Camalesa se arată ca rasa țurcană este cea mai veche oaie domesticită în Europa de sud - est. A
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și vestul țării, la zone cu peste 1500 m altitudine. Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră de covoare, lapte, pielicele și carne. În prezent, este răspândită compact în zonele submontane și montane de pe tot cuprinsul țării, însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. În afara țării noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenetic, precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu țurcana
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
550600 mm. În regiunile cu un regim pluviometric mai bogat, metișii obținuți cu Karakul nu rezistă, iar atunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele. Simbolul varietății este țN. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Efective mai importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. La naștere, pielicelele au culoarea gri de nuanțe diferite, cu linia mediană mai albă. Concomitent cu înaintarea în vârstă, culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități, iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălăcite uneori
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
nivel național, să se deruleze ample programe de ameliorare. ALBĂ DE BANAT Reprezintă a doua rasă autohtonă de caprine, însă efectivul aparținând acesteia este mai redus, fiind crescută și exploatată la început cu precădere în Banat, de unde, apoi, s-a răspândit și în alte zone ale țării. Origine și mod de formare A rezultat din încrucișarea îndelungată și mai puțin dirijată a țapilor de rasă Nobilă Germană și Saanen cu caprele Carpatine locale ÎN., Ciolcă și colab. 1978ă. Însușiri morfoproductive Conformația
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de negociere cu un singur negustor și deschide posibilitatea unei competiții pentru veniturile din vânzarea producției agricole. Pe partea de consum, noi produse încep să se răspândească în Vrancea și, ca urmare, stimulează producția. Faza de industrializare incipientă către care a evoluat România în a doua parte a secolului al XIX-lea a angrenat și economia locală din Vrancea. Într-adevăr, evoluția economică a țărilor românești în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se amestecă cu bradul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
granite, gnaise sau șisturi cristaline) și pe depozite sedimentare miocene. Ocupă forme de relief variate, predominând însă versanți slab înclinați, sub păduri de gorun și fag și terase, sub pajiști secundare. Condițiile climatice sunt asemănătoare preluvosolurilor. Luvosolurile sunt relativ larg răspândite în arealul Parcului; în Munții Almăjului se întalnesc pe versanții și culmile de până la 550-600 m, sub păduri de fag și gorun, trecând către districambosoluri. De asemenea, apar sub forma unei benzi continue pe rama nordică a depresiunii Sichevița până la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
puternică și de crăpare pe o grosime mare (de peste 1 m) în perioadele secetoase. În perioadele ploioase, solul gonflează puternic, suferind un proces de "amestecare" și de apariție a unor denivelări. Clasa protisoluri Litosolurile reprezintă un tip de sol foarte răspândit în arealul Parcului Natural, fiind soluri tinere în curs de formare, pe roci compacte. Apar pe reliefuri accidentate (versanți puternic înclinați, partea superioară a culmilor înguste, creste), unde procesele geomorfologice duc la îndepărtarea continuă a materialului fin rezultat prin dezagregare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
areale de apariție fiind lunca Dunării în amonte de Baziaș, conul de dejecție al râului Nera la vărsarea în Dunăre și ostrovul Moldova Veche; se asociază cu aluviosoluri. Aluviosolurile reprezintă soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau mlaștini (la Ieșelnița, Ogradena, Pojejena, Șușca) sau pot avea caractere cernoziomice în bazinetele Moldova Veche și Sichevița, pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
iar a treia variantei ebraice comune. Dacă eliminăm inadvertențele sau a erorile pe care una sau alta din aceste poziții le conține, putem desprinde un model prezumtiv de închegare a variantei finale a Bibliei ebraice: în prima etapă au existat, răspîndite pe o arie largă, mai multe versiuni orale ale Bibliei, deosebirile dintre ele fiind uneori semnificative. În a doua etapă, competiția acestor variante orale a dus la apariția unei variante dominante care, cu timpul, avea să devină cea mai răspîndită
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
Rodica Zafiu În ultimii ani, în limbajul familiar, mai ales în cel al tinerilor, s-a răspîndit destul de mult o anumită utilizare impersonală a verbului a seca, cu sensul "a enerva, a irita, a plictisi". Verbul este folosit preferențial la persoana I singular și la timpul prezent, în formula mă seacă; aceasta a devenit o marcă generală
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
cotidiană, replica mi secca "mă enervează; nu-mi place" este foarte frecventă. Italiana nu reprezintă, desigur, în momentul de față, o sursă de împrumut și de calc la fel de importantă pentru română ca engleza, dar contactul cu limba vorbită este foarte răspîndit și poate să explice un transfer de sens. Asemănarea fonetică și sintactică dintre "mi secca" și "mă seacă" și numărul mare de români care trăiesc în mediu italofon sînt argumente pentru a susține această explicație. Ipoteza unei evoluții paralele, independente
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
mai degrabă cu niște ninja silențioși" (Ziua financiară, 1.06.2007). Ninja e înregistrat în Dicționarul de cuvinte recente al doamnei Florica Dimitrescu (ediția a II-a, 1997), fiind ilustrat prin mai multe citate din presa anilor 1992-1993. S-a răspîndit, în acea perioadă, datorită unui serial de desene animate (în versiunea românească: "țestoasele ninja"), care relua personaje de benzi desenate și care încă dă naștere unor continuări cinematografice și prin jocuri pe computer. Termenul ninjalău are avantajul unei încadrări morfologice
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
o utilizeze într-o carte de critică și de eseistică pe marginea unor volume diaristice. Or, ceea ce constatăm, de la prima la ultima pagină, în acest volum atât de compozit este lipsa de consistență a materialului verbal. Risipitor, cum spuneam, criticul răspândește în jur metafore frumoase și răsucește mereu, ingenios, frazele: atât de ingenios, încât lectura devine obositoare. El nu pare să facă distincție între etapa preliminariilor, cea a deschiderii cadrului, a expunerii, argumentației și concluziilor. Toate vin deodată, iar frazele, ca
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
în drumul lor artistic. Sunt adunate aici numai lucrări care i-au trecut prin galerie, sute de tablouri care au fost aduse în expoziție din cele mai diferite, din cele mai valoroase și mai îndepărtate colecții particulare și de stat răspândite prin lume, pe marile meridiane actale ale culturii, ale artei. Am aflat, spre exemplu, cu acest prilej, că una dintre lucrările expuse aparține pinacotecii unui vestit canal japonez de televiziune. Sic. Și tot la Muzeul Orsay, expoziția de fotografii "La
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
Miza urii este distrugerea ca scop în sine. Cînd totuși distrugerea nu are loc, atunci fanaticul urîtor se mulțumește cu intimidarea celorlalți prin teroarea pe care amenințarea lui le-o inspiră. Nici măcar nu mai trebuie să facă crime pentru a răspîndi spaima, e destul să-și obișnuiască adversarii cu gîndul că oricînd le poate săvîrși. Și atunci europenii vor acuza toate simptomele unor ființe timorate ce sunt dispuse la orice compromis pentru a scăpa de teroare, dar de o teroare exercitată
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
morman de câlți. Prin contrast cu acestea, într-o lectură comparativă, e aproape frapantă lim-pi-di-tatea protestului moral exprimat de Octavian Paler pe toate palierele cărții sale. El și ea fug de ei, îmblânzitorii de cobre și dresorii de câini ce răspândesc pe străzile orașelor "epidemia de frică" și "religia urii". Drama celor două personaje nu este una metafizică, asocială, în afara lumii din care provin. Dimpotrivă, ea se naște din agresiunea acestei lumi, care pune în funcțiune un terifiant mecanism totalitar, eficient
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
naște din agresiunea acestei lumi, care pune în funcțiune un terifiant mecanism totalitar, eficient în zdrobirea individului. Telefoanele terorizante pe care le primește Eleonora, cu câini lătrând la celălalt capăt al firului, ori frica pe care îmblânzitorii de cobre o răspândesc în jurul profesorului îi fac pe aceștia să fugă văzând cu ochii, cât mai repede și cât mai departe. Undeva, pe peronul unei gări părăsite, la care nici trenurile, nici privirile dresorilor nu mai ajung... Dar, ca în orice distopie, nu
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
situații, e complet absurd să i se ceară cuiva fie să caute, cu efort, documentul care i se trimite - fie să dea peste el, lucru inevitabil odată ce îl are în fața ochilor. În ciuda aerului lor artificial și stîngaci, formulele discutate se răspîndesc vertiginos. Singura consolare se poate găsi în unele contestări ale formulelor englezești care le stau la bază și pe care chiar vorbitori nativi le resping ca formule ceremonioase, aparținînd unui cod învechit al corespondenței (a se vedea, de exemplu, discuțiile
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
nimeni, nu a avut orgolii și n-a manifestat vreodată aroganță. Considera adesea ironia altora drept o formă de jignire a celor fără apărare și-i sfătuia pe cei din jur să nu recurgă nici la ironie, nici la aroganță. Răspândea în jur numai bunătate și bunăvoință, chiar și atunci când primea în schimb suspiciune, insinuări și răutate. Poate pentru că unii nu puteau înțelege că face totul din onestitate, pasiune sinceră și respect pentru adevăr. S-a supus judecății - severe, dar până la
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
om la două momente (vârste) diferite: cel în care devine informator și cel în care e obligat s-o mărturisească. Am scris-o pentru că mă uimește miopia noastră: vedem mai ales efectele secundare (oribile), nu și răul adânc și ubicuu răspândit de mecanismul care a instituit frica și conformismul, distrugând cu mare artă persuasivă tot ce ne putea duce spre o conștiință. De asta am inventat un pesonaj fantastic, securistul-clown, și i-am dat puteri totale. Crima din strada Uranus am
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
intervenții pe forumuri din internet, cuvîntul e într-adevăr o creație artificială și destul de stîngace, căreia o analiză lingvistico-stilistică îi prevede mai curînd eșecul. În sine, procedeul de creație lexicală e bine-cunoscut: la noi, pentru a-l denumi, s-a răspîndit denumirea de cuvînt-valiză, un calc după franceză (mot-valise), care la rîndul său calchia englezescul portmanteau word, preluarea unei metafore folosite de personajul Humpty-Dumpty, în cartea lui Lewis Carroll, Through the Looking-Glass (în versiune românească: Alice în țara din oglindă). Termenul
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
substantivului englezesc rocker seamănă destul de bine cu diftongul românesc format dintr-un segment rotunjit și unul deschis (au fost de altfel specialiști care au considerat secvența oa ca fiind o unitate indivizibilă, un fonem). În acest caz, forma s-ar răspîndi chiar independent de clipul publicitar. Așadar, paradoxal, roacăr poate fi în același timp un semn de rostire populară și un semn de perfectă familiarizare cu termenul din engleză: o marcă ironică sau autoironică. Conotațiile ambigue ale unei mărci minimale sporesc
"Roacăre" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9545_a_10870]
-
în varianta tipărită, a mizat pe performanța criptării sau ermetizării unei atitudini anticomuniste. Autorul însuși recunoaște ulterior că a lucrat înainte de 1986 cu "efectele deviatoare ale codificării", care sunt "încețoșarea, excesul stilistic și opacitatea". Corin Braga numea această tehnică, foarte răspândită în epocă, "ritualizarea estetică a evaziunii". Situarea e valabilă pentru romanele anterioare ale lui Norman Manea, de la Captivi (1970) sau Atrium (1974) la Cartea fiului (1976) și Zilele și jocul (1977). Scriitura din Plicul negru eu aș numi-o mai
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]