25,657 matches
-
lui Dumnezeu. Toate își au vremea lor ca să se cunoască și să se săvârșească cum se cuvine, trebuind să aștepte creșterea omului la înălțimea lor. Pomul cunoștinței binelui și răului (sau lumea), ca sădit tot de Dumnezeu, nu era ceva rău în sine. Dar omul nu era crescut la starea în care îl putea privi în mod just și neprimejdios. Deci interzicerea atingerii de el era o amânare, nu o oprire veșnică [...] Răul nu se identifică cu ipostasul vreunei realități, care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ca sădit tot de Dumnezeu, nu era ceva rău în sine. Dar omul nu era crescut la starea în care îl putea privi în mod just și neprimejdios. Deci interzicerea atingerii de el era o amânare, nu o oprire veșnică [...] Răul nu se identifică cu ipostasul vreunei realități, care vine și dintr-o intrare a omului în relație cu un lucru înainte de-a fi crescut la capacitatea unei relații juste<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 2, în Filocalia
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cu un lucru înainte de-a fi crescut la capacitatea unei relații juste<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 2, în Filocalia..., vol. III, p. 32-33. footnote>. Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți numesc pomul acesta pomul cunoștinței binelui și răului nu pentru că ar fi avut într-adevăr puterea de a împărtăși protopărinților noștri o cunoștință care le-ar fi fost străină, ci doar pentru că, gustând din fructele sale, puteau să cunoască din experiență, și au cunoscut în realitate, deosebirea care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
puterea de a împărtăși protopărinților noștri o cunoștință care le-ar fi fost străină, ci doar pentru că, gustând din fructele sale, puteau să cunoască din experiență, și au cunoscut în realitate, deosebirea care există între binele din care căzuseră, și răul în care căzuseră<footnote Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci nesocotirea poruncii dumnezeiești de a nu mânca din ele, a avut acest efect. Gustând din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci nesocotirea poruncii dumnezeiești de a nu mânca din ele, a avut acest efect. Gustând din pomul cunoștinței binelui și răului, omul a cunoscut prin experiență proprie ce este bine și ce este rău. De aceea s-a și numit acest pom în felul acesta<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 129. footnote>. O explicare în sensul acesta a pomului din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 129. footnote>. O explicare în sensul acesta a pomului din paradis, dă Sfântul Ilarie de Poitier: Astfel, tot ce a spus despre pomul în care se crede că a fost știința binelui și a răului și de fructul aceluia [...] precum și de Adam, că gustând din pom s-ar fi făcut dumnezeu, a spus, contrar obiceiului de grăire, spre rușinarea neascultării acelora, care au crezut diavolului împotriva vieții lor. Deci a numit bun un pom care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
rușinarea neascultării acelora, care au crezut diavolului împotriva vieții lor. Deci a numit bun un pom care nu era bun [...] într-un sens ironic [...] Astfel pomul acela, n-a avut în gustul fructului său, puterea de a împărtăși binele și răul, ci pentru că diavolul, voind să ducă la gustare pe Eva și prin ea pe Adam, ca să o poată îndemna la aceasta cât mai ușor, a mințit, că în fructul arborelui acela ar fi binele și răul, sau că dacă ar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a împărtăși binele și răul, ci pentru că diavolul, voind să ducă la gustare pe Eva și prin ea pe Adam, ca să o poată îndemna la aceasta cât mai ușor, a mințit, că în fructul arborelui acela ar fi binele și răul, sau că dacă ar gusta din el ar deveni dumnezei; iar Eva a crezut ...<footnote Sf. Ilarie de Poitier, Comment. In genesim, la I. Pitra, Spicilegium Sanctorum Patrum, tom. I, Paris, 1842, p. 162 apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
celor sensibile, pe care o gustă, sau cele sensibile înseși constituie adevăratul bine. Și ținând seama de această părere viitoare a omului, Dumnezeu numește cu anticipație pomul din care va gusta el, în sens ironic, pom al cunoștinței binelui și răului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 4. footnote>. Dar, Dumnezeu nu Se comportă pasiv în fața căderii lor: ei sunt scoși de la pomul vieții și printr-o retragere a acestui pom de la posibilitatea lor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
era fecioară, căci încă nu cunoscuse bărbat, lemn era pomul și moartea era pedeapsa lui Adam. Dar iată, iarăși Fecioara și lemnul și moartea; însăși simbolurile înfrângerii au ajuns simbolurile biruinței. Căci în locul Evei, Maria; în locul lemnului cunoștinței binelui și răului, lemnul crucii; în locul morții lui Adam, moartea lui Hristos (...) Un lemn l-a trimis în iad, dar un lemn i-a rechemat de acolo pe cei plecați<footnote Idem, Omilia la Crucea Domnului, în Cuvântări la praznice împărătești, col. Izvoarele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
apropie marginile pentru mâna care a fost pricina izgonirii lui Adam (Fac., 3, 24). Pentru aceasta înălțarea pe Cruce a lui Hristos pentru căderea lui Adam; adăparea cu fiere pentru gustarea lui Adam; cununa de spini pentru cununa stăpânirii celei rele; moartea lui Hristos pentru moartea lui Adam; întunericul din vremea răstignirii pentru lumina din paradis; îngroparea lui Hristos, pentru întoarcerea în pământ a lui Adam; învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam și a noastră. Toate acestea au fost învățătură
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont sau Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, în vol. Despre preoție, EIBMBOR, București, 1998, pp. 187-188. footnote>. Hristos a biruit răul pentru totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist spre
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
mulțumit numai cu acestea, ci înălțându-Se la ceruri a dăruit harul negrăit al Duhului Sfânt, și pe cei ce aveau să slujească pentru aceasta i-a trimis apostoli. Și văzându-i pe acești vestitori ai vieții pătimind mii de rele, biciuiți, ocărâți, aruncați în mare, chinuiți de foame și de sete, cuprinși în fiecare zi de spaimă, trăind zilnic în primejdii de moarte, a suferit acest lucru pentru tine și de grija ta. Pentru tine, omule, a pregătit și Împărăția
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
de iubire: cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul pentru via sa, constructorul pentru meșteșugul său, mirele pentru mireasă, tânărul pentru o tânără, o iubire care vrea să îndepărteze de la tine cele rele tot atât pe cât e de departe răsăritul de apus, pe cât e mai înalt cerul față de pământ - căci am arătat și aceasta -, sau mai bine zis nu numai atât, cu mult mai mult, cum am arătat punând în mișcare cuvântul despre
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
era fecioară, căci încă nu cunoscuse bărbat, lemn era pomul și moartea era pedeapsa lui Adam. Dar iată, iarăși Fecioara și lemnul și moartea; însăși simbolurile înfrângerii au ajuns simbolurile biruinței. Căci în locul Evei, Maria; în locul lemnului cunoștinței binelui și răului, lemnul crucii; în locul morții lui Adam, moartea lui Hristos (...) Un lemn l-a trimis în iad, dar un lemn i-a rechemat de acolo pe cei plecați<footnote Idem, Omilia la Crucea Domnului, în Cuvântări la praznice împărătești, col. Izvoarele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
apropie marginile pentru mâna care a fost pricina izgonirii lui Adam (Fac., 3, 24). Pentru aceasta înălțarea pe Cruce a lui Hristos pentru căderea lui Adam; adăparea cu fiere pentru gustarea lui Adam; cununa de spini pentru cununa stăpânirii celei rele; moartea lui Hristos pentru moartea lui Adam; întunericul din vremea răstignirii pentru lumina din paradis; îngroparea lui Hristos, pentru întoarcerea în pământ a lui Adam; învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam și a noastră. Toate acestea au fost învățătură
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont sau Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, în vol. Despre preoție, EIBMBOR, București, 1998, pp. 187-188. footnote>. Hristos a biruit răul pentru totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist spre
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
mulțumit numai cu acestea, ci înălțându-Se la ceruri a dăruit harul negrăit al Duhului Sfânt, și pe cei ce aveau să slujească pentru aceasta i-a trimis apostoli. Și văzându-i pe acești vestitori ai vieții pătimind mii de rele, biciuiți, ocărâți, aruncați în mare, chinuiți de foame și de sete, cuprinși în fiecare zi de spaimă, trăind zilnic în primejdii de moarte, a suferit acest lucru pentru tine și de grija ta. Pentru tine, omule, a pregătit și Împărăția
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
de iubire: cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul pentru via sa, constructorul pentru meșteșugul său, mirele pentru mireasă, tânărul pentru o tânără, o iubire care vrea să îndepărteze de la tine cele rele tot atât pe cât e de departe răsăritul de apus, pe cât e mai înalt cerul față de pământ - căci am arătat și aceasta -, sau mai bine zis nu numai atât, cu mult mai mult, cum am arătat punând în mișcare cuvântul despre
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
incubator, iar la primele controale, familia a aflat de teribila boală de care suferea micuța. “Ne-a trimis doamna doctor la Cluj. I s-a făcut injecție cu avastin în ochișori. După o săptămână, după intervenție, ochișorii au mers spre rău. La maternitate, în Oradea, i-a făcut o intervenție cu laser, o fotocoagulare. După o săptămână ochișorul a mers mult spre rău”, povestește Nicoleta Venter, mama Sofiei. Disperați, părinții au căutat ajutor de la o clinică din Budapesta. După operațiile la
Campania umanitara „Sta in puterea ta sa daruiesti lumina!” [Corola-blog/BlogPost/93799_a_95091]
-
de înoituri, care e caracteristic pentru epoca de spoială în care trăim, împinge pe majoritate la punerea unor chestiuni ce nu pot decât să turbure țara și să accentueze deosebirile de interes și de partid între oameni. Cu părere de rău cată să constatăm că, cu toată bătrânețea prematură a năravurilor, inteligența politică a acestei țări arată uneori semne de copilărie. Ca un sfinx, mut încă și cu ochii închiși, stă anul viitor înaintea noastră, dar știm bine că multe are
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL, CEL VIRTUOS ȘI SÂRGUITOR ÎL ARE LA SUPRAFAȚĂ, PE CÂND IUBITORUL DE PLĂCERI, ÎL ARE ÎN ADÂNC. Ibidem pag. 283 P.S. Luați aminte la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „PRIVEGHEAȚI ȘI VĂ RUGAȚI, CĂCI NU ȘTIȚI ZIUA ȘI CEASUL, ȘI ... CERUL ȘI
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
In vremuri imemoriale, omul a constatat că în universul său există forțe binevoitoare și forțe potrivnice - forțele răului. Atunci a simțit nevoia să intre și să fie în bune relații cu puterile supranaturale benefice care să-i fie aproape, să-l ocrotească. Cum a înercat să stabilească această legătută? Prin ritualuri, prin ceremonii specifice fie anotimpurilor, fie evenimentelor
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde și oricum, ne-am obișnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am putea acomoda și cu absurdul ca fiind o normă și o componență firească și chiar indispensabilă vieții noastre, ajungând să zicem „răului bine și binelui rău”, căci și această problemă (a eliminării orei de religie) face parte tot din categoria lucrurilor ce au fost răsturnate, din punct de vedere axiologic!... Dar noi, pentru toate acestea, trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu, odată
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac. În ajunul sau în
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]