2,788 matches
-
dobîndește însă o altă semnificație. Visceralitatea devine revelație, trăirea pură este trecută prin filtrele lucidității, totul se transformă într-o viziune poetică și are prea puțină importanță dacă în realitate Oana Cătălina Ninu este bîntuită sau nu de obsesiile care răzbat dintre versurile poemului. Important este ca, în spiritul mandalei, microcosmosul (EU-l) să se integreze în macrocosmos (în cazul concret, lumea exterioară, Bucureștiul). Or, microcosmosul din poemul citat (și din foarte multe altele), se încadrează perfect macrocosmosului, așa cum este el
Apocalipsul acum by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10754_a_12079]
-
creier ca o spiră neagră/ mă ghemuiesc aici ca un fetus în borcan/ din cînd în cînd ciocurile reci ale puilor ciugulindu-se pe spate/ unul cîte unul pînă la sînge și loviturile tot mai dese/ spintecîndu-mi țeasta// cu greu răzbat pînă la mine urletele voastre/ reproșurile voastre că nu trăiesc cea ce scriu/ cu pași imprevizibili vine pe la spate o călugăriță tînără/ cu mătăniile atîrnînd între sîni/ o călugăriță tînără îmi taie brusc/ părul". Acesta este cel mai important poem
Apocalipsul acum by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10754_a_12079]
-
care nu mai este al păcatului, ci al puterii de a zămisli, de a în-ființa (ca în alăturarea numelui Mariei de cel al fructului "pe rînd jertfă și făgăduială"). în sfîrșit, oglinda e ochiul care privește și vede, prin care răzbate puterea visului, pe unde eul poate coborî în sine, cît mai adînc; ca în acest poem antologic: "Ochiul este partea tăcută/ a trupului meu./ El pășește înainte, așa cum în desișuri,/ călăuza zvîrle piatra legată cu pînză,/ pentru a nu rătăci
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
poate reconstitui și efemerul: norii, culoarea cerului, ploaia, sau presiunea atmosferică a unei zile de mult trecute". De la G. Călinescu încoace, astfel de ,reconstituiri ale efemerului" i-au ispitit pe mulți cercetători ai trecutului național, cultural și istoric, doritori să răzbată dincolo de litera strictă a documentelor mărturisitoare (acte, scrisori, relatări ale presei din epocă etc.), să refacă acel aer al timpului despre care Ioana Pârvulescu ne spune că i-a fost țintă. Și altora le-a fost țintă, dar puțini au
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
a fost și poet dar fără o boemă genială sau mai multe băuturi nu se apuca de lucru. Realitatea ca un cotidian burghez, iar tărâmul viselor ca imperiu al vrăjilor, al fantomelor și viziunilor fantastice și misterioase, toate acestea au răzbătut contrastant în ironie și basme artistice". Sau: "Tradiția basmelor franceze Rokoko transmise de Wieland s-a reunit pandemonismul romantic, și cu știința salvării mistice aprofundate de Novalis și G. H. v. Schubert". Compania are un secretar literar, un director al
Contrafaceri by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10831_a_12156]
-
din poemul șmagnetofoanele anunță ora douăzeciț, aș vedea mai degrabă o înrâurire a lui Trakl (unul dintre favoriții poeților ardeleni de ieri și de azi) decât o trimitere la galicul (și intratabilul) general Aupick. În acest marș lipsit de triumf răzbat ecouri din Grodek: „Ne-am ridicat și am plecat. neam ridicat și am plecat./ încă o dată, aleluia, pojghița realului s-a rupt./ bocancii noștri în marș calcă gâtul crizantemelor./ încă o dată, vom continua să mergem, să înaintăm, oriîncotro,/ din datorie
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
inițiat, așadar, el vindecă pe Ionuț, sinucigașul ce refuză lumina de dincoace, un fel de Frankenstein dotat cu o nouă conștiință, transgresivă. Într-un alt plan, bunicul Cosminei dictează unui ziarist, Filip, memoriile carcerale. Nu doar experimentul sinistru al reeducării răzbate de aici, cât felul în care individul înfruntă memoria tiranică, dirijată de voci interioare - demoni lăuntrici, diriguitori între viață și moarte. Cosmina se îndrăgostește de un asemenea mesager, Iacob, fiul lui Zevedei, și sfârșește, la fel ca ceilalți, în urma luptei
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
Traian Băsescu a fost întâmpinat la parada militară, organizată de 1 Decembrie la Arcul de Triumf, cu huiduieli de o parte a mulțimii prezentă pe traseul Casa Presei Libere - Piața Victoriei. "Rușine", "Rușine dictatorule" și "Jos Băsescu" erau cuvintele care răzbăteau dinspre mulțime către șeful statului. Fiica cea mică a președintelui Băsescu a menționat, tot pe Twitter, că sărbătorește Ziua Națională a României la Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale.
Ce a postat EBa pe Twitter, despre huiduielile de la Ziua Națională () [Corola-journal/Journalistic/40802_a_42127]
-
a fost huiduit de o parte a bucureștenilor strânși la Arcul de Triumf pentru parada de Ziua Națională, atât la sosire, dar și pe timpul când acesta a depus coroana de flori. Rușine domnule Guvernator și Jos Băsescu erau cuvântele care răzbăteau dinspre mulțime către șeful statului. Traian Băsescu, ca de fiecare dată când iese în public în ultima perioadă, a fost huiduit de o parte a mulțimii adunată la parada de Ziua Națională. Huiduielile la adresa președintelui au început din momentul sosirii
Ziua Națională: Băsescu, huiduit la Arcul de Triumf. Protocolul, încălcat pentru Aspazia Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/40809_a_42134]
-
are un spectru foarte larg și nuanțat. Regizorul pune accent pe această psihologie abisală care, încă o dată, nu este generată de raportarea exclusivă la religios. La ea concură o serie de factori, de antecedente care rămân în umbră și care răzbat până la noi prin intermediul unor personaje precum mama Elena, tata Nușu sau Diriginta, crâmpeie dintr-un trecut nebulos al unui provizorat existențial. Alina are o impulsivitate care rămâne indecidabil dacă este doar expresia unei durități a caracterului sau a unei patologii
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
după moarte”, după cum sunt încunoștiințați cititorii. Mai mult, schimbase și titlul în Several Poems. Ținea oare el să semnaleze astfel că valoarea poemului rezidă în primul rând în cele 13 poeme scurte lăsate de-o parte, poate pentru că din ele răzbătea o notă mult prea personală, durerea trupului pe durata crizei, a sufletului la pierderea unei ființe dragi, dar și preaplinul iubirii pentru Simon? Imortalizate cu gingășie sunt chipurile de copil - nepoțeii Annei - răpuși la o vârstă crudă, prilej de fiecare
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
momentul sărbătoresc petrecîndu-se la ceva vreme după ce romancierul îl răstignise pe critic în pamfletul Dl. Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile. Dar fiorul solidarității beligerante era mai puternic decît mărunta discordie literară dintre cei doi. La fel, o tentă memorabilă răzbate din împrejurările în care autorul își mărturisește cu cavalerism lașitatea: la Eforie, copil singur pe plajă, calcă într-o băltoacă, din care se ridică plat, către fața apei, leșul unui înecat. Copilul fuge și nu spune nimănui. Internat la spitalul
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
Gustul sâmburilor de măr este așadar o carte construită simplu, cu mijloace tehnice previzibile, dar care surprinde prin inserarea ingenioasă de amănunte la limita dintre fabulos și veridic. Dincolo de structură, frazele sunt scrise întrun stil dulceag. Descrieri lungi din care răzbate multă nostalgie se împletesc cu observații fine de cadre, personaje, situații. Katharina Hagena este fără doar și poate un descriptor înzestrat: „M-am spălat la chiuvetă din cap până- n picioare, mi-am prins părul și am îmbrăcat rochia de
Realism magic în nordul Germaniei by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4038_a_5363]
-
7 Ce moștenire mi-a dat tata mie e-o pură dogmă a firii sau o ironie a sorții? Doar bunul simț să-ți fie crezul și nedezmințita plăcere că orice sfârșit e și-un început... Doamne pe Scena Ta răzbat doar vânturile și valurile... Singurătatea amiezii cu gloria sânilor ei singurătatea păsării cerului și a livezii cu pruni și cireși. Ca o dimensiune a focului schițat în vechime de arhiviștii lui Dumnezeu Poză 8 In memoriam Gh. Micula Fiule numele
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
are rânduri subțiri ce se văd prin plicurile pe care n-am răbdare să le deschid și caut să deslușesc chiar din clipa în care poștașul mi le înmânează zâmbind nu întotdeauna lumina cade așa cum ar trebui nu întotdeauna coastele răzbat prin pielea albă semn că mâna ți-a fost mai ușoară fiindcă vreo ploaie te-a ținut în casă departe de bucata de zestre ce trebuie arată săpată însămânțată îngrășată plivită culeasă dar chiar și atunci scrisorile tale miros a
Robert Șerban by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/10697_a_12022]
-
de la țărani putrezește într-o gară. Ciutura era împărțită în două puteri adverse (cârmuirea colhozului și restul lumii), puteri ce se hărțuiau și se suspectau reciproc. Mircea Moraru trece de la tractorist la activist și se simte pregătit, pentru că în el răzbătea veninul specific familiei sale, iar ,Veninul ca atare era căutat, era prețuit. A fi om rău, veninos, însemna a fi un adevărat comunist, un om de fier, un om în stare să facă treabă". Sau: ,Orice adevăr rostit la plenară
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
număr restrâns), în mediul online, pe site-uri cum ar fi agonia. ro, http: / /www. cenaclu. inforapart. ro și, recent, pe Confluențe literare (confluente. ro). Îl fascinează lumea, dar în același timp este întristat de trecerea prin ea, lucru care răzbate din multe lucrări ale sale. Crede în valoarea și perenitatea artei și speră ca tot mai mulți tineri să se îndrepte către acest domeniu minunat, deși dificil, indiferent că idolii lor sunt, probabil, mai puțin autorii clasici și mai mult
RÂUL ILUZIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384688_a_386017]
-
în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului IM MEMORIAM NICOLETA ARTURO SIMPETRU E-atâta liniște și doare Când se așterne peste noi, Iar cerurile-mi par că-s goale, Secate după-atâtea ploi. O rază-abia de mai răzbate Printre mulțimile de nori, Ducând cu ea până departe, Speranțe-n cântec de cocori. Aș vrea să-ți sorb din nou privirea Din palma blândei dimineți Printre petalele-ți de soare, Ce farmec dau, umilei vieți. La brațul tău, tu
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384785_a_386114]
-
sărutul. Sunt ruptă din iubirea florilor de rai, Din ochii blănzi de ciută Și din luturi. Vreau să rămân un cântec printre ploi, Un zâmbet cald, din norii de funingini. O adiere caldă-n nopțile de mai, Un susur ce răzbate din adâncuri. Sunt o fărâmă din nimicul pieritor, Dar vreau să fiu un fir de iarbă verde; Un strop de ploaie, cer nemuritor, Lumină blândă, curcubeu și zâmbet. Referință Bibliografică: Un cântec printre ploi / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN
UN CÂNTEC PRINTRE PLOI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384783_a_386112]
-
astăzi (e chiar o modă de ani buni, se poartă), doar că lui Dan Sociu îi reușește mai bine decât multora. Din situații banale, cotidiene și cu mijloace puține, sărace, efectul expresiv, lirismul, așa-zicând, nu se lasă diminuat și răzbate grație unei bune surprinderi a situațiilor și stărilor: "și noi cățărați pe băncile ude de piatră / cu ziare vechi îndesate sub fund / unul a zis băi eu mi-aș face un colier din chiștoace / asta era prin ’95 / pentru că după ce
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
desprins din nepusele, vechi balamale, iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări... dar gândul neostoit străbate chiar, zone astrale și necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări. Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin, iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări, și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin, scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări. Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarce fiorul sălbatic, pe fus fără titirez, până traversez câmpia-nrourată, emoția curge, visul se-ntoarce și pe
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
a desprins din nepusele, vechi balamale,iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări...dar gândul neostoit străbate chiar, zone astraleși necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări.Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin,iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări,și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin,scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări.Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarcefiorul sălbatic, pe fus fără titirez, până traversezcâmpia-nrourată, emoția curge, visul se-ntoarceși pe șevaletul de sub pleoape reîncep să
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
ca valurile mării într-o zi liniștită în care briza abia se făcea simțită. Câtă dăruire și pasiune, câtă idolatrie putea exista în aceste făpturi! Într-un târziu adormiră îmbrățișați. Nu trecuse bine de miezul nopții când niște zgomote sinistre răzbătură de afară. Tinerii pluteau pe aripile visului, undeva între bolta înstelată și plaiurile mioritice, ca într-o grădină de rai cu valuri de verdeață și flori multicolore ce răspândesc în jur un parfum amețitor. Dar atmosfera din ogradă se tensionă
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
stropești camerele. Pătru îndeplini ritualul rostind în permanență Tatăl nostru, apoi unul lângă altul în genunchi în fața icoanei și cu cruciulițele de argint în palme, citiră din carte rugăciunile indicate de preot. Era o liniște desăvârșită. Dar cam pe la ora unu răzbătu de afară un tropot de copite și nechezături de cai, mieunături de pisici, iar cineva prinse să bată darabana pe acoperișul casei. - Avem musafiri, șopti bărbatul. - Taci și citește, îi porunci femeia. - Să-i cinstesc cu un pahar de țuică
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
tremură ușor lângă el. - Eu sunt îngrozită, iar ție îți arde de glume. - După slujbele părintelui necurații își pierd puterea - Din contră, după sfintele slujbe, sunt și mai iritați. Așa mi-a șoptit coana preoteasă la despărțire. Deodată de afară răzbătu o bubuitură ciudată. - Ce-i zgomotul ăsta? Parcă s-a răsturnat o căruță în drum și cineva cere ajutor... - Stai locului și citește. Nu te pune cu ispitele vicleanului. Cei doi se închinară, făcură câteva mătănii, puseră tămâie pe jarul
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]