1,215 matches
-
Cantacuzino cu texte pe care autoarea a considerat că nu le poate publica în timpul vieții, când multe dintre personalitățile menționate trăiau; dar valoarea acestor texte a rămas intactă, dacă nu cumva a crescut, odată cu trecerea tim pului. În însemnările zilnice răzlețe din anii 1920‒1941 apar nu me noi în raport cu restul memoriilor, ca principii Carol și Nicolae, Gheorghe I. Brătianu și familia sa, Eliza Brătianu, prințul Barbu Știrbey și familia sa, precum și evenimente ca marea guver nare liberală (ianuarie 1922‒martie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
apoi se făcu liniște. În sală, în mintea sa, în anotimp, în viețile paralele care (tocmai pentru că sunt paralele) nu se întâlnesc. La plecare, ieșind în stradă, păși pe trotuarul umed și ridică ochii, lăsându-se mângâiat de câțiva fulgi răzleți care încercau, fără succes, să ofere iluzia unei ierni în adevăratul înțeles al cuvântului. Privi în stânga și în dreapta, pur și simplu din reflex. Nu se aștepta (dar dacă se aștepta, nu poate fi și aceasta o întrebare?) să vadă vreo
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
meduză de care mă las mereu însoțită, de bunăvoie? Să fie vorba doar de o depresie trecă toare, cum îmi spuneam adineauri? Sau să fie cumva doar o melancolie stătută, paralizantă? Mintea mea s-a zburlit la acest ultim gând răzleț, l-a morfolit și l-a aruncat cu dispreț la coș. Apoi și-a continuat traseul printre multele întrebări care nu-mi dădeau pace. Or fi și alții urmăriți de această idee? Să-ți dorești cu orice preț să fii
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
De unde până unde ploaie torențială? mă întreabă, amuzat. Poate numai în mintea ta! De fapt, au căzut doar câțiva stropi, acum câteva minute, o nimica toată! Are dreptate Eduard, constat cu mirare: plouă rar, mai mult se scurg niște nori răzleți de cărbune. Ploaia mă mângâie leneș, cu stropi iscați, parcă, de niște valuri jucăușe. Unde e ploaia mea torențială? Mă uit la el cu atenție încruntată prin ochelari. în sinea mea, răsuflu ușurată. Nu, nu-i nici urmă de îngâmfare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de vânt făcu copacul să vibreze. În rafale, fulgii dansau magnetizați. Spânzuratul se învârtea în gol. Pe sol, lângă picioarele lui, ea văzu ceva maro pe jumătate îngropat în zăpadă. § Zoia își făcu cruce cu două degete și ezită. Fulgii răzleți se îngroșau și se adunau, lovindu-i fața. Spânzuratul o speria. Iar instinctul îi anunța promisiunea a ceva mai valoros decât lemnele de foc. Își coborî privirea și își reluă pașii înceți și ezitanți către el. Dădu cu piciorul peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
metroul la orele de vârf sau să intru Într‑un cinematograf supraaglomerat - asta Înțeleg eu prin baie de umanitate. Așa cum vitele trebuie să lingă din când În când sare, tânjesc și eu uneori după contactul uman fizic. - Am unele noțiuni răzlețe despre Keynes și Banca Mondială, despre acordul de la Bretton Woods și despre atacul pe care l‑a lansat la adresa Păcii de la Versailles. Știu despre Keynes doar atât cât să‑i potrivesc numele Într‑un joc de cuvinte Încrucișate, i‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Potrivindu-se mai bine, cu evantaiul În dreptul feței, examină cele circa șaptezeci de capete care-i erau Înfățișate unul după altul. Când termină inspecția, Yoshimoto exclamă: — Ce mizerie sângeroasă! Și, Întorcându-se cu spatele, ordonă să se Închidă cortul. Nori răzleți de ploaie acopereau treptat cerul senin al amiezii. — Ei, ei. Vine o briză răcoroasă, În susul defileului. Curând va fi amiaza, nu-i așa? — Nu, stăpâne, e trecut deja de Ora Calului, răspunse un ajutor. Nici nu mă mir că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
un proiect să se termine Înainte de termen. Iar problema care-l tulbura cel mai mult pe Hideyoshi era aceea a resurselor omenești. În cea mai mare parte, trebuia să se bazeze pe fermierii locali. Dar populația satelor Învecinate era destul de răzleață, fiindcă Muneharu luase În castel, Înainte de asediu, peste cinci sute de familii de țărani, iar mulți alții fugiseră În munți. Fermierii care se refugiaseră În castel erau gata să trăiască sau să moară alături de stăpânul lor. Erau țărani simpli, cumsecade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
enorme avanjate strategice și logistice. Astfel, ajungând la tabăra sa, fuseseră convinși că Hideyoshi Însuși avea să le iasă În Întâmpinare. Tot ce le rămânea de făcut celor doi generali era să aștepte. În acel timp, văzură sosind diverși luptători răzleți. Încontinuu veneau și plecau mesageri, În toate direcțiile. Printre ei era și un samurai pe care Nakagaba Sebei Îl recunoscu. — ăsta nu-i un samurai al lui Hosokawa? murmură el. Toată lumea știa bine că Între Mitsuhide și Hosokawa Fujitaka erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
retrăsese la Nagahama nu mai erau forțele puțin numeroase din trecutul apropiat. Din zona de miazăzi a provinciei Omu și până În unele regiuni din Fuwa și Yoro, un mare număr de oameni din castele mici, familii provinciale puternice și reședințe răzlețe de samurai aveau legături cu Hideyoshi. Cei aflați În relații cu clanul Shibata erau foarte puțini. — Oricât de adânc aș cugeta, nu pare să existe nici o strategie bună pentru a ne confrunta aici cu Hideyoshi, spuse Katsuie, reluând sfatul generalilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Katsuie Își dădea seama de zădărnicia Întregii situații. Totuși, spiritul său aprig Îl Împingea, neînduplecat, Înainte, spre propria-i moarte disperată. Când Începu să se crape de ziuă, prin tabăra părăsită nu mai erau decât câțiva cai și oameni risipiți, răzleți. — Stăpâne, pe-aici. Veniți un moment Încoace. Doi războinici se agățară de-o parte și de alta a armurii lui Katsuie, ca și cum i-ar fi susținut trupul masiv. Nu vă stă În fire să fiți așa de iute la mânie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
castelul rămase tăcut. Katsuie nu apăru, poate gândindu-se că vederea celor doi prizonieri ar fi fost peste puterile lui. Și, desigur, era clar că strategia lui Hideyoshi consta În a distruge moralul oamenilor din castel. În timpul nopții, sosiseră fugari răzleți din armata lui Katsuie, astfel că acum castelul adăpostea cam trei mii de suflete, inclusiv necombatanți. În plus, Genba și Katsutoshi fuseseră prinși vii de inamic și nici chiar Katsuie nu-și putea alunga gândul că-i sosise sfârșitul. Tobele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
generalii, Într-un glas. În timp ce Hideyoshi se așeza tăcut, cei trei comandanți pe care-i trimisese Înainte spre Nagakute se Înapoiară, În grabă. — Ieyasu și forța lui principală s-au retrase deja la Obata, raportară ei. Am Întâlnit câteva grupuri răzlețe de dușmani care Întârziaseră cu retragerea spre castel, dar ceilalți par să ne-o fi luat Înainte cam cu o oră. Dintre cei trei sute de soldați ai clanului Tokugawa pe care-i uciseseră, nici unul nu era vreun general iportant. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
1870, membru onorific. Descurajat și chinuit de însingurare, își trece ultimii ani cufundat în misticism, așa cum se va întâmpla și cu B. P. Hasdeu. H. poate fi considerat un cărturar în bună parte nerealizat, de vreme ce a publicat extrem de puțin și răzleț. Dar activitatea lui, în care se întrevăd posibilități ieșite din comun, reprezintă, și în sensul cel mai propriu, un vast șantier, unde B.P. Hasdeu și-a făcut ucenicia. Mii de file conținând poezii, proză, studii pregătite pentru tipar sau doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva păreri mai „răzlețe" în care se exprimă și părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp, / Tot pe ploaie și vânt, / Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu m-ai făcut fată, / Să-ți aduc apă cu vadra, / Si-ai mai făcut
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a lăsat urme și o transhumanță pe întinderi mai mari”, după Ovid Densusianu migrațiunile păstorești vin să ne explice în mare parte circulația unor motive populare " continuând : Drumurile migrațiunilor păstorești au fost și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
bandele formate din ostași germani și dezertori din foștii partizani ai lui Vlasov”. Sovieticii și autoritățile române au desfășurat acțiuni contra grupurilor de soldați germani, au periat pădurile Transilvaniei și au angajat lupte când au înconjurat grupuri mari sau militari răzleți. Din august până în octombrie 1944, unitățile NKVD din România au avut 142 de ciocniri cu grupurile germane. Jandarmeria română a depistat un grup de 200 de oameni în Munții Cibinului și încăierări dure au avut loc la Turnu Roșu și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
regiunile din Ardeal”. Eforturi deosebite s-au depus pentru identificarea militarilor germani lăsați cu scopuri informative în România, după retragerea trupelor germane. Așa a fost cazul cu Willy Wilhelm Frank, din SS, a cărui misiune consta în organizarea unor nuclee răzlețe de germani, legionari și dezertori români, care să fie capabile să atace trupele sovietice în drum spre front, periclitând și transporturile militare sovietice. Radiotelegrafistul lui Frank ar fi fost Eugen Rațiu, nimeni altul decât fratele vitreg al lui Horia Sima
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru o carieră ordonată, preferând expedientele, provizoratul. Geode se situează în descendența unui anumit simbolism elegiac, nu lipsit de muzicalitate, dar văduvit de vigoare, vădind un lirism reticent față de evoluțiile moderniste și desuet față de tonul poetic al momentului. Sunt sesizabile răzlețe accente argheziene, ecouri ale sonorităților din poemele „parnasiene” ale lui Ion Barbu. Preponderentă e peisagistica menită să preia discret rezonanțele emoției. Recuzita urban-modernă, care va fi masiv manipulată în următorul volum (ziare, fumuri, furnale, sirene, blocuri), se ivește și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
Moby Dick de Herman Melville și la alte narațiuni marinărești sau de aventuri în spațiu exotic, maritim ori circumpolar, care se articulează într-un scenariu alegoric, cu „înțelesuri” moral-existențiale. Se percep rezonanțe și o imagistică amintind de Leonid Dimov, dar răzleț, fără coerența de ansamblu și fără geniul poetic al acestuia; e invocată „lapona Enigel”, dar tonul și maniera poemelor amintesc mai degrabă de Al. A. Philippide, uneori de verva ludică a lui Gellu Naum din Cartea cu Apolodor (volumul cuprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
la memoria adulților, Din calidor (cu o primă versiune publicată în limba franceză, în 1987) aduce în spațiul scriiturii imaginea unei Basarabii idilice, atemporale, la care autorul va reveni fără încetare, re-construind-o metodic, ca utopie socială și economică, în pagini răzlețe de jurnal. Acest ținut paradisiac, dominat de imaginile prepeleacurilor strălucind în soare și ale copiilor alergând goi prin vie, este asediat însă de valurile unei istorii a cărei concretețe nu aduce cu sine decât dezolare și moarte: ocuparea Basarabiei de către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
refugieze în Cetatea Neamțului, transformată de tatăl ei în mănăstire. Luase cu ea câți bani și avere cât îi mai rămăseseră. „Acolo” - spune Ion Neculce (de fapt, citatul este din „Pseudo-Nicolae Costin”), citat de Constantin Gane573 - „o găsi o ceată răzleață de cazaci și cu multe munci au muncit-o pentru avuție, iar pe urmă i-au tăiat capul pe prag cu toporul. Spun să fi găsit la dânsa 19.000 de galbeni.” Cazacii (ucraineni) erau comandați de Vasile Crupenschi, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poate, de D. Gusti, publicistul întreprinde o vastă muncă de documentare, al cărei rezultat va fi utilizat în articole de sociografie, sociologie, în broșuri și cărți cu titluri grăitoare: Sociografia românească (1928), Cum trăiesc 40 000 de moți (1928), Satele răzlețe ale României (1939), rod al studiilor despre Munții Apuseni, dar și în lucrări de interes cultural mai larg, legat de personalități și momente istorice importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România (1926; răsplătită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
episoade violente pe care le-a diseminat cu rară generozitate în opera sa, Liviu Rebreanu nu are o vocație autentică a terifiantului, adică a unei gradații a misterului, întreținute de stranietatea atmosferei și de minime indicații auctoriale. Cele câteva episoade răzlețe care ar putea intra pe traiectoria de interes a temei examinate de mine (cu precizarea că multe dintre ingredientele epice sunt revendicate mai degrabă de horror-ul repulsiv decât de terror-ul anxios) sunt aglomerate, de-a valma, într-un roman
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
insolit, oferit ca știre și informație mai mult sau mai puțin inedite, palpitante, generatoare de fervori sau neliniști pe măsura agitatului „ritm al vremii”. Exemplele mișună, oferindu-se la fiecare pagină. Cum s-a putut observa deja din câteva concretizări răzlețe, modelul structurant al itinerariului dinamic face ca spațiul imaginar să se sustragă unor frontiere precis conturabile: este, de fapt, un teritoriu în expansiune, ce-și împinge bornele spre orizonturi necunoscute și care, în interiorul unei hărți mereu provizorii, propune repere instabile
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]