2,941 matches
-
Teoriile actuale ale deciziei indică faptul că, în problemele complexe, cunoștințele disponibile nu sunt, de multe ori, suficiente pentru a reduce complet incertitudinea, de a funda decizii optime. Doar într-o asemenea situație, deciziile ar putea fi acceptate numai în virtutea raționalității și competenței lor. Competența, în condițiile cunoașterii actuale, nu este suficientă pentru a funda autoritatea. • Procedee „absurde”, „iraționale” de decizie. Chiar și în colectivitățile carecultivă un grad ridicat de raționalitate, teoretică și pragmatică, putem găsi practici de decizie în probleme
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o asemenea situație, deciziile ar putea fi acceptate numai în virtutea raționalității și competenței lor. Competența, în condițiile cunoașterii actuale, nu este suficientă pentru a funda autoritatea. • Procedee „absurde”, „iraționale” de decizie. Chiar și în colectivitățile carecultivă un grad ridicat de raționalitate, teoretică și pragmatică, putem găsi practici de decizie în probleme, adesea de importanță crucială, care par absurde,iraționale. Atenienii, alături de procedura democratică de decizie (ai căror autori necontestați sunt), recurgeau și la proceduri ca tragerea la sorți (zarurile, considerau ei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o constituie reducerea incertitudinii. Teoria lui Michel Crozier (1964) a birocrației se fundează tocmai pe invocarea unui asemenea factor de tip cognitiv. Pentru a explica caracteristicile tipice ale modelului birocratic (rigiditatea și ritualul, printre altele), Crozier recurge laexaminarea tipului de raționalitate ca una dintre sursele cele mai importante. Când problemele de soluționat sunt mult prea dificile, apare o tendință de evadare din realitate, caracteristică esențială a modelului birocratic. Centralizarea accentuată și crearea de norme generale și impersonale reprezintă tehnici tipice de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
30, a surprins epoca prin imaginea unui viitor posibil: o societate înalt perfecționată tehnologic, cu un grad ridicat de integrare și control asupra ei însăși, dar complet antiumană. Individul este strivit, manipulat de un sistem extraordinar de eficient tehnologic, în numele „raționalității” și „eficienței”, dar a unei raționalități a sistemului indiferente și chiar ostile față de oameni. Cartea era însă simplă literatură, un roman mai mult fantastic decât științific. Când cu câteva decenii mai târziu, în 1977, apărea lucrarea lui Herbert Marcuse Omul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui viitor posibil: o societate înalt perfecționată tehnologic, cu un grad ridicat de integrare și control asupra ei însăși, dar complet antiumană. Individul este strivit, manipulat de un sistem extraordinar de eficient tehnologic, în numele „raționalității” și „eficienței”, dar a unei raționalități a sistemului indiferente și chiar ostile față de oameni. Cartea era însă simplă literatură, un roman mai mult fantastic decât științific. Când cu câteva decenii mai târziu, în 1977, apărea lucrarea lui Herbert Marcuse Omul unidimensional, șocul avea să fie incomparabil
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
linia perfecționării alternativei existente, a statu-quo-ului: problemele de soluționat sunt formulări ce reflectă opțiunile structurale ale sistemelor și, totodată, tipul de strategii pe care acestea sunt înclinate sau forțate de către parametrii lor structurali să le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate între competența tehnică și cea social-umană a funcționării sistemelor sociale. Tehnicile de acțiune specifice diferitelor sisteme - tehnologia întreprinderilor industriale este cel mai clar exemplu - încorporează un înalt grad de științificitate, de raționalitate. Componentele sociale și umane, deși reprezintă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate între competența tehnică și cea social-umană a funcționării sistemelor sociale. Tehnicile de acțiune specifice diferitelor sisteme - tehnologia întreprinderilor industriale este cel mai clar exemplu - încorporează un înalt grad de științificitate, de raționalitate. Componentele sociale și umane, deși reprezintă în egală măsură surse de probleme și dificultăți, nu dispun de tehnici raționale, fundate pe știință, comparabile cu cele dintâi. În societatea actuală, raționalitatea științifică a căpătat un prestigiu deosebit. Se acceptă în mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai clar exemplu - încorporează un înalt grad de științificitate, de raționalitate. Componentele sociale și umane, deși reprezintă în egală măsură surse de probleme și dificultăți, nu dispun de tehnici raționale, fundate pe știință, comparabile cu cele dintâi. În societatea actuală, raționalitatea științifică a căpătat un prestigiu deosebit. Se acceptă în mod curent că există o tendință de pătrundere a științei în toate sferele de activitate. Din acest motiv, practicienii de cele mai diferite specialități tind să perceapă aplicarea științelor sociale ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-și rezolve problemele de viață, cum să-și organizeze viața. Acest lucru pacientul trebuie să-l decidă singur. Terapeutul ajută pacientul să depășească blocajele interne care „îi întunecă” judecata; să fie realist, rațional. În această viziune, normalitatea este echivalentă cu raționalitatea. Din psihoterapie, această paradigmă a normalității patologiei a fost transferatăîn socioterapie (Jaques, 1961; Pages, 1961). Dincolo de diferențele dintre persoană și sistemul social, paradigma normalității pare să fie, în mare măsură, comună. Socioterapia nondirectivă merge și ea pe cultivarea capacităților normale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adoptat. El este un facilitator al comunicării interne, al autoanalizei și al experimentării, al deschiderii la experiența proprie, cât și la experiența celorlalți, la feedback și la autocorectare. Socioterapia nondirectivă a pus cu forță necesitatea unei definiri mai clare a „raționalității sociale”. De la început este necesar să operăm o distincție între două perspective asupra raționalității: o perspectivă de conținut și o alta de formă. Din perspectiva conținutului, un sistem este rațional atunci când, confruntat cu o problemă, reușește să adopte soluția cea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deschiderii la experiența proprie, cât și la experiența celorlalți, la feedback și la autocorectare. Socioterapia nondirectivă a pus cu forță necesitatea unei definiri mai clare a „raționalității sociale”. De la început este necesar să operăm o distincție între două perspective asupra raționalității: o perspectivă de conținut și o alta de formă. Din perspectiva conținutului, un sistem este rațional atunci când, confruntat cu o problemă, reușește să adopte soluția cea mai bună, soluția rațională. O asemenea perspectivă, cu toate avantajele sale, implică însă și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condiție este însă dificil de realizat, dacă nu cumva principial imposibil, presupunând că un membru al unei colectivități (specialistul) deține toate cunoștințele funcționării optime ale acesteia, în timp ce ea nu le deține. Oricât de tentantă ar fi perspectiva de conținut asupra raționalității, ea ridică deci dificultăți insurmontabile, cel puțin în momentul de față. Perspectiva formei, deși mai modestă, este totuși mai avantajoasă. Ea supune analizei nu produsul (conținutul) activităților cognitive ale unui sistem, ci forma sa, mecanismele prin care se desfășoară: din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Terapia nondirectivă este o modalitate de aplicare structural antitehnocratică a sociologiei. Sociologul nu decide ce trebuie să facă sistemele sociale, ci le sprijină pentru ca acestea să decidă singure, într-o modalitate cât mai rațională și realistă. În paradigma terapiei nondirective, raționalitatea este definită într-o modalitate strict funcțională, din perspectiva proprietăților sale formale, ca „orientare spre realitate” și „orientare spre sarcină”, „spre funcție”, într-un proces activ de adaptare. O asemenea definiție a raționalității sistemelor sociale ar putea fi operaționalizată sub
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rațională și realistă. În paradigma terapiei nondirective, raționalitatea este definită într-o modalitate strict funcțională, din perspectiva proprietăților sale formale, ca „orientare spre realitate” și „orientare spre sarcină”, „spre funcție”, într-un proces activ de adaptare. O asemenea definiție a raționalității sistemelor sociale ar putea fi operaționalizată sub forma unui test de raționalitate. Testul de raționalitate propus aici (tabelul 11.1), pornind de la câteva sugestii ale lui Kenneth D. Benne (1961a), include optcaracteristici fundamentale, perechi, fiecare descriind o caracteristică a funcționării
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modalitate strict funcțională, din perspectiva proprietăților sale formale, ca „orientare spre realitate” și „orientare spre sarcină”, „spre funcție”, într-un proces activ de adaptare. O asemenea definiție a raționalității sistemelor sociale ar putea fi operaționalizată sub forma unui test de raționalitate. Testul de raționalitate propus aici (tabelul 11.1), pornind de la câteva sugestii ale lui Kenneth D. Benne (1961a), include optcaracteristici fundamentale, perechi, fiecare descriind o caracteristică a funcționării raționale, eficiente (coloana din stânga) sau, complementar, odeformare patologică ce conferă comportamentului o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din perspectiva proprietăților sale formale, ca „orientare spre realitate” și „orientare spre sarcină”, „spre funcție”, într-un proces activ de adaptare. O asemenea definiție a raționalității sistemelor sociale ar putea fi operaționalizată sub forma unui test de raționalitate. Testul de raționalitate propus aici (tabelul 11.1), pornind de la câteva sugestii ale lui Kenneth D. Benne (1961a), include optcaracteristici fundamentale, perechi, fiecare descriind o caracteristică a funcționării raționale, eficiente (coloana din stânga) sau, complementar, odeformare patologică ce conferă comportamentului o orientare irațională, ineficace
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale lui Kenneth D. Benne (1961a), include optcaracteristici fundamentale, perechi, fiecare descriind o caracteristică a funcționării raționale, eficiente (coloana din stânga) sau, complementar, odeformare patologică ce conferă comportamentului o orientare irațională, ineficace (coloana din dreapta). Acest test poate oferi o imagine asupra raționalității potențiale a sistemelor, cât și asupra tipurilor de deformări patologice de care pot suferi acestea. Tabelul 11.1 Testul de raționalitate a sistemelor sociale Dacă vrem, de exemplu, să determinăm raționalitatea potențială a unei întreprinderi, testul de raționalitate ne va
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
complementar, odeformare patologică ce conferă comportamentului o orientare irațională, ineficace (coloana din dreapta). Acest test poate oferi o imagine asupra raționalității potențiale a sistemelor, cât și asupra tipurilor de deformări patologice de care pot suferi acestea. Tabelul 11.1 Testul de raționalitate a sistemelor sociale Dacă vrem, de exemplu, să determinăm raționalitatea potențială a unei întreprinderi, testul de raționalitate ne va indica manifestările „sănătoase” sau „patologice” ce caracterizează funcționarea mecanismelor sale cognitive. Patologia sistemelor sociale - reluând o idee dezvoltată în capitolul anterior
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
coloana din dreapta). Acest test poate oferi o imagine asupra raționalității potențiale a sistemelor, cât și asupra tipurilor de deformări patologice de care pot suferi acestea. Tabelul 11.1 Testul de raționalitate a sistemelor sociale Dacă vrem, de exemplu, să determinăm raționalitatea potențială a unei întreprinderi, testul de raționalitate ne va indica manifestările „sănătoase” sau „patologice” ce caracterizează funcționarea mecanismelor sale cognitive. Patologia sistemelor sociale - reluând o idee dezvoltată în capitolul anterior - poate lua două configurații distincte, în funcție de sursele lor primare: sindromul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
imagine asupra raționalității potențiale a sistemelor, cât și asupra tipurilor de deformări patologice de care pot suferi acestea. Tabelul 11.1 Testul de raționalitate a sistemelor sociale Dacă vrem, de exemplu, să determinăm raționalitatea potențială a unei întreprinderi, testul de raționalitate ne va indica manifestările „sănătoase” sau „patologice” ce caracterizează funcționarea mecanismelor sale cognitive. Patologia sistemelor sociale - reluând o idee dezvoltată în capitolul anterior - poate lua două configurații distincte, în funcție de sursele lor primare: sindromul luptei și sindromul incertitudinii. Atât conflictele interne
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Paris. Dalkey, N., Rourke, D., Snyder, D. (1970), Studies in the Quality of Life, Rand Books, Santa Monica. Davis, L.E. (1971), „Job satisfaction research: The Post-industrial view”, în Industrial Relations, vol. 10, nr. 2. Dobre, A. (1986), Cunoașterea științifică și raționalitatea acțiunii sociale, Editura Academiei RSR, București. Doby, J.T. (1969), „Logic and levels of scientific explanation”, în E.F. Borgatta (ed.), Sociological Methodology, Jossey-Bass Inc. Publishers, Londra. Dorofte, I. (1981), Analiza și predicția performanțelor umane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Drew, E.B.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modalități foarte diferite. De exemplu, în Grecia antică, ele erau adesea încredințate bobilor. Cum cad aceștia, așa trebuie să se facă. În Egiptul antic, dimpotrivă, faraonul era cel care le lua. Cum se pot explica aceste practici? Cum se împacă raționalitatea grecului antic cu delegarea responsabilității unor decizii foarte importante întâmplării? Comprehensiunea ne poate furniza explicații de genul următor: grecii considerau că prin tragere la sorți se manifestă voința zeilor; egiptenii, în schimb, credeau că faraonul este un reprezentant pământean al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai rapide. Pe ansamblu, aici nu poate fi regres, ci numai progres. Creșterea cunoașterii face ca și viața societății să progreseze. Ordinea importanței lucrurilor se schimbă. Ceea ce este realmente important în istorie e tocmaiaceastă acumulare de cunoaștere, acest progres în raționalitate. Rațiunea, în calitatea sa de cunoaștere, devine criteriul fundamental al progresului social. Formularea legilor lui Newton reprezintă un progres, deoarece ele sunt efectiv un plus de cunoaștere. Apariția parlamentarismului este un progres în plan politic, deoarece această formă este rațională
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în mod fundamental de existența unor asemenea criterii. Din acest motiv, este necesar să se treacă în revistă diferitele criterii propuse în legătură cu evoluția și progresul. Filosofia secolului al XVIII-lea a formulat pentru prima oară un criteriu al progresului social: raționalitatea. După cum am încercat să argumentez mai înainte, raționalitatea ca atare nu a fost o invenție a filosofiei moderne. Anticii au recurs în mod sistematic la ea. Ceea ce caracteriza însă raționalitatea filosofiei antice era lipsa ei concretă de progresivitate. Rațiunea putea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Din acest motiv, este necesar să se treacă în revistă diferitele criterii propuse în legătură cu evoluția și progresul. Filosofia secolului al XVIII-lea a formulat pentru prima oară un criteriu al progresului social: raționalitatea. După cum am încercat să argumentez mai înainte, raționalitatea ca atare nu a fost o invenție a filosofiei moderne. Anticii au recurs în mod sistematic la ea. Ceea ce caracteriza însă raționalitatea filosofiei antice era lipsa ei concretă de progresivitate. Rațiunea putea să fie sau nu corectă, adevărată. Adevărul nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]