42,366 matches
-
crescut pe măsura dezvoltării acesteia. Radiodifuziunea crescuse, se întărise, căpătase spații de emisie în eter pentru care militau diferiți specialiști în domeniul aviației, al telefoniei, al marinei, al poștei și al altor instituții de stat. Programele primului post românesc de radio, inaugurat înainte cu doi ani, luaseră amploare. Radiodifuziunea română devenise deja o forță și specialiștii din acest domeniu obțineau succese din ce în ce mai importante. Interesul pentru emisiunile radiofonice crescuse și în câțiva ani fiecare instituție a statului avea un serviciu propriu de
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
diversificau și își îmbunătățeau necontenit calitatea, înfățișând mișcarea culturală și politică a vremii. Aparatul cu galenă, atât de modest în anii de început, căpătase dimensiuni și forme neașteptate. Unele arătau ca niște mobile prețioase în apartamente. Emisiunile de la postul de radio România deveniseră o forță, cum spuneam, fiind din ce în ce mai mult ascultate. Minunea de a capta într-o secundă un concert, o conferință, o piesă de teatru, o știre de oriunde, doar prin manevrarea unui buton vrăjit, pur și simplu fascina pe
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
pasiv sau unul activ în piesa antisemitismului și-au ales aproape toți cunoscuții lui Sebastian. Nimeni nu l-a apărat de înlănțuirea răului: „pierderea” slujbei de la Revista Fundațiilor Regale, interzicerea dreptului de avocatură, lipsa banilor, legea chiriilor pentru evrei, confiscarea radioului, munca obligatorie, imposibilitatea plecării, interzicerea cărților scriitorilor evrei și, peste toate acestea, o mulțime de zvonuri sinistre, de amenințări nevăzute, de sentimente confuze, neliniști chinuitoare. Pe 10 noiembrie 1942 Sebastian notează în Jurnal: „M-a străbătut o clipă gândul că
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
încuviință Stelian. Glăsciorul Anicuței se făcu auzit din nou. “Dacă mai vine nenea ăla rău, mami și tati, să nu-i mai dați drumul în casă!...” Stelian zâmbi, dar Sever rămase posomorât. “Ar trebui să vorbești cu șefii tăi de la radio”, îl sfătui Eleonora. “Să le ceară ălora din comisie să înceteze cu șicanele”. “Lasă, că știu eu mai bine ce trebuie să fac!” bătu Sever cu pumnul în masă. “Știi ce-o să fac?... O să mă duc direct la ăia din
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
trebuie să fie! Iar celor ce se tem că modestia e un semn de slăbiciune le amintesc cuvântul altui mare poet, Emil Verhaeren: “La vraie modestie c’est de viser haut”. Text transcris de Antonia Mușețeanu după manuscrisul din Arhiva Radio, Dosar 7/1935
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
Împovărat de grijile traiului cotidian, cu mintea aiurea, poți trece zilnic pe lîngă locurile în care s-a scris istoria fără să simți nici cea mai mică tresărire, pentru ca, pe neașteptate, niște acorduri din trecut, auzite la un post de radio, sau vreo fotografie de epocă, cu un imobil familiar, dar pus parcă într-un context straniu, să-ți umple sufletul cu o emoție greu de exprimat în cuvinte. Diabolizat, din rațiuni politice, în perioada comunistă, devenit principalul reper de civilizație
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
știrile din marile cotidiane, bate sălile de cinema, marile teatre, merge la Ateneu pentru a-l vedea pe Enescu, frecventează cenaclul „Sburătorul" al lui Eugen Lovinescu, asistă cu uimire la ridicarea „zgîrie-norilor" din centrul Bucureștiului, ascultă fascinată primele emisiuni de radio și glasul neutru, profesional al operatoarei de la prima centrală telefonică, asistă îngrozită la prăbușirea blocului Carlton în urma devastatorului cutremur de la 10 noiembrie 1940. Ea trăiește efectiv în perioada 1920-1940, citește zilnic presa și se raportează la ea, simte pulsul evenimentelor
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
atunci cînd, printr-o nouă scrisoare de protest social, se solidarizează cu prietenul său, filosoful Cezar Mititelu și declară greva foamei pentru eliberarea acestuia din închisoare. Intrată în posesia lui Virgil Ierunca, scrisoarea e difuzată în Germania la postul de radio Europa Liberă, în cadrul emisiunii Povestea vorbei; ea se încheie cu următorul pasaj: "Cer tuturor care mai au un gram de curaj și o idee oarecare despre solidaritatea umană să-și manifeste deschis atitudinea față de cele relatate. În ce mă privește
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
cu excepția soarelui generos și a mării materne, primitoare. Adoram marea, fiind un bun înotător și scufundător deși îmi lipsea rezistența. Luasem cu mine de la București masca, tubul de respirat, labele pentru înot subacvatic și închiriasem de la magazin un aparat de radio portativ, cu baterii, destul de uzat; cu tot calabalâcul ăsta și cu cearșaful de plajă băteam cale lungă până la golfuleț unde îmi găseam un loc, mă dezbrăcam gol pușcă și intram cu delicii în marea lustrală, deja călduță. Înotam mult, mă
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
Ne-am spionat reciproc câtva timp, am intrat și am ieșit din apă de mai multe ori până să îndrăznesc să le abordez pe motiv de muzică bună de la posturile turcești prinse mai cu înlesnire pe litoral. Hârbul meu de radio închiriat se dovedea de ajutor în captarea atenției tinerelor fete, mai ales că dădusem într-adevăr, pe scală, peste o muzică grozavă la Ankara. Le-am chemat s-o asculte, astfel făcând cunoștință cu nereida Marina Greceanu și cu colega
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
de două ori pe lună, între 1932 și 1938, Mircea Eliade a înțeles și a profitat mai mult decât colegii lui de generație că "...o adevărată, autentică universitate în zilele noastre se întinde mult dincolo de sălile de cursuri: ziarul, estrada, Radioul, toate acestea fac parte, astăzi, din Studium Generale". 50 de conferințe radiofonice, o fructuoasă colaborare dintre Editurile Humanitas și Casa Radio, este primul pas (în prefață Andrei Dimitriu își manifestă dorința de a continua proiectul cu cele 16 conferințe nepublicate
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
de generație că "...o adevărată, autentică universitate în zilele noastre se întinde mult dincolo de sălile de cursuri: ziarul, estrada, Radioul, toate acestea fac parte, astăzi, din Studium Generale". 50 de conferințe radiofonice, o fructuoasă colaborare dintre Editurile Humanitas și Casa Radio, este primul pas (în prefață Andrei Dimitriu își manifestă dorința de a continua proiectul cu cele 16 conferințe nepublicate în volumul de față) prin care se aduce la cunoștința publicului o latură mai puțin cunoscută a tânărului Eliade. Cea mai
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
și că e palid, iar sufletește, după divorțul de soție, e implicat în amoruri chinuitoare. Trăiește ciclotimic, așadar epuizant. Viața lui zilnică se consumă între telefoane, scris, citit, discuții literare (de la critică serioasă la cancan), probleme administrative, ascultatul știrilor la radioul care trebuie dus mereu la reparat, plimbări prin Cișmigiu, filme văzute cu Monica, dejunuri cu mai mulți invitați, consultații medicale și "drogul" vizitelor. Lovinescu nu poate trăi fără să fie înconjurat de literați. Această trăsătură umană e în perfect acord
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
Id cu trei bețișoare parfumate. Cică să le ard și să-mi pun o dorință. Dar n-am apucat să le ard, că a venit delegație de la doi să mă cheme la petrecere. O petrecere în bucătărie. Cu muzică de radio, că n-aveau casetofon. Și-am țopăit în jurul unei lumânări, până ne-a aprins tanzanianul lumina: "Tea!?" Și-am bătut ritmuri fierbinți pe masă până s-a stricat radioul. Ori de la second-hand, ori de la vreme. Și-am prins doar un
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
mă cheme la petrecere. O petrecere în bucătărie. Cu muzică de radio, că n-aveau casetofon. Și-am țopăit în jurul unei lumânări, până ne-a aprins tanzanianul lumina: "Tea!?" Și-am bătut ritmuri fierbinți pe masă până s-a stricat radioul. Ori de la second-hand, ori de la vreme. Și-am prins doar un post bruiat cu șlagăre flamanade. Așa că ne-am îmbrățișat cu toții și-am învârtit o horă lentă, cu frunțile împreunate. Iar când am amețit, am plecat să petrecem în oraș
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
greu pe cuperoza istovirii vei visa că ești cuprinsă de brațele cu care brazii nu mângâie decât ursoaice jelindu-și puii împușcați, pisica albă își va lipi urechea de vocea lui Ovidiu Iuliu Moldovan pitită ca o bombă în cutia radioului și vei ști că așa începe poemul despre fragilul miez al neștiutului atunci când o femeie spintecă țeasta asfaltului cu sunetul ascuțit al tocurilor înalte ea venea de la florărie, legănând în brațe o garoafă înfiptă într-o căpățână de salată din
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
verdele sepalelor de drețe vei visa că ești cuprinsă de brațele ursoaice care și-a uitat durerea în lemnul portocaliu al bradului tânăr pisica albă își va lipi urechea de vocea lui Marcel Iureș pitită ca o bombă în cutia radioului, vei ști că așa începe poemul perfectei claustrofobii când madona florală strivește cu tălpile goale florile din covor culoarea pe care o poartă hoinarii după o vreme am știut că timpul ce mi s-a dat îmi transformă retina într-
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
cel mai mic dintre frați, George, doctor în drept, stabilit la München, unde a trăit până în 1993, a scris de toate: poezie, proză, studii istorice, a făcut traduceri. A desfășurat o impresionantă activitate anticomunistă, vorbind multă vreme la postul de radio "Europa liberă". Pentru românii din exil, George Ciorănescu a fondat revista Apoziția. Memorialistul nostru a fost al șaselea copil al numeroasei familii. I se spunea Puiu, pentru că se născuse la șapte luni și părinții nu-i prea vedeau o viață
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
cum i-a cerut Rosetti să-l ajute pe Alexandru Graur, persecutat și fără slujbă în timpul războiului, dându-i bani pentru articole dintr-o proiectată enciclopedie, pe care el, ca evreu, nu le putea semna. Când Graur ajunge director la Radio, imediat după 23 august 1944, prima lui grijă a fost să ceară lista colaboratorilor și, drept recompensă pentru ajutorul primit, să șteargă numele lui Alexandru Ciorănescu. Memorialistul nu evocă numai universul cărții, al studiilor neîntrerupte, al bibliotecilor și arhivelor, al
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
apoi la muzica de balet a lui Stravinski și Prokofiev, de la Romeo și Julieta ajunse la sublima uvertură la Tristan și Isolda și la muzica lui Wagner în general, care după cum auzise, începuse să se cânte și la posturile de radio israeliene, după lunga perioadă de ostracizare a ei. Orit era în extaz. - Ce minunate lucruri îmi povestești! Și la ce nivel! exclamă ea, pudrându-și nasul și aranjându-și buclele în oglinjoara de poșetă cu mâner de argint. Ce-ar fi
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
exil!) care a durat... pînă s-a destrămat, tot din motive politicianiste. Comitetul trece sub președinția lui Constantin Vișoianu, iar Ghiță Ionescu îl înlocuiește pe Emil Ghilezan în postul de secretar general... Mai tîrziu și Ghiță Ionescu, numit la conducerea radio-ului Europa Liberă, este înlocuit de Ion Vardala, alt diplomat român în exil - pînă la încetarea activității Comitetului - „guvern în exil" românesc, prin anii '60. De altfel, legăturile d-lui Djuvara cu instituțiile politice românești se reduc: d-sa mărturisește
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
un job, cum se spune astăzi), dl Djuvara, diplomat român care participase, în felul său, la ieșirea din alianța cu Germania, nu-și găsea! Mai întîi și-a vîndut unele bijuterii de familie, mai tîrziu, soția sa a colaborat la Radio Paris (ajutată de un mare filo-român, profesorul Marcel Fontaine), iar dl Djuvara a început să primească o mică „subvenție" lunară din partea generalului Rădescu... Ceea ce era însă insuficient pentru a-și duce împreună cu soția și fetița traiul zilnic. Gînduri de emigrare
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
și consecințele lui (în plan strict personal) l-au determinat să se retragă dintr-o asemenea activitate. De care, astăzi, în schimb, poate fi mîndru - îl asigurăm noi. In aceste împrejurări, a început, prin 1957, să lucreze la postul de radio Europa Liberă, sub conducerea lui Noel Bernard (o descriere atentă a „șefului secției românești" este deosebit de interesantă, p. 105). Iată, la p. 106-107 și urm., o prezentare a colaboratorilor de atunci ai Europei libere : Preda Bunescu, Horia Rădulescu, Octavian Vuia
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Butnaru, Grete Tartler, Ioan Es. Pop, Gabriel Chifu, Ioan Groșan, Bogdan Ghiu, Marius Tupan, Ioan Flora și, bineînțeles, Eugen Uricaru însuși. Este prezentă și eminenta traducătoare Antoaneta Ralian, ca și alți traducători, cărora li se adaugă ziariști, fotoreporteri, redactori de la Radio, operatori TV. Scriitorii străini, care predomină numeric, sunt cazați la hotelul "Arad", iar românii la vila "Zaharia Stancu". Zilele de 20 și 21 septembrie sunt rezervate lucrărilor unui amplu colocviu pe tema Inter arma silent musae?, desfășurat în sala de
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
Uricaru ce impresie îi face momentul. "Ca să fiu sincer, îmi răspunde el, nu am timp să fiu nostalgic. De mâine încep, împreună cu echipa mea, pregătirea ediției următoare a festivalului, care va avea loc în 2003." P.S. Presa scrisă, posturile de radio și televiziune au informat corect, cu profesionalism, opinia publică din România în legătură cu festivalul. Printre puținele excepții se numără pagina de cultură din Evenimentul zilei, în care s-a scris batjocoritor-rechizitorial că la Neptun scriitorii "se plimbă cu vaporașele pe banii
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]