1,672 matches
-
și Un ziarist de altădată (despre George Panu), din aceeași zonă cu E ceva putred... în Danemarca, note ale lui Constantin Banu pe marginea unui discurs ținut la Cameră de Constantin C. Bacalbașa. Cronichete, informații, știri, noutăți culturale, literare, teatrale, radiofonice sau spicuite din presă ocupă rubricile miscelanee „Revista revistelor”, „Ecouri”, „Microscop”, „Cărți noi” (în alternanță cu „Bibliografie” și „Vitrina cărții românești”). Număr de număr sunt incluse în sumar și două rubrici destinate doamnelor, susținute de Lucrezzia Karnabatt („Pentru tine”) și
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
în Capitală, unde începe să publice comentarii privind filosofia culturii moderne și istoria mentalităților în „Facla”, „Gândirea” și în „Libertatea”; ceva mai târziu va colabora la ziarul „Le Moment” și la emisiunile culturale ale Societății Române de Radio, eseurile sale radiofonice fiind tipărite în 1935 și 1936 de „Revista Fundațiilor Regale”. A fost membru al grupării Criterion. O boală de o mare virulență (o septicemie în urma unei operații) l-a răpus în câteva zile. Împlinind proiectele fratelui său, Tudor Vianu i-
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
de o receptare critică extrem de favorabilă atât la apariție, cât și după. Cronica entuziastă a lui Virgil Ierunca din săptămânalul călinescian „Lumea” a dus de altfel la interzicerea publicației de către cenzura comunistă. Articole substanțiale au și Pompiliu Constantinescu (o cronică radiofonică), Dan Petrașincu, Al. Piru și Mihnea Marmeliuc, iar mai târziu I. Negoițescu, Gabriel Dimisianu ș.a. Vântul și pulberea poate fi considerată nu fragment narativ, ci o nuvelă substanțială, închegată și finalizată. La porțile orașului, în zilele de sfârșit ale lui
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
cultură ieșean, jurnalist și poet, Constantin Ilie, care a făcut corectura prezentei lucrări, ne-a sugerat să adăugăm următoarele: „Începuturile radiofoniei la Iași sunt încă din 1925, prin „concerte la telegrafia fără fir” (ziarul Lumea, 26 martie), sau „o audiție radiofonică perfect reușită” (Lumea, 24 februarie 1926), iar în Opinia, 26 nov. 1926, citim că „prof. dr. Alexandru Cișman a fost numit director al postului de T.F.F. de la Copou”. De la înființarea Postului de Radio Moldova, la 2 noiembrie 1941, ora 11
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
între un șurub și o piuliță, nu arată nici o clipă ca foști iubiți, ci, poate, ca foști colegi de cenaclu politico- literar. De altfel, dacă se difuza doar coloana sonoră a filmului nu era nici o pierdere, se obținea un teatru radiofonic inteligibil și mult mai ieftin. Finalmente, înțelegem și cine e personajul pur, eroul pozitiv : inginerul Cozma, care și- a depus la magazie dragostea pentru Irina, a luat o fată sănătoasă, din popor, are trei copii cu ea și muncește fericit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în spatele acestora. 2. modificare a direcției unui val la izbirea cu un obstacol. DIFUZIÚNE (DIFUZIE) 1. Răspândire, propagare, împrăștiere în mai multe părți a unor raze luminoase care străbat un mediu translucid sau care întâlnesc o suprafață zgrunțuroasă. ♦ Difuzare de unde radiofonice. 2. Întrepătrundere a două lichide puse în contact fără a fi agitație. ♦ Pătrundere, propagare a moleculelor unui corp în masa altui corp. EBULIOSCOPÍE, Metodă fizico-chimică de determinare a maselor moleculare ale componentelor dizolvate dintr-o soluție, care se bazează pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Arz-o focul de muiere!" ", în SCL, XVI, 1, p. 23-27. Lüder, E., 1996, Procedee de gradație lingvistică (ed. revăzuta și adăugita), trad. H. Decuble, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Magheru, A., 1976, "Concizie și claritate în limbajul publicisticii radiofonice", în PN 3, 238, p. 15-17. Manea, D. 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc, București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. Manoliu Manea, M., 1968, Sistematică substitutelor din română contemporană standard, București, Editura Academiei Române. Manoliu-Manea, M., 1977, "Ambiguitate și redundanta în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
care le-am scris și nu mă pot plânge, din acest punct de vedere, că nu am ieșit în public, cum s-a văzut, pe scena teatrelor din Bacău, Bârlad, Botoșani, Târgu Mureș, Giurgiu sau la Teatrul TV și Teatrul Radiofonic. Ultimii ani au fost chiar prolifici și sub aspectul volumelor publicate și al pieselor jucate. V ați și reordonat toate lucrările dramatice scrise de a lungul timpului într-un șir de nu mai puțin de șase trilogii, așa că întrebarea următoare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
care le-am scris și nu mă pot plânge, din acest punct de vedere, că nu am ieșit în public, cum s-a văzut, pe scena teatrelor din Bacău, Bârlad, Botoșani, Târgu Mureș, Giurgiu sau la Teatrul TV și Teatrul Radiofonic. Ultimii ani au fost chiar prolifici și sub aspectul volumelor publicate și al pieselor jucate. V ați și reordonat toate lucrările dramatice scrise de a lungul timpului într-un șir de nu mai puțin de șase trilogii, așa că întrebarea următoare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
analitică, cronologică, comparativă). II. Pe cale auditivă: 1. banda magnetică; - avantaje - Înregistrarea se face de către Învățător și se păstrează pe timp Îndelungat; informația depășită poate fi ștearsă și actualizată; audiția poate fi Întreruptă și reluată. - limite - nu permit vizualizarea. 2.emisiunile radiofonice; - avantaje - evocă emoțional fapte și evenimente istorice; folosește personalități științifice de prestigiu, este mereu În actualitate. - limite - lipsa de vizualizare; sunt efemere; impun un orar fix). 3. Înregistrări pe discuri; - avantaje (asigură dezvoltarea Înțelegerii auditive; folosirea informației integrale sau pe
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Anişoara Strachină, Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93554]
-
cultură ieșean, jurnalist și poet, Constantin Ilie, care a făcut corectura prezenței lucrări, ne-a sugerat să adăugăm următoarele: „Începuturile radiofoniei la Iași sunt încă din 1925, prin „concerte la telegrafia fără fir” (ziarul Lumea, 26 martie), sau „o audiție radiofonica perfect reușită” (Lumea, 24 februarie 1926), iar în Opinia, 26 nov. 1926, citim că „prof. dr. Alexandru Cișman a fost numit director al postului de T.F.F. de la Copou”. De la înființarea Postului de Radio Moldova, la 2 noiembrie 1941, ora 11
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Franța, Polonia, Rusia, Olanda, Elveția, Germania, Canada, Belgia, Italia, Statele Unite ale Americii, Austria, Finlanda, Republica Moldova. Activitatea dramatică i-a fost răsplătită cu numeroase premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, 1992, 1996, 1998), Premiul UNITER (1991), Marele Premiu de teatru radiofonic al Societății Autorilor și Compozitorilor Dramatici din Franța (1994), Premiul Academiei Române (1998), Premiul Național de dramaturgie, acordat de Ministerul Culturii (2002). Deși V. se numără printre fondatorii Cenaclului de Luni, poezia sa e departe de a face corp comun cu
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
de activități culturale în județul natal, unde a fondat cenaclul literar Casa de sub Pădure, pus sub președinția de onoare a lui Eugenio Montale. A fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase în publicistica radiofonică în 1934, susținând conferința Poezia și meditațiile lui Leopardi), o mare parte din materia volumului Întâlniri cu scriitori italieni (1972) fiind convorbiri și medalioane transmise pentru emisiunile „România - Italia”, „Lecturi paralele”, „Scriitori ai secolului XX” și „Meridiane lirice”. În 1975
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
secretar general și, în perioada 1982-1989, vicepreședinte. Din 1953 este redactor la Departamentul românesc al postului de radio Europa Liberă din München (în 1976-1980 e director general adjunct) și docent, apoi conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității müncheneze. Emisiunile radiofonice din ciclul „Lumea creștină”, realizate de el, sunt difuzate sub pseudonimul Lucian Loga. După pensionare, în 1980, se stabilește definitiv la Freiburg im Breisgau. Toate evenimentele acestei biografii au fost exploatate în volumul memorialistic Întâlnire cu oameni și idei, publicat
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
frecvență. Participă la înființarea revistei „Pentru patrie” (1949), lucrează în redacția unor periodice: „Aviația sportivă”, „Radioamatorul”, „Sănătatea”, „Munca” (unde asigură un deceniu și jumătate rubrica „Cetățeanul și legea”), e secretar general de redacție la „Luceafărul” (1958-1966). Susține vreme îndelungată emisiunea radiofonică „Memoria pământului românesc”. Este șeful serviciului de presă la Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor (1969-1971), inspector general la Centrul Național al Cinematografiei (1971-1973) și instructor în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1973-1984), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1984-1986
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
nu pot diminua nici preocuparea activă a decidenților pentru tendințele demografice ale propriei națiuni. Amintind de Augustus și de succesorii săi pe tronul Imperiului Roman, sir Winston Churchill și-a exprimat îngrijorarea, în calitate de premier, când a spus în declarația sa radiofonică din 22 martie 1943: Una dintre cele mai sumbre temeri ale celor care privesc cu treizeci, patruzeci sau cincizeci de ani înainte - și în acest domeniu se poate prevedea foarte clar - este rata scăzută a natalității. În treizeci de ani
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încearcă să nuanțeze conceptul destinatar este auditor-audiență. Auditorul reprezintă receptorul, care se află, de cele mai multe ori, în situația de comunicare orală în care nu poate, în principiu, decît să asculte ceea ce spune locutorul, fără a putea lua cuvîntul (cazul mass-mediei radiofonice, al unui curs sau al unei conferințe, sau orice situație de difuzare publică a unui mesaj). Audiența desemnează un receptor colectiv într-o situație de comunicare orală: ansamblul participanților prezenți (o conferință, o întîlnire politică, un colocviu etc.). Un sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dreptul la cuvînt. Prin aceasta, interlocutorul se deosebește de auditor, receptor aflat în situația de comunicare orală privat de posibilitatea de a lua cuvîntul, mulțumindu-se să asculte ceea ce spune locutorul (de exemplu, în cazul unei conferințe, al unei emisiuni radiofonice etc.). În ceea ce privește natura și funcția noțiunii "interlocutor", se manifestă o anumită ambiguitate: unii lingviști atribuie interlocutorilor un statut de actori externi actului enunțării (emițători și receptori), alții le atribuie un statut de protagoniști interni procesului de enunțare (enunțiatori și destinatari
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
profund cu modalități ca descrierea sau comentariul. Se pare că trebuie să aibă loc o oarecare mutare sau o absență, în spațiu sau timp, pentru ca un discurs să fie considerat narațiune. Astfel, dacă sîntem în mașină și ascultăm un comentariu radiofonic la o înmormîntare sau la un meci de fotbal atunci în derulare, e ca și cum am intra în narațiune prin dislocare spațială (nu am în esență o narațiune dacă mă aflu la meciul de fotbal și ascult comentariul radio
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
comentariul radio). Dar comentariile în direct, ca și memoriile netrucate, încalcă caracteristica 3 de mai sus și nu par deloc a fi narațiuni. Mai spre margine sînt situate programele de sport de la televiziune. De menționat că nu prea există rezumate radiofonice ale unor meciuri sau ale unor evenimente oarecare. 6. Narațiunile presupun rememorarea unor întîmplări care pot fi îndepărtate de povestitor și cititor nu doar spațial ci, chiar mai semnificativ aceasta, din punct de vedere temporal. A se compara practicile noastre
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Surkamp din Frankfurt. Cu Barbara mi-am tradus În germană cele două piese scrise la Paris, Culoarul cu șoareci și Bătrâna doamnă și fluturele. Nici cu ele nu am avut mai mult noroc și nici cu unele sinopsisuri pentru scenarii radiofonice, gen foarte căutat și bine plătit. În ’81 am plecat, am ales „definitiv” Parisul, unde mă chemau prietenii mei Aurora și Aurel Cornea și unde, după un an, am semnat primul contract cu Flammarion pentru En l’absence des maîtres
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
locuind la prietena mea Barbara Schander, șefa filialei landului Hessen a marii instituții Internationes a guvernului federal, am făcut, e drept, unele Încercări de a publica sau, lucru curent acolo, de a colabora cu Radioul, propunând unele sinopsisuri de scenarii radiofonice - gen foarte cerut și bine retribuit - sau piese de teatru, pe care le-am tradus Împreună cu Barbara. E adevărat că nu am avut succes, dar nici nu am avut răbdare, cum aveam să am peste câțiva ani la Paris. Deși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
private și Îngust biografice, cu „falsa ierarhie de valori” instaurată sub comuniști?! Grigurcu se face, de aproape două decenii, mentorul aprig, aproape nenuanțat, al acestei „morale revendicări”, susținând-o pe dna Monica Lovinescu de la Paris, care, după o fructuoasă carieră radiofonică, a debutat la București, În senectute, cu o serie de „amintiri” sau ”cronici” de la Europa Liberă, unde imixtiunea politică - sub cuvertura ipocrită a Moralei! - se face insistent simțită, alterând nu rareori istoria, criteriul estetic, jignind nu puține conștiințe literare, vii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
condiționam calitatea de membru al Uniunii de „două cărți publicate la o editură profesionistă, Însoțite de ecouri critice aferente”. Or, D-sa nu publicase nici o carte, eforturile ei critice, de un bun nivel teoretic și analitic, se mărgineau la emisiunile radiofonice - Radio France, În anii ’60, apoi Europa Liberă, e drept, cu o audiție enormă și extrem de benefică. (Ulterior, am renunțat la această condiție care ar fi trebuit să asigure participarea doar a scriitorilor profesioniști; o Uniune de breaslă, o știam
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
manifestări culturale; ... d) de obiecte și echipamente ce urmează a fi folosite în scopuri publicitare; e) de obiecte de strămutare; ... f) de aparatura, de accesorii, destinate manifestărilor teatrale, cinematografice, sportive și muzicale, targurilor și expozițiilor, de instalații destinate înregistrărilor cinematografice, radiofonice și de televiziune, precum și de animale pentru reprezentații de circ; ... g) de articole necesare acordării ajutorului medical de urgenta, în special în caz de calamitati, precum și a ajutorului umanitar; ... h) de animale vii, cu autovehicule rutiere speciale, cu excepția animalelor destinate
LEGE nr. 38 din 14 februarie 1998 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Belarus cu privire la tranSporturile rutiere internaţionale de persoane şi de mărfuri, semnat la Bucureşti la 31 mai 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120213_a_121542]