18,605 matches
-
înnoit, a crescut pe vatră, pietrele au tresărit în prund, sub amforele de lut se ascund. Coroane de spini au crescut, pe capetele rămase în somn sub portretul de glorii ale bătrânului domn. Am visat o pădure de cerbi! Aveau ramurile umbroase și dure, bătrâni ca a lunii petală de argint clătinată în salbe duceau cu ei pădurile albe. Un colind de vânătoare întârzia la ferestre, unde o fată, cât o mărgea, a murit ferecată. De atunci, colindul celor plecați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
bântuită de voci sinistre: Vocile zburau în jurul capului,/îmi cuprindeau mâinile/în semn de adio! Obosită în permanență, pasăre cu aripile rănite, pândită de moarte, poeta se retrage în vârsta perfectei candori. Își amintește, bunăoară, un vis cu cerbi: Aveau ramurile umbroase/și dure, bătrâni ca a lumii petală/ de argint clătinată în salbe;/ duceau cu ei pădurile albe. Retrăiește, în alt vis, vechea cetate de la Ada Kaleh: Am visat, peste noapte, că mă plimbam/prin grădinile din Ada Kaleh/și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
mondenității. Conștiințele acestor femei, care se plictisesc, „lâncezesc în alcov uri”, cutreieră magazinele, căutând mereu alte podoabe scumpe, se pregătesc de baluri sau de serate, sunt lacuri stagnante cu noroaie grele pe fund. O bătaie de aripi, o aplecare de ram, o picătură de ploaie încrețesc ușor fața acestor personaje ce sunt asemeni unor oglinzi hipersensibile. Realitatea se răsfrânge în ele deformată. Nimic din ceea ce e cu adevărat important în viață, nu pătrunde în astfel de suflete, în schimb, întâmplări mărunte
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
fiind repreyentate de un număr de 21 persoane. Aceeași situație se regăsește și în cazul structurii confesionale - 99, 4% din populație declarându-se de religie ortodoxă. Aceste cifre sunt comparabile cu media pe județ. 5. 5. 3 Structura populației pe ramuri de activitate Populația activă la nivelul ultimilor ani numără 9121 persoane, din care populația activă ocupă 8696 persoane repartizate pe sectoare astfel: sector primar 71 persoane, sector secundar 6048 persoane și sector terțiar 2577 persoane, diferența dintre populația activă și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dintre populația activă și cea activă ocupată este reprezentată de numărul șomerilor înregistrați. Pe ansamblu populația activă reprezintă 47,2% din totalul populației iar rata de șomaj reprezintă 4,66% din populația activă. În ce privește evoluția numărului de persoane ocupate pe ramuri de activitate în intervalul 1985-2003, privind tabelul următor regăsim o situație foarte interesantă. La prima vedere de observă o scădere la jumătate a numărului total al salariaților în perioada 1985-2003. O primă etapă o constituie analiza în perioada 1985-1991, marcată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o constituie analiza în perioada 1985-1991, marcată de primele disponibilizări din zonă și de reorientarea forței de muncă spre domeniul seviciilor, astfel că numărul salariaților din industrie scade la 4446 de persoane dar crește ușor numărul celor antrenați în celelalte ramuri. Resursele de muncă ale orașului și cartierelor aparținătoare constau în populație feminină încadrată în grupele de vârstă 16-54 ani, populația masculină între 16-59 ani, și persoanele active peste aceste grupe de vârstă. Din forța de muncă angajată, ponderea o dețin
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cuprindă în sferele sale decât un procent relativ scăzut din această populație, foarte mulți se îndreaptă către centrele industriale vecine. Cea mai mare creștere au înregistrat-o administrația publică și finanțe-bănci, datorită pe de o parte orientării tineretului spre aceste ramuri mai profitabile și pe de altă parte datorită transformărilor pe care le-a suferit societatea noastră și în care aceste domenii au căpătat o importanță sporită după momentul 1989. Regresul este ușor de observat în această perioadă pentru ramuri cum
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
aceste ramuri mai profitabile și pe de altă parte datorită transformărilor pe care le-a suferit societatea noastră și în care aceste domenii au căpătat o importanță sporită după momentul 1989. Regresul este ușor de observat în această perioadă pentru ramuri cum sunt comerțul și construcțiile. Un factor important care a generat această creștere a numărului angajaților în cele două ramuri este „munca la negru”. Cifrele statistice îi reprezintă pe cei cu contracte legale de muncă, dar în realitate în aceste
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care aceste domenii au căpătat o importanță sporită după momentul 1989. Regresul este ușor de observat în această perioadă pentru ramuri cum sunt comerțul și construcțiile. Un factor important care a generat această creștere a numărului angajaților în cele două ramuri este „munca la negru”. Cifrele statistice îi reprezintă pe cei cu contracte legale de muncă, dar în realitate în aceste domenii își desfășoară activitatea o mare parte din populația masculină (construcții) și feminină (comerț). Acest fenomen s-a amplificat în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ani ca urmare a lipsei unei alternative pentru foarte mulți locuitori ai orașului, ceea ce este în favoarea celor care câștigă bani foarte mulți în urma acestei practici, având forța de muncă ieftină, fără o altă obligație (taxe). Realitatea este că aceste două ramuri au cunoscut creșteri fără precedent ca urmare a avântului pe care l-a înregistrat construcția de case de vacanță în zonă dar și a turismului ce a contribuit în mod iminent la dezvoltarea comerțului. Putem spune că aceste două ramuri
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ramuri au cunoscut creșteri fără precedent ca urmare a avântului pe care l-a înregistrat construcția de case de vacanță în zonă dar și a turismului ce a contribuit în mod iminent la dezvoltarea comerțului. Putem spune că aceste două ramuri se caracterizează prin dinamica cea mai accentuată în ce privește numărul salariaților. Tot regres se constată și în cazul învățământului - populația ocupată în această ramură scăzând de la 347 persoane în 1985 la 215 în 2003 ca urmare a scăderii numărului de copii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nu au calitatea necesară pentru a hrăni efective mari de animale. Pe de altă parte astfel de ocupație nu mai poate susține un trai decent, ca urmare a prețurilor scăzute de pe piață, iar localnicii se îndreaptă tot mai mult spre ramuri specifice statutului de oraș, care le oferă poziție socială și profesională potrivită zilelor în care trăim. În concluzie, se observă în cazul orașului Breaza tendințe similare celor de la nivel național și în structura populației active. CAPITOLUL VI 26BASPECTE DE GEOGRAFIE
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
comun, de la 69 la cca. 100 persoane (pe o perioadă de 15 aniă. 7. 4. COMERȚUL Noile structuri economice, pe care a început să le cunoască societatea românească de după 1989, prin forme ale privatizării pe care le-au înregistrat diverse ramuri, a găsit în activitatea comercială brezeană manifestări si caracteristici dintre cele mai dinamice. Astfel în oras functionează 340 societăti comerciale, din care: 28 sunt societăți de constructii, 5 societăti de panificație, 7 societăți de prelucrare a lemnului, 9 societăți confecții
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și înfrigurați pe urmele sale să vadă dacă și-a regăsit mama. În pădure însă nu se zăreau decît umbrele copacilor și cîteva petece răvășite de lumină. Bătea încet un vînt cald și nu se auzea decît ciripitul păsărelelor în ramurile copacilor. Un fluture mare, strălucind în toate culorile, zbură prin fața lor și se așeză pe o floare... Dar nimeni nu se uită la el. La fel de tăcuți începură să coboare încet, uitîndu-se în toate părțile. Se zgîriară pe mîini și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lui nu-i pasă! Deloc nu-i pasă! Trecu dincolo de șosea și se uită din nou în toate părțile... Nici urmă de Vlad și nici de Virgil. Drept e că erau și multe garduri și chiar niște copaci groși, cu ramuri stufoase, în umbra cărora s-ar fi putut ascunde chiar și un urs, darmite niște "feciori" ca ei?... Dar, la urma urmei, de ce s-ar ascunde de lume? Ce, nu s-au mai văzut oameni așteptînd pe alți oameni?... Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vedea bine și tractorul, unde știa precis că este Vlad... I se păru chiar că-l zărește lîngă tractorist. Stătu cîtva timp într-o stare de visare dulce, pînă ce primele umbre ale serii începură să-și caute adăpost prin ramurile copacilor. Îl zări pe Vlad desprinzîndu-se de tractor și apropiindu-se de șosea cu pași repezi. Era îmbrăcat într-o salopetă pătată toată de ulei. În mînă aducea un buchet mare de flori de cîmp și cîteva spice de grîu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și Iancu Răgălie. Primul care se cațără mai repede decît și-ar închipui cineva, în cea mai înaltă răchită, fu doctorul. Domnul Nicanor îi urmă imediat exemplul folosind aceeași răchită, care oferea posibilități de cățărare mult mai ușoare. Dar între ramuri nu încăpeau decît ei doi. Nuțu porni să se cațere într-un arin mai subțire, care începu să se cam îndoaie sub greutatea lui. Matei și Răgălie rămaseră încă jos, paralizați de nedumerire. Se uitau țintă spre locul de unde răsunaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de unde se așteptau din clipă în clipă să apară primejdiile cele mai cumplite. Nuțu începu să scîncească, străduindu-se din răsputeri să ajungă cît mai sus în arinul său. Numai că arinul era subțire și lung și nu prea avea ramuri de care să te ții. Nu urla, drace! se răsti la el domnul Nicanor. Tu ne-ai adus aici!... Urcă-te mai sus și taci din gură, că te-aude! Nuțu se strădui cu greu să nu mai scîncească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și de tigri. Ce-o fi fost oare? întrebă în șoaptă Iancu Răgălie. Sssst! îl făcu atent Nicanor ducînd un deget la buze. Și numaidecît apoi, tot din acea întunecată și fioroasă parte pădurii, unde nu puteai distinge nimic din cauza ramurilor încîlcite, începu să se audă iar un freamăt surd de strigăte, țipete, urlete și zbierete, cum nu mai auzise nimeni decît la filmele turnate în junglă... Apoi iar se făcu tăcere. Într-o vreme, o pasăre uriașă, neagră, din acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ascuțite ale fetei. Și de ce-ați venit încoace? Păi... Și Virgil nu mai știu ce să răspundă. Se mulțumi doar să ridice din umăr și să rîdă cu un dinte spre Bărzăun, care-l privea ca un huhurez printre ramurile copacului și nu mai putea de bucurie că-i luat la rost eu atîta tărie de Ilinca. Vino și tu-ncoace, mă! îl strigă Ilinca pe Vlad. Nu mai sta ascuns după poartă!... Hai să mîncăm cu toții cîte o pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
frunzelor codrului, mișcări continuate de sunetul cornului, deci mișcarea muzicală ca atare, care transferă și amplifică ritualul mișcării indefinite a veșniciei, pregătind în modul acesta inițierea în negrăitul unei morți inițiatice, pierdere de sine într-o beatitudine fără de nume: ...Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. Poezia orfică este cathartică inițiind în nemurire. Lucrul acesta îl împlinește prezentul etern poetic. Căci scrie Pindar: Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
frunziș ce din atâtea părți Ascunde ochiului adânca zare. M-așez aici și cu privirea țintă Eu îmi închipui nesfârșite spații Și supraomenești tăceri Și-o pace-atâta de profundă, Că inima aproape se-nspăimântă. Și-apoi când vântul freamătă prin ramuri Nemărginita liniște-o aseamăn Cu acest glas; și-mi amintesc vecia Și timpii duși și timpul cel de azi, Cel viu, și cântul său. În necuprins Se-neacă al meu gând. Și ce-ncântare Să naufragiez în vasta mare... În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
are loc convertirea spațiului fizic în spațiu psihic inducând sentimentul comuniunii eterne, dincolo de viață. Cadențarea dintre spațiul extern și cel sufletesc, cu transformarea firească a spațiului senzorial în zări sufletești o întâlnim, între altele, în poezia Și dacă... Și dacă ramuri bat în geam/ Și se cutremur plopii,/ E ca în minte să te am/ Și-ncet să te apropii." "Sublinierea incompatibilității dizarmoniei cu existențialul este viguros exprimată de Eminescu printr-un alt sistem de ritmicitate, și anume acela al ritmicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de Vreme, jucării ! Gând, faptă, renunțare, virtuți, căinți și rugi: Cenuși pe care vântul le spulberă, cenuși.... antidotul fiind detașarea, viețuirea în sublimitatea poeziei: Surâs și puritate ! o, răsărit divin ! În cupe scânteiază câte-un imens rubin ! Fă dintr-un ram de santal o harpă să vibreze Și arde altă creangă, ca să ne parfumeze ! Deschiderea cosmică din Divina Comedia, având loc în viziunea mitologiei creștine, reflectată în tripticul Paradisul, Purgatoriul, Infernul adică de la haosul răului la armonia celestă, are drept ghid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și cariul, pentru a se pierde într-un indefinit foarte îndepărtat, acela al timpului pierdut, în care depersonalizarea poetului are corespondent pe plan spațial deconturările chipurilor de pe pereții bisericii părăsite. În O, mamă cele trei mișcări perpetue din natură a ramurilor, a umbrei, a apei îngână somnul etern al morții. În Despărțire sau în De câte ori, iubito, mișcări temporo-spațiale în opoziții polare exprimă imposibilitatea reapropierii sufletelor: Suntem tot mai departe deolaltă amândoi,/ Din ce în ce mai singur mă-ntunec și îngheț/ Când tu te pierzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]