1,708 matches
-
superioare, ea este destinată să conducă lumea. De asemenea, ea poate domina și este sarcina artei politice și a cuceririlor economice de a transforma potențialul în realitatea imperiului mondial. Excesele politice și intelectuale ale naționalismului și ale rudei sale degenerate, rasismul, au șocat și au trezit repulsia mentalităților neinfluențate de respectivul curent într-o măsură mai mare decât exagerările geopoliticii. Aceste exagerări s-au limitat, în general, la Germania și s-au transmis într-un limbaj ezoteric. Pe de altă parte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de-a dreptul existența caracterului național. Propunându-și să demonstreze esența mitică și subiectivă a naționalismului, ei au fost nerăbdători să arate că presupusul său fundament empiric, caracterul național, nu este altceva decât un mit. Putem accepta criticile naționalismului și rasismului la adresa presupusei determinări inevitabile a caracterului național prin intermediul „sângelui” - mai precis, prin caracteristicile comune biologice ale membrilor unui grup - ca o invenție politică, fără fundament. Suntem de acord că permanența absolută a caracterului național, derivată din calitățile imuabile ale unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fost asociată cu o reputație de putere binevoitoare. Această discrepanță a dus la distrugerea poziției morale a Americii. Lumea a Treia a atacat Statele Unite cu același tip de argumente pe care America le-a folosit pentru a combate colonialismul, rasismul și exploatarea de care tocmai aliații săi erau responsabili. Statele Unite au argumentat mereu din perspectiva perceptelor sale morale tradiționale, însă nu au avut un răspuns atunci când propriile sale argumente au fost folosite împotriva sa. S-a prezentat ca un campion
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
POPOR SECA Jean-Marie Conferențiar, psihologie socială, Universitatea Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines ATRIBUIRE (teoriile Î), DISCRIMINARE, MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, STEREOTIP SIMOULIN Vincent Conferențiar, sociologie, Universitatea Toulouse I SERVITUTE, VULNERABILITATE, ZONE DE AȘTEPTARE TAGUIEFF Pierre-André Director de cercetare CNRS (CEVIPOF) ANTIRASISM, NEORASISM, RASISM THERIAULT Joseph Yvon Profesor de sociologie la Universitatea din Ottawa INTEGRARE VALIERE Michel Etnolog, conferențiar asociat la catedra de sociologie a Universității din Poitiers ARIE CULTURALĂ, CĂLĂTORIE, CONTRACULTURĂ, CULTURALISM, DIASPORA, LIMBI REGIONALE, PATRIMONIU CULTURAL, ȚINUT ZAOUAL Hassan Conferențiar, științe economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
327-386), trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă În acest sens, limba franceză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
M’BOKOLO Elikia (1985), L’Afrique au XXe siècle. Le continent convoité, Paris, Seuil. RIST Gilbert (2001), Le Développement. Histoire d’une croyance occidentale, Paris, Presses de la FNSP. Φ COLONIALISM, CREOLITATE, DOMINAȚIE, SCLAVIE Antilitatetc "Antilitate" Φ CREOLITATE Antirasismtc "Antirasism" În fața rasismului, atunci când este flagrant și când consecințele sale par intolerabile, trebuie să ne străduim să-l explicăm ca pe un fapt și, În același timp, să-l combatem ca pe un rău. Să Încercăm să-l cunoaștem și să-l Înțelegem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
același timp, să-l reducem sau să-l neutralizăm. Să Încercăm, de asemenea, să-i Înțelegem persistența și rezistența la critici, la indignarea morală generală și la măsurile practice luate Împotriva lui. Pentru cei care Îl refuză și Îl combat, rasismul este așadar un obiect sau chiar o provocarepentru gândire și, În același timp, un câmp de luptă În ordinea acțiunii. ν Pentru acțiunea politică sau morală, răul rasist este, Înainte de toate, ceva ce n-ar trebui să existe ă sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
risipim nenorocirile, da; să risipim suferința, nu”; sau, mai precis, „scopul progresului constă În diminuarea suferințelor inutile” (citat de Pessin, 1992, pp. 94-95). Iată ce justifică lupta etică, juridică și politică Împotriva răului, printre ale cărui fețe se numără și rasismul. În ce anume constă obiectivul moral aici? În exigența abolirii suferințelor impuse omului de către om. De unde și datoriile morale la nivel universal: refuzul torturii, al sclaviei, al xenofobiei, al rasismului, al exploatării sexuale a copiilor sau a adulților care nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politică Împotriva răului, printre ale cărui fețe se numără și rasismul. În ce anume constă obiectivul moral aici? În exigența abolirii suferințelor impuse omului de către om. De unde și datoriile morale la nivel universal: refuzul torturii, al sclaviei, al xenofobiei, al rasismului, al exploatării sexuale a copiilor sau a adulților care nu au consimțit În acest sens etc. (Ricœur, 1990, p. 336). Datoria de a te opune rasismului nu este decât o formă specifică a datoriei de a lupta Împotriva oricărei forme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
De unde și datoriile morale la nivel universal: refuzul torturii, al sclaviei, al xenofobiei, al rasismului, al exploatării sexuale a copiilor sau a adulților care nu au consimțit În acest sens etc. (Ricœur, 1990, p. 336). Datoria de a te opune rasismului nu este decât o formă specifică a datoriei de a lupta Împotriva oricărei forme de violență interumană. Sarcina nu este ușoară, pentru că această luptă nu se poate baza pe o strategie unică (Gilroy, 1992, pp. 60-61), ci implică o analiză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
specifică a datoriei de a lupta Împotriva oricărei forme de violență interumană. Sarcina nu este ușoară, pentru că această luptă nu se poate baza pe o strategie unică (Gilroy, 1992, pp. 60-61), ci implică o analiză critică a reprezentărilor antirasiste ale „rasismului”, nu doar În limbajul curent, ci și, sau poate mai ales, În lucrările savante, ale căror rezultate provizorii și discutabile nu au Încetat să alimenteze discursurile militante și să orienteze lupta organizată Împotriva acestui flagel. De la educarea științifică a umanității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căror rezultate provizorii și discutabile nu au Încetat să alimenteze discursurile militante și să orienteze lupta organizată Împotriva acestui flagel. De la educarea științifică a umanității la reprimarea pe cale juridică a „rasiștilor”: o jumătate de veac de antirasism Problema stăpânirii cuvântului „rasism” și, mai general, a capacității de a defini și aplica termenii care Îi sunt asociați În vederea unei acțiuni eficace, această vastă problemă se pune astăzi În termeni tot mai stricți, În cadrul statelor care au adoptat o legislație numită „antirasistă”, prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
defini și aplica termenii care Îi sunt asociați În vederea unei acțiuni eficace, această vastă problemă se pune astăzi În termeni tot mai stricți, În cadrul statelor care au adoptat o legislație numită „antirasistă”, prin drept și prin legile curente: țin de „rasism” atitudinile și comportamentele discriminatorii care sunt considerate „delicte” și sancționate ca atare prin lege. Așa se Întâmplă, de exemplu, Înlegislația franceză. Articolul 1 al Legii nr. 90-615 din 13 iulie 1990 spune următoarele: „Orice discriminare bazată pe apartenența sau neapartenența
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pp. 330-331). Discriminarea pe criterii de „rasă” (sau de reprezentare socială a identității rasiale) apare În acest cadru doar ca una dintre formele de discriminare „interzise”. Antirasismul juridic implică așadar simultan, pe de o parte, o extindere a Înțelesului cuvântului „rasism” ( În varianta extinsă a termenului, găsim În mod explicit pe lângă această discriminare și discriminările pe criterii de religie, cetățenie sau etnie), iar pe de altă parte, stabilirea unei interdicții. Interpretând literal textul articolului, am putea conchide că naționalismul este la fel de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenului, găsim În mod explicit pe lângă această discriminare și discriminările pe criterii de religie, cetățenie sau etnie), iar pe de altă parte, stabilirea unei interdicții. Interpretând literal textul articolului, am putea conchide că naționalismul este la fel de strict interzis ca și rasismul și că, prin urmare, constituie un delict. S-ar putea spune același lucru despre discriminarea etnică și despre orice formă de integrism sau de fundamentalism religios, inclusiv despre anticlericalism sau despre ateismul militant, Întrucât sunt forme de lipsă de respect
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
putea spune același lucru despre discriminarea etnică și despre orice formă de integrism sau de fundamentalism religios, inclusiv despre anticlericalism sau despre ateismul militant, Întrucât sunt forme de lipsă de respect față de anumite practici sau credințe religioase. Este ca și cum criminalizarea rasismului (confundat mereu În mai mică sau mai mare măsură cu xenofobia) s-ar fi extins pe nevăzute asupra etnicismului, naționalismului, integrismului religios, ateismului militant, pe scurt, asupra tuturor formelor de Înregimentare considerate sectare și intolerante. Rasismul a devenit numele implicit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
religioase. Este ca și cum criminalizarea rasismului (confundat mereu În mai mică sau mai mare măsură cu xenofobia) s-ar fi extins pe nevăzute asupra etnicismului, naționalismului, integrismului religios, ateismului militant, pe scurt, asupra tuturor formelor de Înregimentare considerate sectare și intolerante. Rasismul a devenit numele implicit al tuturor „ismelor”, percepute ca având un același „aer de familie”. Toate par să țină, Într-un anumit mod, de rasism și să Împărtășească esența malefică a acestuia. Oricum, rasismul a devenit un delict, care trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
integrismului religios, ateismului militant, pe scurt, asupra tuturor formelor de Înregimentare considerate sectare și intolerante. Rasismul a devenit numele implicit al tuturor „ismelor”, percepute ca având un același „aer de familie”. Toate par să țină, Într-un anumit mod, de rasism și să Împărtășească esența malefică a acestuia. Oricum, rasismul a devenit un delict, care trebuie pedepsit conform legii. Această reducție judiciară, această viziune strict represivă asupra a ceea ce numim „rasism” constituie o relativă noutate. Rasismul a devenit, În țările cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Înregimentare considerate sectare și intolerante. Rasismul a devenit numele implicit al tuturor „ismelor”, percepute ca având un același „aer de familie”. Toate par să țină, Într-un anumit mod, de rasism și să Împărtășească esența malefică a acestuia. Oricum, rasismul a devenit un delict, care trebuie pedepsit conform legii. Această reducție judiciară, această viziune strict represivă asupra a ceea ce numim „rasism” constituie o relativă noutate. Rasismul a devenit, În țările cu democrație liberală, În principal o problemă a avocaților și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
familie”. Toate par să țină, Într-un anumit mod, de rasism și să Împărtășească esența malefică a acestuia. Oricum, rasismul a devenit un delict, care trebuie pedepsit conform legii. Această reducție judiciară, această viziune strict represivă asupra a ceea ce numim „rasism” constituie o relativă noutate. Rasismul a devenit, În țările cu democrație liberală, În principal o problemă a avocaților și magistraților, cărora li se alătură jurnaliștii și oamenii politici care Îl dezaprobă. Intenția represivă pare să o fi Înlocuit cu totul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-un anumit mod, de rasism și să Împărtășească esența malefică a acestuia. Oricum, rasismul a devenit un delict, care trebuie pedepsit conform legii. Această reducție judiciară, această viziune strict represivă asupra a ceea ce numim „rasism” constituie o relativă noutate. Rasismul a devenit, În țările cu democrație liberală, În principal o problemă a avocaților și magistraților, cărora li se alătură jurnaliștii și oamenii politici care Îl dezaprobă. Intenția represivă pare să o fi Înlocuit cu totul pe cea preventivă, așa cum pare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dezaprobă. Intenția represivă pare să o fi Înlocuit cu totul pe cea preventivă, așa cum pare să fi Înlocuit și dorința de a cunoaște și de a explica. După această rapidă trecere În revistă a procesului recent de culpabilizare juridică a rasismului ă proces În curs de accelerare ă, suntem mai În măsură să apreciem amploarea schimbării de problematică a programului antirasist instituțional, Începând cu primele Declarații ale UNESCO (din 18 iulie 1950, iunie 1951 etc.), focalizate pe lupta intelectuală și pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
măsură să apreciem amploarea schimbării de problematică a programului antirasist instituțional, Începând cu primele Declarații ale UNESCO (din 18 iulie 1950, iunie 1951 etc.), focalizate pe lupta intelectuală și pe educația științifică. Într-o jumătate de secol, tratamentul antirasist aplicat „rasismului” s-a transformat În profunzime, trecând de la un program universalist de educație științifică la practica sistematică a sancțiunii judiciare. Într-adevăr, la sfârșitul anilor ’40, UNESCO adopta „un program de difuzare de date științifice menite a face să dispară ceea ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de difuzare de date științifice menite a face să dispară ceea ce numim prin convenție prejudecăți rasiale” (UNESCO, 1960, p. 534; text din 1948). Savanții, biologi și antropologi, la solicitarea UNESCO, căutau argumente pentru a denunța „un mit absurd ș...ț, rasismul” (UNESCO, 1950; Taguieff, 1995, p. 340). Nucleul acestui „mit” era reprezentat, după cum considerau În unanimitate oamenii de știință, de „dogma inegalității raselor” (UNESCO, 1960, p. 533). Cu toții presupuneau că „ura și conflictele rasiale sunt alimentate de noțiuni false din punctde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca un program pedagogic, educațional, de transmitere și difuzare de „date științifice” asupra diferitelor caracteristici ale speciei umane, ca metodă de luptă Împotriva exploatării „prejudecăților rasiale”, considerate a fi un efect al ignoranței și iraționalității. Căci, se considera pe-atunci, „rasismul este expresia unui sistem de gândire antirațional prin Însăși esența lui” (UNESCO, 1960, p. 533). Lupta Împotriva rasismului se confunda deci cu un apel la Luminile științei și la luciditatea spiritului rațional. Idealul antirasist trebuia să se realizeze prin instrucție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]