1,446 matches
-
până la un punct, cu toți, neliniștile tuturor: lumina roșie din drumul / meu oraș județ țară continent / din lumea asta / e grupa mea de sânge, pentru ca, în felul acesta, să poată implora: Sfântă Maria pentru noi roagă-te... Angoase, dezabuzări, regrete, ratări, sacrificii, renunțări etc., toate alcătuiesc noroiul de lângă inimă, care-l determină să-și strige spre Dumnezeu tunetele și fulgerele și norii / inimii. O imagine-laitmotiv a volumului este cea a reiterării, prin asemenea acte ale vieții sale, a destinului christic. De
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ce mi se spune / ce mi se ordonă // nu mai vreau să mă schimb / după cum iarna cu iarna / și toamna târzie cu o toamnă / și mai neagră. Între amintiri (insolente) și prezent, versurile din 1996 exprimă - tot calm, resemnat - tristețea ratării clipelor de fericire de către cel care a fost iubit o singură dată, de către cel care-și vrea numele luat în seamă, fie și culcat pe frunzele pe care și-l scrie, de către cel care, după zeci de ani de atunci
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
judece pricini imediate judecă dosarele istoriei. Numai că, am aflat asta mai târziu, nu prea e nevoie de magistrați în istorie. Ei pot fi chiar incomozi... Așa că, după ce am studiat istoria, am devenit profesor de istorie. Era forma mea de ratare, dar mă consolam cu ideea asta. Mi-am zis că dreptatea e imposibilă și că de fapt nimeni n-are nevoie de ea. Într-o lume în care chiar dreptatea e ratată, îmi puteam îngădui și eu să fiu un
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
nu scopul e important, ci ardoarea cu care-l căutăm. Da, chiar așa ziceam. Era una dintre multele insolențe cu care am încercat să mă apăr și să-mi ascund slăbiciunile. Bănuiam, poate, că făceam parte dintre cei care poartă ratarea în ei înșiși. Dar într-o privință nu greșeam. N-am știut ce caut în viață, dar viața nu mi-a fost indiferentă. Acesta a fost mereu singurul meu punct de sprijin adevărat. Și, în noaptea aceea, aproape mă bucuram
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
la suprafață ca untdelemnul. Nu m-am priceput nici să călătoresc prin viață, nici să iau din ea doar peronul. N-am fost mulțumit cu ceea ce am avut, dar n-am știut nici ce vroiam să obțin. Și luptând împotriva ratării, n-am făcut decât s-o ajut, să mi-o pregătesc. Am dorit mereu să ies din coaja mea pe o plajă în fața mării unde să mă pot face una cu nisipul, cu pietrele și cu pescărușii și în același
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
argentinian, restaurante bio ș.a.m.d.), deambulez toată ziua în diverse medii artistice, unde in ventariez nevrozele, an goasele, dezabuzările, debusolările care ne copleșesc existența. Șucărul, sictirul, lehamitea, mise rupismul. Falimente, licențieri, reduceri de lefuri și personal, senzații acute de ratare, conștiință a inutilității profesionale, divorțuri, tensiuni ireductibile între părinți și copii, eșuări în narcomanie. Deprimism, catastrofism, tout est foutu, bătrâne, la dracu’ toate alea, băga-mi-aș. Dă i în mă-sa pe toți, că toți mint și fură. La
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
balelor turbate. IMGB ismul sinistru de la începutul anilor ’90 care pur și simplu turbează la ideea de elită, rafi nament, creație spirituală, armonie sufletească. Pe de-o parte, unde te întorci, dai de fatalism și disforie, de spectrul falimentului, al ratării personale și disperării colective, de anxietate, nevroze, nesiguranța zilei de mâine, divorțuri, avorturi, eșecuri, lehamite, sinucideri - totul într-o aiuritoare familiarizare cu dezastrul. De cealaltă parte, nu trece zi să nu auzi că acei 30 sau 100 de lei pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
salopetă albă, elegantă, ceea ce îl distinge imediat de ceilalți. Are toate datele unui dandy. Sau ar putea să treacă, așa cum arată ― puțin adus de spate și cu ochelari ― , drept unul dintre acei intelectuali ce-și poartă cu grație decadența ori ratarea, studiind religii rare sau filosofie scolastică fără să producă nimic. Ceva, însă, în atitudinea lui mă intrigă. Nu-mi dau seama ce. Poate faptul că în rafinamentul său, parcă devitalizat, se simte ceva care nu-i în ordine. Peste o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
-l să se ocupe de public relations la o bancă din Los Angeles. Finalul scrisorii îmi arată, însă, că n-a încetat cu totul să fie "absent", chiar dacă în America circulă alte mituri decât cele care ne preocupau pe noi: "Ratarea Genezei de către Dumnezeu? Poate, a Paradisului ar fi mai exact. Cred că Șarpele se afla acolo, în inima Paradisului, nu ca o eroare a lui Dumnezeu, ci ca o inevitabilitate: cum să perceapă un om sublimul altfel decât ca opțiune
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în inima Paradisului, nu ca o eroare a lui Dumnezeu, ci ca o inevitabilitate: cum să perceapă un om sublimul altfel decât ca opțiune, ca libertate? Fără Șarpe nu mi se pare că Paradisul ar putea fi băgat în seamă. Ratarea Paradisului, cred eu, a fost fapta omului". Mă bucur că Doru reușește, încă, să-și pună problema Paradisului într-o lume unde ratarea are un sens mult mai exact, mai concret, dar nu-mi pot alunga o melancolie... 1 septembrie
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
opțiune, ca libertate? Fără Șarpe nu mi se pare că Paradisul ar putea fi băgat în seamă. Ratarea Paradisului, cred eu, a fost fapta omului". Mă bucur că Doru reușește, încă, să-și pună problema Paradisului într-o lume unde ratarea are un sens mult mai exact, mai concret, dar nu-mi pot alunga o melancolie... 1 septembrie Ajungem la New York în zori. Dimineață tulbure, cu smog. Băcanu duce cu grijă un "corp delict": arbustul și florile luate din păduricea de pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
te crezi mai bun decât ești până la convingerea că toate nereușitele se explică prin faptul că nu ți-ai utilizat cum se cuvine calitățile nu e decât un pas mic. Pe care eu I-am făcut. Probabil, inclusiv de ideea ratării s-ar cuveni să ne apropiem cu prudență. La urma urmei, lumea e plină de ratați. Câți ar putea spune că și-au văzut împlinite toate așteptările? Poate, e chiar o lipsă de modestie să declari: sunt un ratat! Ca să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
simțeam dezrădăcinat, nefiind parcă câtuși de puțin capabil să mă mobilizeze. Simțeam nevoia să revin măcar de Crăciun în țară, acasă la ai mei. Mă gândeam să demisionez chiar, țara îmi lipsea mult, dar asta ar fi însemnat încă o ratare. Crăciunul l-am petrecut deci în stil tradițional, acasă în România. Mama îmi pregătise cu grijă toate mâncărurile mele preferate: sarmale în foi de viță și de varză, chișcă, cârnați moldovenești, tochitură și mai ales mămăligă de-a noastră gustoasă
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
datorită lipsei fondurilor. Mulți dintre ei sînt încă puternici și viguroși, și e periculos să-i iei omului speranța dintr-odată - poate deveni violent. Important e să ucizi speranța lent, ca ratatul să aibă timp să se adapteze inconștient la ratare. încercăm să menținem speranța vie, pînă ce forța vitală care o susține se pierde. Doar atunci are omul voie să privească adevărul în față. — Deci un funcționar de informații, gradul D nu face altceva decît să amîne. — Da. — Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
invers Lucian Dan Teodorovici - Atunci i-am ars două palme Cosmin Manolache - Ce față cumplită am Dan Țăranu - Al patrulea element Dragoș Bucurenci - RealK Ionuț Chiva - 69 Claudia Golea - Vară în Siam Bogdan Suceavă - Venea din timpul diez Cătălin Mihuleac - Ratarea unui setter Veronica A. Cara - Petrecere cu mama Petre Barbu - Blazare Silviu Gherman - Scurta și plictisitoarea viață a lui Kjus Sorin Stoica - O limbă comună Filip Florian - Degete mici Dumitru Ungureanu - Tunul filozoafei Adrian Buz - Zidul moale Mircea Gheorghe - Partida
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
visul totalitar pe care îl plămădesc tehnicienii Reich-ului de o mie de ani. O știință epurată de orice vocație etică, o știință ce conferă voinței de putere armele cu care aceasta să-și zidească templul damnat. Prăbușirea lui Septimus este ratarea nu doar a propriei vieți, ci și semnul rătăcirii moderne. Instinctul luciferic care îi locuiește pe acești preoți ai miracolului tehnologic sfârșește prin a covârși partea luminoasă din savantul damnat. Și dacă La marque jaune descrie tentativa de a supune
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fantasmaticul compensatoriu. Ținuturile tropicale vizitate de Corto Maltese sunt îmbibate de aceste miasme ale narcoticelor și ale bolilor. La lagune des beaux songes este schița simfonică ce atinge regimul capodoperei tocmai prin capacitatea de a da trup himerelor ce compensează ratarea unei vieți. Nimic mai puternic și mai dramatic decât această imagine a lagunei venezuelene în care își trăiește agonia un ofițer englez dezertor de pe frontul Flandrei. Corto este martorul ce pătrunde în infernul dulce și seducător al viselor sale. Între
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
că nu mi-am pierdut cu totul curajul de a nu mă ascunde după cuvinte sau de a mă ascunde atât de mult încît e, oricum, inutil. Îmi aduc aminte una din serile în care am discutat cu Dinu despre ratare. Nu aprinsesem lumina în cameră, deoarece ne plăcea să observăm în ceața amurgului cum marea se colora în albastru sângeriu înainte de a se cufunda în noapte. De-afară, venea miros de alge putrede. Tăceam amândoi, ascultând zgomotul valurilor și privind
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dintre stânci. Păreau puse acolo anume ca să le aducă aminte bătrânilor că nu trăiau într-o lume oarecare, că nu trebuiau s-o judece după azilul lor mizerabil. Dincolo de zidurile între care Arhivarul strângea hârțoage pentru o istorie a tuturor ratărilor, lumea își striga, pe țărm, gloria și reproșurile. Voi sînteți vinovați dacă existența voastră nu e cum s-ar cuveni să fie, era avertismentul mut, permanent, al acelor stânci de marmură, singurul loc unde mi-a venit să plâng de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Artistul, artistul prin excelență, țineam locul în azil și al lui Homer și al lui Shakespeare. Mă îmbolnăvisem cumva și de plăcerea de a povesti ce visam, ce-mi imaginam, și dacă alții reprezentau acolo, pentru că erau prea în vârstă, ratarea vieții, eu reprezentam ratarea artei, ratarea poveștii. Palatul Șeherezadei eșuase într-un azil, povestitorul eșuase în persoana mea, iar cele 1001 de nopți eșuaseră în 1001 de zile, nu le-am numărat, dar mi se pare că au durat atât
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
țineam locul în azil și al lui Homer și al lui Shakespeare. Mă îmbolnăvisem cumva și de plăcerea de a povesti ce visam, ce-mi imaginam, și dacă alții reprezentau acolo, pentru că erau prea în vârstă, ratarea vieții, eu reprezentam ratarea artei, ratarea poveștii. Palatul Șeherezadei eșuase într-un azil, povestitorul eșuase în persoana mea, iar cele 1001 de nopți eșuaseră în 1001 de zile, nu le-am numărat, dar mi se pare că au durat atât, pe care le-am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în azil și al lui Homer și al lui Shakespeare. Mă îmbolnăvisem cumva și de plăcerea de a povesti ce visam, ce-mi imaginam, și dacă alții reprezentau acolo, pentru că erau prea în vârstă, ratarea vieții, eu reprezentam ratarea artei, ratarea poveștii. Palatul Șeherezadei eșuase într-un azil, povestitorul eșuase în persoana mea, iar cele 1001 de nopți eșuaseră în 1001 de zile, nu le-am numărat, dar mi se pare că au durat atât, pe care le-am trăit pe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
care mă cobora? Trecuse de miezul nopții, ba poate chiar se apropiau zorile, și eu continuam să-mi pun întrebări, să mă cert în gând cu Laura. În loc să fie alături de mine, ea ținea să mă silească să-mi miros, domesticit, ratarea. Prefera o dragoste meschină și lucidă. Când puteam să stăm amândoi în sala cu oglinzi, ea pe un fotoliu, eu pe altul, bând limonada sălcie care intra în ritual și visând fiecare în voie... nu, ea prefera să mă azvârle
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
doream să vărs această lacrimă sinceră tocmai pentru a șterge descoperirea neplăcută că și sufletul meu era mediocru. Dar nu se întîmpla nimic. Nimic decât o goală și înfricoșătoare indiferență care creștea și mă lăsa să întrezăresc, prima oară, proporțiile ratării mele, mult mai adâncă decât crezuse Laura. Ea își închipuise că iubeam măcar minciuna și trăiam sub steaua ei. Nu. Eram gata să schimb o minciună cu alta, așa cum schimbasem adevărul dragostei cu minciuna. Nu credeam în nimic, nu eram
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vedere ideologic. Să privim lucrurile în față, Ignatius. De când te-am văzut ultima oară, n-ai făcut altceva decât să zaci putrezind la tine în cameră. Ostilitatea ta față de conferința pe care o voi ține este manifestarea sentimentelor tale de ratare, eșec și impotență mintală (?). — Această fufă liberală ar trebui să fie trasă în țeapă pe membrul unui armăsar deosebit de mare, mormăi furios Ignatius. — Cum? Ce-ai spus, băiete? Ignatius, ești pe cale de a suferi o cădere nervoasă. Trebuie să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]