2,533 matches
-
lui Caragiale: " Ce căuta neamțul în Bulgaria?"" (Mihai Pelin, "Final fără glorie - Siguranța și Securitatea versus Legația Franței", în Jurnalul național, 30.08.2006, http://www.jurnalul.ro/stire- special/final-fara-glorie-siguranta-si-securitatea-versus-legatia- frantei-2-13414.html) 2.3.3. Ultimul subtip constă în reîncadrarea "slabă" marcată explicit, cu ajutorul unui conector comparativ, de ordin frastic sau transfrastic: "Așa cum Caragiale se întreba ce caută neamțul în Bulgaria, ne întrebăm și noi ce caută românul în Afganistan. Ce să caute și el decât un salariu mai bun
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Caragiale: ce caută neamțul în Bulgaria și urmașul lui Tagore cu obiceiuri de yankeu prin București?"389 (Iorgu Drăghicescu, "Meniul zilei: Berbecuț Malabar", în TimeOut București, 11.01.2008, http://www.timeoutbucuresti.ro/restaurante/6348/2329998/meniul-zilei-berbecut-malabar.html) 2.4. Reîncadrarea "forte" desemnează operația de actualizare în cadrul căreia textemul interferează cu segmentul de discurs coreferent. Am numit-o "forte" pentru că, în acest caz, legătura dintre cele două unități (textemul și coreferentul) e marcată clar, prin "fuziunea" sintactică a planurilor enunțului. Pentru ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
desemnează operația de actualizare în cadrul căreia textemul interferează cu segmentul de discurs coreferent. Am numit-o "forte" pentru că, în acest caz, legătura dintre cele două unități (textemul și coreferentul) e marcată clar, prin "fuziunea" sintactică a planurilor enunțului. Pentru ca o reîncadrare "forte" să rămână o reîncadrare și să nu producă o reconfigurare fundamentală a textemului însuși, condiția este ca operația să nu afecteze nucleul unității textemice, care se compune, de obicei, din verbe, nume predicative și determinanți obiectuali (obiect direct, obiect
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
căreia textemul interferează cu segmentul de discurs coreferent. Am numit-o "forte" pentru că, în acest caz, legătura dintre cele două unități (textemul și coreferentul) e marcată clar, prin "fuziunea" sintactică a planurilor enunțului. Pentru ca o reîncadrare "forte" să rămână o reîncadrare și să nu producă o reconfigurare fundamentală a textemului însuși, condiția este ca operația să nu afecteze nucleul unității textemice, care se compune, de obicei, din verbe, nume predicative și determinanți obiectuali (obiect direct, obiect indirect etc.). În schimb, elemente
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o reconfigurare fundamentală a textemului însuși, condiția este ca operația să nu afecteze nucleul unității textemice, care se compune, de obicei, din verbe, nume predicative și determinanți obiectuali (obiect direct, obiect indirect etc.). În schimb, elemente substituibile în cazul unei reîncadrări "forte" sunt, de regulă, subiectul (agentul) textemului și feluritele determinări circumstanțiale ale verbului. În funcție de natura componentei substituite, reîncadrarea "forte" poate fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
compune, de obicei, din verbe, nume predicative și determinanți obiectuali (obiect direct, obiect indirect etc.). În schimb, elemente substituibile în cazul unei reîncadrări "forte" sunt, de regulă, subiectul (agentul) textemului și feluritele determinări circumstanțiale ale verbului. În funcție de natura componentei substituite, reîncadrarea "forte" poate fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației lui Cațavencu potrivit căreia industria română e
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
obiect indirect etc.). În schimb, elemente substituibile în cazul unei reîncadrări "forte" sunt, de regulă, subiectul (agentul) textemului și feluritele determinări circumstanțiale ale verbului. În funcție de natura componentei substituite, reîncadrarea "forte" poate fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației lui Cațavencu potrivit căreia industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. În discursul public
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dar lipsește cu desăvârșire" (Mihai Cucerzan, 23.04.2010, http://www.pntcdcluj.ro/2010 /04/23/comunicat-de-presa-23-04-2010-activitatea-consilierilor-locali/); "Poliția română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" ("vlutic", 02.06.2010, http://vlutic.blogspot.com/2010/06/politia-romana-e-sublima-dar-lipseste.html). 2.4.2. Reîncadrarea "forte" circumstanțială se caracterizează prin substituirea componentelor circumstanțiale din cadrul textemului cu acelea importate din coreferentul său. Dintre textemele caragialiene, favorizat pare să fie, din acest punct de vedere, După lupte seculare care au durat treizeci de ani... (Cațavencu, O scrisoare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din cadrul textemului cu acelea importate din coreferentul său. Dintre textemele caragialiene, favorizat pare să fie, din acest punct de vedere, După lupte seculare care au durat treizeci de ani... (Cațavencu, O scrisoare pierdută), care face în mediul virtual obiectul unor reîncadrări precum următoarele: "După lupte seculare, care au durat aproximativ 200 de minute, am ajuns la măreața cabană Piatra Arsă, am crezut că nu mai ajungem o dată..." (Delia Mirea, 07.02.2010, http://www.scoaladeghizi.ro/index. php?option=com content&task
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din Romania ne-a cam săturat. Este dovada vie a faptului că politicul este implicat până în măduva oaselor în rândul magistraților, al procurorilor etc." (http://www.gdo.ro/Ancheta/2009-11- 18/Fosti+procurori+DIICOT+fac+ dezvaluiri+despre+ALRO). 2.5. Reîncadrarea absolută vizează acele reactualizări în cadrul cărora textemul și coreferentul său se suprapun (sau pare că o fac). În termeni coșerieni, am putea spune că, într-o reîncadrare absolută, o secvență textuală desemnează (în mod lexical) aceeași realitate lingvistică pe care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ro/Ancheta/2009-11- 18/Fosti+procurori+DIICOT+fac+ dezvaluiri+despre+ALRO). 2.5. Reîncadrarea absolută vizează acele reactualizări în cadrul cărora textemul și coreferentul său se suprapun (sau pare că o fac). În termeni coșerieni, am putea spune că, într-o reîncadrare absolută, o secvență textuală desemnează (în mod lexical) aceeași realitate lingvistică pe care o semnifică în calitate de textem (chiar dacă sensul ei poate fi unul ironic). Un bun exemplu în această privință l-ar putea constitui replica lui Pampon din D'ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
D'ale carnavalului... (Ce căuta neamțul în Bulgaria?), care a intrat în vorbirea curentă cu sensul de "nepotrivire (în gândire sau în comportament), eveniment inoportun sau chiar absurd, lipsit de justificare". Utilizarea replicii amintite în discursul public actual arată că reîncadrarea absolută se poate manifesta în două moduri. 2.5.1. Mai întâi, e vorba despre reîncadrarea absolută parțială, în cadrul căreia o parte a textemului este reîncadrată în mod "absolut" (literal), pe când cealaltă parte alcătuiește obiectul unei reîncadrări "forte", adică al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de "nepotrivire (în gândire sau în comportament), eveniment inoportun sau chiar absurd, lipsit de justificare". Utilizarea replicii amintite în discursul public actual arată că reîncadrarea absolută se poate manifesta în două moduri. 2.5.1. Mai întâi, e vorba despre reîncadrarea absolută parțială, în cadrul căreia o parte a textemului este reîncadrată în mod "absolut" (literal), pe când cealaltă parte alcătuiește obiectul unei reîncadrări "forte", adică al unei substituții. Astfel, în reactualizarea textemului caragialian menționat, întâlnim adeseori mostre de reîncadrare "forte" circumstanțială, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
actual arată că reîncadrarea absolută se poate manifesta în două moduri. 2.5.1. Mai întâi, e vorba despre reîncadrarea absolută parțială, în cadrul căreia o parte a textemului este reîncadrată în mod "absolut" (literal), pe când cealaltă parte alcătuiește obiectul unei reîncadrări "forte", adică al unei substituții. Astfel, în reactualizarea textemului caragialian menționat, întâlnim adeseori mostre de reîncadrare "forte" circumstanțială, în care se schimbă doar locativul, iar subiectul enunțului rămâne neamțul: "Ne-am întrebat ce căuta neamțul în Mexic și ne-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
e vorba despre reîncadrarea absolută parțială, în cadrul căreia o parte a textemului este reîncadrată în mod "absolut" (literal), pe când cealaltă parte alcătuiește obiectul unei reîncadrări "forte", adică al unei substituții. Astfel, în reactualizarea textemului caragialian menționat, întâlnim adeseori mostre de reîncadrare "forte" circumstanțială, în care se schimbă doar locativul, iar subiectul enunțului rămâne neamțul: "Ne-am întrebat ce căuta neamțul în Mexic și ne-a răspuns chiar el" (Toma Roman Jr., în Jurnalul Național, 22.09.2006, http://jurnalul. ro/stire-jurnalul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
horia-ghibutiu-ce-cauta-romanul- la- bulgari-881353.html), sau Daniel Cain, " Ce căuta franțuzu' in Bulgaria? Mărirea și decăderea unui rege" (I-III), în Ziarul de duminică, 30 martie-14 aprilie 2010 (http://www.zf.ro/ziarul-de- duminica/serial-istoric-ce-cauta-frantuzu-in-bulgaria-i-5789351/). 2.5.2. Întâlnim, apoi, o reîncadrare absolută integrală, în cadrul căreia coincidența textemului și a coreferentului este deplină. În general, reîncadrarea integrală este folosită mai rar decât aceea parțială, întrucât ea presupune un cadru de referință mai restrâns, adică o echivalență perfectă a situațiilor. Cu toate acestea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
decăderea unui rege" (I-III), în Ziarul de duminică, 30 martie-14 aprilie 2010 (http://www.zf.ro/ziarul-de- duminica/serial-istoric-ce-cauta-frantuzu-in-bulgaria-i-5789351/). 2.5.2. Întâlnim, apoi, o reîncadrare absolută integrală, în cadrul căreia coincidența textemului și a coreferentului este deplină. În general, reîncadrarea integrală este folosită mai rar decât aceea parțială, întrucât ea presupune un cadru de referință mai restrâns, adică o echivalență perfectă a situațiilor. Cu toate acestea, există evenimente care favorizează utilizarea acestei operații discursive: "Cel mai consistent ciclu este cel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înțelege în fine ce căuta neamțul în Bulgaria." (Horia Gârbea, 23.03.2010, http://horiagarbea.blogspot.com/2010/ 03/ carti-noi-daniel-piscu-putina.html) 3. Reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public actual 3.1. După cum se poate observa în exemplele de mai sus, reîncadrarea este o operație ce conduce la redimensionarea sensurilor textemelor ca urmare a interacțiunii cu sensurile coreferenților. În toate cazurile discutate, textemele suportă o serie de transferuri semantice, fără ca acest proces să antreneze, totuși, alterarea sensului lor de bază. Există, însă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
serie de transferuri semantice, fără ca acest proces să antreneze, totuși, alterarea sensului lor de bază. Există, însă, și situații în care chiar acest sens de bază e supus anumitor deformări. În asemenea cazuri, nu mai putem vorbi despre o simplă reîncadrare, ci despre o reconfigurare a textemelor. Reconfigurarea se manifestă, de obicei, sub forma unor transformări care afectează însuși nucleul textemului (verbul, numele predicativ și/sau complementele necircumstanțiale), ceea ce face ca procedeele respective să poată fi clasificate pe bază gramaticală. Totuși
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textem ce exploatează semantismul injonctiv-contradictoriu al componentelor sale. 3.4.1. În discursul public românesc actual, textemul lui Farfuridi a cunoscut o popularitate considerabilă, confirmată de o serie de "repetări" care atestă o evidentă diversitate funcțională. Astfel, pe lângă numeroasele topicalizări, reîncadrări (inclusiv reîncadrări absolute, provocate de inițiativele de revizuire a Constituției României din ultimul sfert de secol) și modificări ale textemului, întâlnim în discursul contemporan și felurite cazuri de dezvoltare, care vizează, concomitent sau separat, toate cele trei funcții ale unității
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
exploatează semantismul injonctiv-contradictoriu al componentelor sale. 3.4.1. În discursul public românesc actual, textemul lui Farfuridi a cunoscut o popularitate considerabilă, confirmată de o serie de "repetări" care atestă o evidentă diversitate funcțională. Astfel, pe lângă numeroasele topicalizări, reîncadrări (inclusiv reîncadrări absolute, provocate de inițiativele de revizuire a Constituției României din ultimul sfert de secol) și modificări ale textemului, întâlnim în discursul contemporan și felurite cazuri de dezvoltare, care vizează, concomitent sau separat, toate cele trei funcții ale unității. De pildă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cum le știi tu ca un om mare"), precum și numeroase segmente coreferențiale. 4. Creația de sens în discursul "informativ" 4.1. Pe baza cazurilor analizate, putem conchide că, în textele "informative", creativitatea textemelor se reliefează prin două tipuri de operații: reîncadrarea și reconfigurarea. Topicalizarea reprezintă, după cum am putut vedea, un caz-limită, pe care Coșeriu nu-l recunoaște ca "discurs repetat"395, dar care pune și el în lumină faptul că, în domeniul discursiv-textual, creativitatea nu rezultă din caracterul "deviant" al expresiilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
într-o ordine crescătoare, de la simplu la complex. În ceea ce privește configurarea discursivă a textemelor, am încercat, de-a lungul capitolului de față, să urmăm un parcurs similar: cele șapte (sub)tipuri de transformare a textemelor caragialiene (topicalizarea, cele trei moduri de reîncadrare, modificarea, dezvoltarea și compunerea) alcătuiesc un șir ierarhic ascendent, în cadrul căruia orice procedeu de ordin "inferior" poate contribui la operaționalizarea unui procedeu de ordin "superior". Astfel, reîncadrarea "absolută" include reîncadrarea "forte", dezvoltarea înglobează fatalmente modificarea, iar compunerea poate profita, după cum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
șapte (sub)tipuri de transformare a textemelor caragialiene (topicalizarea, cele trei moduri de reîncadrare, modificarea, dezvoltarea și compunerea) alcătuiesc un șir ierarhic ascendent, în cadrul căruia orice procedeu de ordin "inferior" poate contribui la operaționalizarea unui procedeu de ordin "superior". Astfel, reîncadrarea "absolută" include reîncadrarea "forte", dezvoltarea înglobează fatalmente modificarea, iar compunerea poate profita, după cum o arată fenomenul pastișei, de aportul tuturor celorlalte operații. 4.3. Cu toate că tind să se așeze într-o gradație structurală ("de la simplu la complex"), cele două tipuri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de transformare a textemelor caragialiene (topicalizarea, cele trei moduri de reîncadrare, modificarea, dezvoltarea și compunerea) alcătuiesc un șir ierarhic ascendent, în cadrul căruia orice procedeu de ordin "inferior" poate contribui la operaționalizarea unui procedeu de ordin "superior". Astfel, reîncadrarea "absolută" include reîncadrarea "forte", dezvoltarea înglobează fatalmente modificarea, iar compunerea poate profita, după cum o arată fenomenul pastișei, de aportul tuturor celorlalte operații. 4.3. Cu toate că tind să se așeze într-o gradație structurală ("de la simplu la complex"), cele două tipuri de (macro)operații
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]