817 matches
-
sau "amaravati") sau "necondiționarea" și consideră că este desăvârșirea spirituală supremă, rezultatul firesc al cuiva care trăiește în armonie cu învățăturile budiste, cu "dharma". Nirvana reprezintă starea în care este nimicită suferința și în care omul se debarasează de ciclul reîncarnărilor, de orice apariție, dispariție sau transformare. Prin prisma Nirvanei, omul privește cele cinci "agregate" ale existenței sale ca pe ceva impropriu și devine indiferent la schimbarea sau anihilarea lor. Relația dintre "samsara" și Nirvana este cea dintre iluzie și realitate
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
subînțelege anularea unei relații cognitive de tip subiect-obiect; cunoașterea budistă dezvăluie însăși existența în toată plenitudinea ei, care nu se manifestă ca un obiect și transcende orice tip de diferențiere. Conform budismului timpuriu, prajñă parcurge trei forme de cunoaștere: cunoașterea reîncarnărilor precedente, cunoașterea legii karmei ce determină fiecare renaștere și cunoașterea "celor patru Adevăruri Nobile" și a "întinărilor" sau "prihănirilor" (pali: Kilesa, sanscrită: kleśha) care împiedică eliberarea (lăcomia, ura și iluzia). Budismul desființează din start stratificarea socială, ierarhizarea și susține egalitatea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
l-a destituit pe Beck, înlocuindu-l cu adjunctul său, generalul Franz Halder. Noul șef al Marelui Stat Major a rămas în legătură cu Beck și cu Oster. Halder afirma în convorbiri cu oamenii de încredere că îl considera pe Hitler drept „reîncarnarea diavolului”. Mai mulți ofițeri de frunte ai armatei germane (printre care comandantul regiunii militare Berlin, feldmareșalul Erwin von Witzleben) au definitivat în septembrie planurile pentru îndepărtarea lui Hitler. Comandantul armatei, generalul Walther von Brauchitsch, era la curent cu pregătirile pentru
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
simplă prezentare săptămânală a unor demoni; statutul de semidemon al lui Inuyasha conduce la o dramă privind natura sa umană și impulsurile demonice. Reanimarea supranaturală a iubitei sale Kikyo conduce la un triunghi amoros, complicat de faptul că Kagome este reîncarnarea lui Kikyo; cele două seamănă fizic, cu toate că personalitățile lor diferă - Kagome este o fată modernă, încrezătoare, în timp de Kikyo este mai sobră. Atracția romantică dintre Miroku și Sango o determină pe Sango să iasă din tiparul femeii orientate spre
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
Oase, singurul lucru familiar este Goshinboku. Acolo îl va găsi pe Inuyasha sigilat într-o vrajă a somnului, iar un grup de săteni ostili o vor aduce către satul lor. Preoteasa lor bătrână, Kaede, o recunoaște pe Kagome ca fiind reîncarnarea surorii ei Kikyo; când sunt atacați de demonul miriapod, Kaede realizează că Giuvaerul Sacru a fost de asemenea renăscut în corpul lui Kagome. Pentru ca demonul să poată fi ucis, Kagome îl eliberează pe Inuyasha, însă după ce îl ucide, Inuyasha dorește
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
și deoarece aceasta era iubită de către rege. Mo Yin va complota cu demonul Shi You Ming să o ucidă pe sora sa, iar acest complot conduce la un dezechilibru între lumea Zeilor/Oamenilor/Demonilor, forțele demonice fiind avantajate. În prezent, reîncarnarea lui Xian Yue, Ding Yao, este o studentă obisnuita ce excelează la istorie; în timp ce-și ajută tatăl (care este arheolog), va găsi Roata cu 9 stele, o declanșează accidental și acest lucru o va trimite înapoi cu 3500
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
dacă zeii sunt indiferenți, nu avem de ce să ne temem de ei. Dacă sufletul nu este decât un compus material de atomi, nu avem de ce să ne temem nici în legatură cu călătoria lui în regatul morții, sau în legătură cu diferitele reîncarnări, credințe obișnuite pentru greci. Nu avem, de asemenea, de ce să ne temem de moarte, care este descompunerea compusului material din care suntem alcătuiți, corp și suflet, și care nu este deci, decât privare de senzații. "Moartea nu înseamnă nimic pentru
Epicur () [Corola-website/Science/299228_a_300557]
-
Auditorii, fiind supuși unui regim mai blând. În ciuda aparențelor, fundamentul tezei cathare se caracteriza printr-un optimism inexistent în dogma catolică: considerând lumea materială drept regatul Diavolului, "purii" excludeau Infernul din viața de apoi. De asemenea, catharii erau adepții ideii reîncarnării, prin care toate sufletele, după un anumit număr de reveniri în lumea materială, se vor elibera de întuneric și se vor mântui. Deși exista printre catari chiar dorința de a se elibera urgent de "închisoarea trupului", prin ""endura"" (moartea prin
Catarism () [Corola-website/Science/299805_a_301134]
-
Marea fertilității”), socotită operă testamentară, inspirată, după cât se pare, din “Hamamatsu chunagon monogatari” (“Povestea maestrului Hamamatsu”), o istorie de dragoste din secolul al XI-lea, despre care a publicat și un eseu. Tetralogia este axată pe motivul metempshiozei și urmărește reîncarnarea personajului principal. În primul volum intitulat “Haru no yuki” (“Zăpada de primăvară”, 1968) acțiunea se petrece la Curtea Imperială din Tokyo. Privit superficial, pare un banal roman de dragoste, plasat în 1912-1913. Lumea închisă a unei aristocrații antice este deranjată
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Legătura secretă cu fiica familiei îl face pe Kiyoaki să se simtă vinovat și se hotărăște să-și curme viața. Kiyouaki îi lasă o scrisoare prietenului său, Honda Shigekuni, vestindu-l că, după moarte, îl va reîntâlni, în viitoarea sa reîncarnare. Honda este cel ale cărui experiențe formează legătura în tetralogia “Marea Fertilității”, deși în primul roman nu este un personaj important. Finalul epic al primului volum se continuă în “Homba” (“Caii dezlănțuiți”, 1969), un roman despre rădăcinile fanatismului japonez care
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
să-l ucidă pe industriașul Kurahara Busuke, considerat a fi principalul agent al capitalismului și motiv al decăderii Japoniei. Acest tânăr Isao Iinuma este fiul fostului profesor al lui Kiyoaki. Circumstanțele îl conduc pe Honda la credința că Isao este reîncarnarea lui Kiyoaki, și când tânărul este arestat pentru activități teroriste, Honda devine avocat ca să-l apere. La câteva zile după sfârșitul procesului, Isao ucide un faimos capitalist și își face sinucidere rituală. El este profund dezamăgit de tatăl său, care
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
în Tailanda și India. Honda, personajul primelor două volume, acum un bătrân resemnat, care a înțeles că viața sa nu a fost decât o iluzie, trece în planul secund și nu face decât să o urmeze pe prințesa Ying Chan (reîncarnarea probabilă a lui Kiyoaki și Isao) eroina principală a romanului. Vizitând fiica unui vechi prieten tailandez din zilele de școală, Honda întâlnește o prințesă tailandeză care crede că este o japoneză renăscută și își amintește date din viețile lui Kiyoaki
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
de școală, Honda întâlnește o prințesă tailandeză care crede că este o japoneză renăscută și își amintește date din viețile lui Kiyoaki și Isao, deși atunci nu se născuse încă. Honda este hotărât să afle dacă ea este într-adevăr reîncarnarea celor doi și poate în sfârșit să confirme această suspiciune. Partea principală a romanului, totuși, se ocupă de călătoriile lui în India și astfel, în rădăcinile budismului. Mai puțin decât o relație personală cu prințesa tailandeză, preocuparea lui Honda constă
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
opera modernă, prevestind într-un anume fel “sfârșitul care se apropie”. Unii critici consideră tetralogia lui Mishima drept o ilustrare simbolică a destinului națiunii japoneze în secolul al XX-lea. Honda găsește un tânăr care iarăși pare să fie o reîncarnare a aceleiași persoane. Până atunci, Honda era convins că viața sa lungă se datorează lipsei lui de puritate. Honda doar trăiește și astfel este în stare să supraviețuiască mult, în timp ce cei trei oameni pe care i-a întâlnit mor tineri
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Stilul tetralogiei se adâncește tot mai mult în doctrina budistă, ceea ce o face prea puțin atractivă publicului cititor. Aceste cărți sunt oarecum greu de citit, datorită faptului că în ele apar multe reflectări budiste, pe măsură ce Honda încearcă să înțeleagă conceptul reîncarnării. Bibliografie: C.B., „Yukio Mishima: “Marea fertilității””, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) Care ar putea fi motivele sinuciderii lui Mishima? Presa japoneză a vremii s-a limitat doar la câteva explicații. Printre acestea era teoria nebuniei lui Mishima, cea
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
grecesc Hristos (în românește Unsul) fiind traducerea cuvântului ebraic Mesia (). Pentru Davidieni Mesia este David Koresh. Pentru adepții Mișcării Graalului Mesia este Abd-ru-shin (Oskar Ernst Bernhardt). Pentru antroposofi Mesia a constat din cei doi copii Isus, unul dintr ei fiind reîncarnarea lui Buddha (copilul Isus pe linie natanică), iar celălalt a lui Zoroastru (copilul Isus pe linie solomonică, copil care a murit înaintea celui natanic). Conform lui Rudolf Steiner, Eul copilului Isus solomonic a părăsit corpul acestuia, în momentul în care
Mesia () [Corola-website/Science/297832_a_299161]
-
ca memorial sacru, nu ca jertfă reeditată (liturghie) sau ca sacrament mântuitor; credința în Iisus și în puterea învierii Lui ca singură speranță a nemuririi, și respingerea credințelor populare în nemurirea naturală a sufletului. în chinurile veșnice ale iadului, în reîncarnări succesive și în toate formele de ocultism; respingerea cultului morților (sfinți, strămoși, eroi etc.); respingerea cultului imaginilor, și a oricăror forme de materialism mistic (lucrurile pot avea doar rol didactic și decorativ, nu ca obiecte venerabile); libertatea morală (liberul arbitru
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
Din cauza copilăriei tumultoase pe care a avut-o, Phoebe este încă destul de naivă și inocentă. Până să-i spună Joey, ea încă credea în Moș Crăciun. Deși aparține curentului "New Age", orientarea religioasă a lui Phoebe este incertă. Crede în reîncarnare - ceea ce ar apropia-o de religiile orientale; face referire la mai multe zeități, cum ar fi Lucifer, Thor și Odin - ceea ce ar încadra-o ca păgână sau chiar satanistă; dar face și multe referiri care ar încadra-o ca fiind
Phoebe Buffay () [Corola-website/Science/307254_a_308583]
-
lucrurilor. Astfel, dacă zeii sunt indiferenți, nu avem de ce să ne temem de ei. Dacă sufletul nu este decât un compus material din atomi, nu avem de ce să ne temem nici de călătoria lui în regatul morții sau în legătură cu diferitele reîncarnări, credințe obișnuite pentru greci. Nu avem de ce să ne temem de moarte, care este descompunerea compusului material din care suntem alcătuiți, corp și suflet și care nu este deci, decât privare de senzații. "Moartea nu înseamnă nimic pentru noi", căci
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
un dualism gnostic îmbinat cu o concepție cosmogonică impresionantă și elaborată. Conflictul universal dintre lumină și întuneric era omniprezent și cel mai important câmp de bătălie al acestor două principii opuse era sufletul omenesc! Asemenea catarilor, Mani a adoptat teoria reîncarnării. Și tot asemenea lor, a insistat asupra existenței unei categorii a inițiaților, a unor aleși iluminați. S-a referit la Isus numindu-l "Fiul Văduvei" - o expresie pe care mai târziu, francmasoneria avea să și-o însușească. În același timp
Maniheism () [Corola-website/Science/306512_a_307841]
-
acțiunile sale și de consecințele acestora de-a lungul fazelor succesinve ale existenței. Destinul său este numit Karma. O viață corectă în prezent constituie garanția unei existențe mai bune mai târziu. O viață vicioasă în prezent va avea drept consecințe reîncarnarea într-un animal inferior. Acest ciclu continuu al nașterii și morții este încheiat doar atunci când sufletul atinge o stare de perfecțiune, printr-o viață ideală. Hinduismul este una dintre puținele religii ce divinizează animalele, deși adorarea animalelor are o importanță
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
pentru săvârșirea ei. Ca urmare a abuzurilor apărute în acest context, s-au dezvoltat noi religii - jainismul și budismul. Textele "Upanișadelor" propun ca alternativă asceza și meditația contemplativă. Învățătura hindusă are în centrul său două concepte: Karma (fapta) și Samsara (reîncarnarea). Astfel, sufletul participă la un ciclu existențial continuu - naștere-moarte-renaștere - determinat de faptele bune sau rele pe care le-a săvârșit într-o viață anterioară. Eliberarea din succesiunea reâncarnărilor se face prin efort propriu, prin purificarea vieții și prin exercițiile psiho-fizice
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
în anumite poziții. 4. Disciplinarea ritmului respirației. 5. Suprimarea fluxului de gânduri. 6. Fixarea atenției într-un singur punct (concentrarea atenției). 7. Meditația. 8. Dobândirea cunoașterii adevărate a sinelui, ultima treaptă a tehnicii yoghine, care eliberează pe om de ciclul reîncarnărilor, acesta întorcându-se în Absolutul din care a emanat. Cei care practică yoga au nevoie de un guru pentru a fi initiați. În perioada hinduismului brahmanic, societatea hindusă a cunoscut împărțirea în patru caste, ordonate ierarhic: preoții (brahmanii), domnitorii și
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
fi initiați. În perioada hinduismului brahmanic, societatea hindusă a cunoscut împărțirea în patru caste, ordonate ierarhic: preoții (brahmanii), domnitorii și razboinicii (kshatriya), negustorii și agricultorii (vaisyas) și servitorii (sudras). Cei aflați în afara sistemului de caste erau numiți paria (pauchamas). Doar reîncarnarea putea face trecerea de la o castă la alta. Doctrina acestei perioade cuprinde reinterpretări ale perioadelor anterioare, unele păstrându-se și astăzi. Gândirea și viața religioasă aveau în prim plan 3 zei: Brahma, Shiva și Vishnu, care sunt de fapt 3
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
realității ultime, Brahman, fiecare cu roluri diferite. Astfel, Brahma este considerat creatorul lumii. Fiind însă mai departe de viața acesteia, este mai puțin popular. Shiva este Marele Distrugător, dar și regeneratorul vieții, cel care ajută lumea să se purifice prin reîncarnare și să se înalțe spiritual. Considerat protectorul asceților, el disprețuiește ierarhia socială, fiind venerat de membrii tuturor castelor. Vishnu este păstrător al ordinii cosmice, simbolizând supremația castei brahmanilor, stabilitatea socială și bunăstarea. Interpretând diferit "Vedele", unii hinduși săvârșesc ritualuri din
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]