93,541 matches
-
zid. Motivul atacului, de fapt, pretextul lui, are mai puțină importanță. Dar limbajul trivial și foind de conotații rasiste al articolului a atras atenția și a determinat o reacție a unei ,anumite părți" a societății civile. Ziua a reacționat la reacție. întreg contenciosul se află în revista 22, nr. 848. Tot acolo, Radu Ioanid inventariază și alte Atacuri antisemite la București, într-un articol publicat inițial în Wall Street Journal Europe. Din nefericire, lucruri similare s-au întîlnit și în alte
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
și descoperitor al răspânditei analize prin cromatografie gazoasa (a fost laureat al Medaliei Perkins și al Medaliei de Aur a Societății Chimiștilor Ameri căni), ne-am vizitat acasă reciproc. Mai mult, am scris împreună un articol științific asupra mecanismului de reacție în nitrarea ciclohexanului apărut în 1971 în publicația de specialitate Canadian Journal of Chemistry. Tot el mi-a prefațat ediția americană a cărții “Basic Nitrogen Compounds,” apărută la New York în 1973. Profesorului Thomas M. Graber, 19172007, ale cărui titluri au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a-l aduce la starea de oglindă a gândului. Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ține de cinema-ul direct, dar faptul că imaginea e mereu "mișcată" îți semnalează constant o prezență între tine și imagine. Cu toate acestea, filmul te trece acest prag și te duce spre exclamația "cît de adevărat", ceea ce confirmă și reacțiile criticilor străini, începînd cu Jay Weissberg de la "Variety", care invocă și aspectul de "reality show", bașca cunoașterea intimă a mediului spitalicesc de care beneficiază scenariștii. Nici "New York Times" nu ignoră verosimilul filmului, susținînd că "este atît de absolut real încît
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
l-a făcut mai prezent în mintea spectatorilor, i-a dat o gradație în plus, l-a deschis dincolo de ritmurile pașnice ale Craiovei, i-a stimulat, altfel, pe invitați să joace în fața unui public de capitală, să spunem, excepțional ca reacție, în fața reprezentațiilor de aici, un public de nopți mari, care a umplut sălile pînă la refuz. De aceea, cred că ediția asta, poate cea mai consistentă, mai rotundă, s-a înnobilat cu cele două cetăți pe care le-a înscris
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
și sub condeiul scriitorilor și s-ar putea zice că sunt lucruri banale, de domeniul evidenței. Or, este și nu este așa. Memorialistul receptează evenimentele în alt fel decât istoricul. Rațiunea se dublează acum cu sensibilitatea, ba chiar o domină, reacția lui fiind preponderent emoțională, de unde și stilul expresiv, străin de expunerea seacă. în text se simte un fior, o vibrație pe care n-o regăsim (cu excepția romanticilor, v. N. Bălcescu, N. Iorga), la istoricul obiectiv. Și nu i-o reproșăm
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
Agendele lui. Când la 3 iulie 1940, guvernul declară un moment de reculegere, criticul care crezuse în România Mare plânge "ca un copil pe stradă", cutreierat de sentimente funebre: Materializarea unei îngropăciuni." Curând, vine rândul Transilvaniei. P. M. e revoltat de reacția pasivă a guvernanților români în privința "arbitrajului" de la Viena. "Guvernul e gata să le accepte școndițiileț, dar țara le refuză." Cu însuflețire patriotică, el crede că toată lumea ar trebui să pună mâna pe arme. Indignarea lui nu mai cunoaște margini: "Simt
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
a avut și meritul de a mă feri de artroze intelectuale și mi-a permis să rămân liber, să circul, să fiu "disponibil" la oameni, la spectacole... și aceasta, mulți mi-au confirmat-o. Când ca elogiu, când ca reproș? Reacții variabile. Deschiderea însă, trebuie să o precizez, nu înseamnă neutralitate, căci fac selecții severe și numeroși sunt artiștii pe care nu-i frecventez nicicum și nu le văd spectacolele, dar numeroși sunt și cei pe care-i iubesc și "printre
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
în trecut - pare acum redusă la o anume incertitudine asupra unor cazuri particulare, fără îndîrjiri polemice și dezbateri teoretice. Fapt semnificativ, modificările introduse în această privință de noul DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, 2005) n-au produs emoții și reacții; au trecut aproape neobservate, discuțiile focalizîndu-se pe cu totul alte chestiuni. Relativa indiferență se explică, probabil, prin faptul că oscilațiile de scriere cu s/z nu (mai) sînt percepute ca marcate social și cultural, nu implică etichetarea "cult" / "incult", ci
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
numărului inaugural: "În fața argoului mahalalei ridicat la rang de fior liric, Verso propune o eleganță discretă înarmată cu pix roșu. Verso este o revistă de cultură, nu o revistă de refugiu în cultură. Miza ei este dinamismul și viteza de reacție. Verso agreează polemica, judecata de valoare, chiar riscantă, atentatele cu argumente, dar nu comerțul cu bădăranii. Verso nu agreează erudiția seacă și bătrînicioasă, care ascunde în discursuri lungi lipsa de viziune și de idei. Verso afirmă că orice introducere are
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
trăsături sînt suficiente pentru a face din Ovidiu Hurduzeu o figură antipatică. Căci atunci cînd ajungi să contrariezi mereu cititorul prin critica constantă a lumii occidentale, iritîndu-i intuițiile și dîndu-i peste cap așteptările, nu se poate să nu provoci o reacție previzibilă de antipatie. Paradoxul este că Hurduzeu este un antipatic a cărui lectură place, un critic a cărui luciditate ajungi să i-o prețuiești tocmai pentru lipsa de calcul din care îi pornesc judecățile: autorul nu se împiedică în socoteli
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
este un antipatic a cărui lectură place, un critic a cărui luciditate ajungi să i-o prețuiești tocmai pentru lipsa de calcul din care îi pornesc judecățile: autorul nu se împiedică în socoteli de culise și în prudențe tactice privind reacțiile pe care verdictele sale antioccidentale le poate isca. Iar imprudențele acestea, oricît de deconcertante și inavuabile ar fi, sfîrșesc prin a ți-l face simpatic pe acest neîmpăcat și antipatic critic al societății de peste ocean. Pe scurt, Hurduzeu te irită
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
a diferențelor omenești, reprezintă implicit o sursă a discriminărilor umane. Iar calea cea mai sigură de a ataca o astfel de ierarhie este să te declari o victimă a constrîngerilor pe care ea ți le-a impus. Și atunci, ca reacție compensatorie față de nedreptatea coercitivă la care ai fost supus, autoritățile politice fie vor desființa ierarhia în cauză, fie vor crea o ierarhie paralelă a cărei tendință va fi s-o înlocuiască cu timpul pe cea dintîi. În America, spune Ovidiu
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
primele trei zile ale fiecărei luni, pentru a mai găsi medicamente compensate Porunca nr.2.Cozile la farmacii vor ține până la vară, după care se vor transfera la medicii de familie pentru a viziona la televizor (așteptându-și rândul) filmele: "Reacții necontrolate", "Trecutul se răzbună" și "Promisiuni deșarte"; iar eventualii supraviețuitori: "Cursa vieții și a morții"... Publicitate. Nu, e un thriller pe Antena 1...Nici, fiindcă strigă Haralampy: - Taci, domnule, să auzim ce spun telejurnalele... Domnul Președinte Traian Băsescu trebuie operat
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
și descoperitor al răspânditei analize prin cromatografie gazoasa (a fost laureat al Medaliei Perkins și al Medaliei de Aur a Societății Chimiștilor Ameri căni), ne-am vizitat acasă reciproc. Mai mult, am scris împreună un articol științific asupra mecanismului de reacție în nitrarea ciclohexanului apărut în 1971 în publicația de specialitate Canadian Journal of Chemistry. Tot el mi-a prefațat ediția americană a cărții “Basic Nitrogen Compounds,” apărută la New York în 1973. Profesorului Thomas M. Graber, 19172007, ale cărui titluri au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a-l aduce la starea de oglindă a gândului. Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au posibilitatea materială care să le permită să poată crește copilul; apoi se crede că este o soluție pentru salvarea relației cu partenerul; multe dintre ele consideră că nu e timpul potrivit să aibă un copil sau se tem de reacția părinților (mai ales în cazul celor necăsătorite); altele evită nașterile pentru a-și păstra corpul suplu, provocator, senzual. Alte cauze invocate ar mai fi: nașterea unui copil cu handicap, violul, incestul, ironia prietenelor și cicălelile celor din jur, plăcerile vieții
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pierdere, de la adânci mustrări de conștiință și suferință, până la indiferență totală<footnote Luci Freed, Penny Yvonne Salazar, op. cit., p.16. footnote>. Deși multe femei se simt pentru scurt timp eliberate de avort, totuși ele se vor confrunta mai târziu cu reacții psihice negative care nu pot fi prevăzute, la care nici nu s-au gândit vreodată și peste care nu se poate trece cu ușurință, în unele cazuri având urmări pentru toată viața. Își nesocotesc, astfel, rolul lor matern cu care
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ani, cînd a devenit improbabilă, odată cu alegerea lui Voronin. Nu m-aș mira dacă o parte însemnată a concetățenilor mei de dincoace de Prut se vor declara mulțumiți că s-au pus vize pentru moldovenii de dincolo. Nu e o reacție strict românească. În Ungaria există destui băștinași care nu vor să audă de frații lor din Transilvania, pe care îi consideră maghiari de categoria a doua, din considerente economice. Iar noi, aici în țărișoară, avem o părere proastă spre infectă
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
al eșafodajului său propagandistic, ci de un fel de protocronism gratuit, de un protocronism în sine, devenit reflex. Mai curînd decît un mesaj tendențios, e mărturia unei conștiințe într-un anume fel configurate, al unei mentalități cu un set de reacții intrinseci. După cum ne demonstrează S. Damian, destul de convingător măcar pentru a antama o discuție, este cazul lui Gabriel Liiceanu. Criticul ne reamintește că, la apariția Jurnalului de la Păltiniș, a comentat cartea într-o revistă din exil (Dialog, Mersul pe nisip
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
contururi vagi, cețoase, cu forme plutitoare, ea ar fi neîndoielnic acuarela. Culorile se diluează, se varsă una într-alta, liniile șovăie, se frîng, se mixează, imaginile devin curgătoare în delicatețea lor melodioasă. Contează mai puțin preciziunile, "amănuntele" ce pot provoca reacția dureroasă a memoriei decît atmosfera unui peisaj blînd, evanescent: "Cum coboară ceața, pe munți/ cum mi-i stinge// dincolo de pădurea de lacrimi/ nu se mai vede nimic/ doar o latură a vieții/ aplecată spre stei// amănunte pe care vrei/ să
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
și lansări de carte. Mereu cu zâmbetul pe buze, Deliu Petroiu este unul dintre acei oratori cuceritori pentru care vorbitul în public nu este o corvoadă, ci o reală plăcere. Relaxat, perfect stăpân pe ceea ce vrea să spună, atent la reacțiile auditoriului, Deliu Petroiu știe când trebuie făcută o pauză de efect, când e cazul să introducă în discurs o glumiță sau o paranteză, menite să destindă atmosfera, fără însă a pune vreo clipă sub semnul întrebării seriozitatea de fond a
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
de Muzeul Florean, și zece burse constînd într-o cantitate semnificativă de culori Royal Talens, oferite de Mircea Bochiș, au atras în jur de o sută de pictori, în mod surprinzător de data aceasta, dacă avem în vedere capacitatea de reacție a locului, cei mai mulți din România. Un fapt cu totul ieșit din comun a fost participarea Paulei Ribariu, cu un ansamblu de peste 140 lucrări. Cum premiul I a revenit acestei participări excepționale, celelate premii nu s-au mai acordat pentru că distanța
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]