2,170 matches
-
ar putea face și invers, luînd orice operă literară și căutînd să o reduci la acele Greguerias” (interviu acordat lui I. Valerian, în vol. Cu scriitorii prin veac, Editura pentru Literatură, București, 1967, pp. 231-236). În același interviu, Vinea își reafirmă antipatia pentru „literatura psihologică sau de document” și preferința (comună și prietenului său Ion Barbu) pentru Poe (din care va da, în anii ’50, traduceri remarcabile, după ce învață singur engleza) și Hoffmann, pentru libertatea antimimetică a literaturii fantastice văzute drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
originar; idealul „poemului total” e constitutiv mai ales suprarealismului; Principiile... sintetizează, de fapt, reluînd pe alocuri aproape ad litteram un text publicat anterior în Cuvîntul liber: „Le Rayon invisible. Suprarealismul lui Breton“. Pornind de la primul manifest al Suprarealismului, Vinea își reafirma aici crezul estetic nonfigurativ, antimimetic, foarte apropiat esteticii mistice a rayonismului rus enunțate de pictorul Mihail Larionov: „Lirismul contimporan a încetat de a fi desvoltarea retorică a unei idei, imagini sau simțiri. Poezia nu e nici psihologie, nici logică, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
numai oroarea față de al celorlalți (...) atestă scriitorul cu un paroxistic simț critic” (p. 318). În opinia lui Eugen Negrici, textele urmuziene ilustrează o „inadecvare a sintacticului la semantic”, o „ciocnire” între pedanteria clasică a sintaxei și anarhica libertate semantică. Este reafirmată natura subversivă, duplicitar-hibridă a identității scriitorului: „Un contur formal academic ascunde o mezalianță inacceptabilă spiritului comun, veșmîntul de noblețe ascunde hipertrofii” care „desfrînează fantezia în acest spațiu al tuturor posibilităților” (p. 320). Amendînd prejudecata călinesciană a unui „Urmuz parodist”, Negrici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
puterea, de a fi ei înșiși singurul recurs împotriva represiunii pe care tot ei o exercită, în așa fel încît autoritatea lor să fie limitată doar de propria lor voință. Acești lideri prestigioși sau charismatici păstrează intacte zonele din afara democrației. Reafirmă egalitatea maselor prin plebiscit regulat. Convocate și interogate, ele pot răspunde liderului prin da sau nu. Dar nu au nici o posibilitate autentică de a se reuni pentru a delibera. Nu sînt obișnuite să discute deciziile conducătorului, nici să-i dea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ca războiul, atît de necesar, să devină mai total, mai radical decît vă puteți astăzi imagina? Răspunsul sălii: Da." Aceste pseudo-întrebări sînt de fapt niște afirmații. Ele îndreaptă spiritul mulțimii într-o direcție unică. Pseudo-răspunsurile mulțimii nu fac decît să reafirme cele spuse deja de orator, căci cea mai puternică afirmație este repetiția. Operează magia cuvintelor, a formulelor certificate, reiterate. Ea se propagă prin contagiune cu rapiditatea unui curent electric și magnetizează mulțimile. Cuvintele evocă imagini precise, de foc ori de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unor principii democratice de guvernare, iar nicidecum sub forma unui "tratat cu privire la democrație" impus statelor de către o autoritate supranațională; dreptul internațional public nu cunoaște în nici un caz un proces de "deconstituționalizare", deoarece principiile și normele sale de bază au fost reafirmate prin numeroase instrumente juridice având valoare obligatorie. Dacă nu poate fi vorba de impunerea dreptului internațional sub forma unui drept constituțional mondial de către o autoritate superioară statelor, se poate admite ideea studierii unor metode și forme de acțiune pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Cartei 24. Preluând aceste elemente, Actul final de la Helsinki a prevăzut ca principiu distinct, aplicabil relațiilor dintre statele participante și relațiilor acestora cu alte state, principiul respectării drepturilor omului, punându-l alături de celelalte principii fundamentale ale dreptului internațional, formulate sau reafirmate de Carta O.N.U. și de alte documente subsecvente. Dacă importanța respectării pe plan internațional a drepturilor omului a determinat, în mod evident, ridicarea acestei cerințe la nivel de principiu, trebuie, totuși, examinat mai de aproape locul exact al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rândul celor ce interesează în cel mai înalt grad dreptul internațional. Încă din anul 1937, Convenția pentru prevenirea și represiunea terorismului (adoptată din inițiativa Franței), primul instrument juridic internațional în această materie, prevedea în articolul 1 că: "Înaltele Părți Contractante, reafirmând principiul dreptului internațional, potrivit căruia este de datoria oricărui stat de a se abține de la orice fapt destinat să favorizeze activitățile teroriste îndreptate contra unui alt stat și să împiedice actele prin care acestea se manifestă, se angajează să prevină
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
îndreptate contra unui alt stat și să împiedice actele prin care acestea se manifestă, se angajează să prevină și să reprime activitățile de acest gen și să-și acorde în mod reciproc concursul". Numeroase alte documente internaționale adoptate ulterior au reafirmat aceasta cerință esențială pentru menținerea unor relații pașnice între state. În Documentul final al reuniunii CSCE de la Madrid, din 1980, se arăta că statele participante condamnă cu fermitate terorismul, se angajează să ia măsuri eficiente pentru prevenirea și suprimarea actelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Moldovenească", acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la URSS; RAMINTIND că în ultimii ani mișcarea democratică de eliberare națională a populației din Republica Moldova și-a reafirmat aspirațiile de libertate, independență și unitate națională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naționale de la Chișinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 și 27 august 1991, prin legile și hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
referendumul asupra menținerii URSS; ȚINÂND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa și în lume, de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, de edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÂND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei Națiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
participante drept state suverane, statut care nu vedeam, însă, de ce să nu fie consemnat și în regulile de procedură. De aceea, am subliniat, ne menținem propunerea în cauză; în fond, urmam instinctiv îndemnul lui Talleyrand: dacă un lucru este clar, reafirmându-l el devine încă mai clar. I-am dat apoi hârtia ambasadorului Lipatti, care a prezentat-o în franceza lui impecabilă. Nimănui dintre cei prezenți nu i-a scăpat semnificația schimbului de cuvinte între cele două delegații: era vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Secretariatului. Potrivit mandatului, urma să prezint punctul de vedere al părții române față de discuțiile din Adunarea Parlamentară, la 8 octombrie 1988, în care s-au făcut referiri negative la adresa situației din România și parlamentului ei. De asemenea, eram împuternicit să reafirm dorința unor raporturi sistematice cu forurile Consiliului Europei, inclusiv aderarea României la patru convenții ale acestuia. Urma să propun crearea condițiilor pentru continuarea schimburilor, inclusiv la nivelul Secretarului general Marcelino Oreja, prin eventuale vizite în România ale acestuia sau locțiitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prevenirea amplificării discrepanțelor teritoriale. Obiectivul coeziunii economice și sociale a fost exprimat în Actul Unic European și a devenit realitate în 1988 prin adoptarea primului regulament care a dat naștere politicii de coeziune. Tratatele de la Maastricht, Amsterdam și Nisa au reafirmat importanța politicii, iar sfera de aplicare a acesteia a fost chiar extinsă prin proiectul Tratatului de la Lisabona și prin dobândirea unei noi dimensiuni teritoriale. Politica de coeziune este o politică locală, care atribuie un rol fiecărui teritoriu european, în sensul
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
facilitează atingerea obiectivelor corporatiste. Atunci când alegem să-i ascultăm pe alții, le oferim una dintre cele mai prețuite resurse: timpul nostru, iar acesta reprezintă un simbol puternic al intențiilor pe care le avem În ceea ce-i privește. Ascultându-i, le reafirmăm valoarea și statutul, arătându-le că sunt apreciați. În același timp, le satisfacem două nevoi de bază: cea de a fi Înțeleși și cea de a se simți importanți. Atunci când oamenilor li se satisfac nevoile, ei ascultă cu mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
vreun merit, ci este un dar al Duhului, fără de care rostirea adevărului nu rodește. Trei figuri insularetc "Trei figuri insulare" În a doua jumătate a secolului XX, câteva remarcabile personalități ale Bisericii anglicane s-au distins prin curajul de a reafirma caracterul politic al teologiei creștine 1. Unii cititori ar putea părea surprinși de această afirmație. Ce fel de „reafirmare” a condiției publice a teologiei avem în vedere? La urma urmei, spre deosebire de Franța (a cărei viziune îngustă despre laicizare a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
la 9 iulie 1981, să înceapă lucrările asupra unui proiect al Tratatului privind Uniunea Europeană, fiind nominalizat raportor deputatul italian Altiero Spinelli. Prin Declarația solemnă privind Uniunea Europeană, adoptată la Stuttgart, la 19 iunie 1983, șefii de stat și de guvern au reafirmat voința lor fermă de a continua dezvoltarea comunităților europene și de a întări cooperarea politică europeană și de a promova o cooperare mai strânsă în materie culturală, ordine publică, lupta împotriva criminalității internaționale organizate. Astfel că, la 14 februarie 1984
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
omului și libertățile civile. De aceea, unii teoreticieni sunt, mai degrabă, în favoarea "desecuritizării", decât a folosirii termenului de "securitizare". Dacă statul reclamă ceva legitim, mergând dincolo de limitele comportamentului politic de rutină, atunci securitizarea este făcută de cei de la putere, care reafirmă regulile lor de conducere a societății. Prin invocarea măsurilor excepționale de apărare împotriva unei amenințări, securitizarea deschide spectrul unei frici sporite venite din exterior. Spirala periculoasă a dilemei securității este o problemă de utilizare a unor termeni specifici de limbaj
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în acest proiect); construirea de semnificații geopolitice și geostrategice; reprezentări simbolice despre această problematică. Între timp, problemele politicii europene de securitate și apărare au evoluat cu noi idei, proiecte și schițe cu ocazia Consiliului European de la Köln (4-5 iunie 1999), reafirmându-se determinarea de a promova Uniunea Europeană ca pe un actor important pe scena internațională. Astfel, Declarația acestui consiliu preciza: "In acest scop, noi avem intenția de a dota Uniunea Europeană cu mijloace și capacități necesare pentru a se asuma responsabilitățile sale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
grup de lucru însărcinat cu redactarea tratatului de adeziune și Croația și-a început lucrările în decembrie 2009. La 1 iulie 2013, Croația a devenit țară membră a Uniunii Europene. Pentru Balcanii Occidentali extinderea europeană este o necesitate. Uniunea Europeană a reafirmat deplina sa susținere a perspectivei europene în țările din Balcanii Occidentali, ocazie esențială pentru asigurarea stabilității, reconcilierii și viitorului regiunii. Macedonia (oficial Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), a solicitat să se alăture Uniunii Europene la 22 martie 2004. Ea a obținut oficial statutul de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ani după moartea lui Stalin dovedește geniului acestuia. A existat un scurt moment de speranță când Hrușciov a dezvăluit o parte din adevărul despre Stalin în discursul său de dinainte de al XX-lea Congres, dar, în final, hierarhia s-a reafirmat. Aceasta a fost perioada în care dogma era menținută prin metode administrative, fără a fi considerată validă. Atât timp cât fusese un regim totalitarist real la conducere, sistemul s-a bucurat de o oarecare manevrabilitate: linia partidul putea fi schimbată după voia
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de la Kremlin. Regimul a făcut câteva gafe administrative, iar economia nu câștigă destul de pe urma prețului ridicat al petrolului. Putin se folosește de controlul Rusiei asupra rezervei de petrol pentru a-și îmbogăți asociații și aliații și pentru a-și reafirma influența asupra vecinilor. Președintele Bush a lăudat revoluțiile „colorate”, numindu-le triumfuri ale libertății, dar el nu poate opri tendințele autoritare ale Rusiei. Avantajul lui Putin a crescut datorită situației critice privind rezerva de petrol. Organizația de Cooperare de la Shanghai
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
să atace instalațiile nucleare iraniene∗. De asemenea, Rusia a acordat Hamasului un ajutor de zece milioane de dolari pe lună pentru a suplini subvențiile retrase de Uniunea Europeană și există rapoarte că vinde arme Siriei**. Aceste decizii arată că Rusia se reafirmă ca un jucător important în Orientul Mijlociu, împotriva intereselor Vestului. La baza acestei poziții stă o schimbare a doctrinei securității naționale a Rusiei care a fost comunicată public, dar care nu a primit prea multă atenție***. Există tot mai multe dovezi
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
am întrebat dacă amintirea numelor educatoarelor ar putea fi privită ca o tranziție înspre concret. În cele din urmă, am tras concluzia că Sara a rămas la același nivel de abstractizare și că nu a făcut altceva decât să-și reafirme pur și simplu înțelegerea abstractă vizavi de plăcerea de a merge la grădiniță; adică faptul că a fost atât de plăcut, încât își amintește numele educatoarelor, precum și alte lucruri bune (lucruri pe care, de asemenea, nu le specifică în detalii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Eram timid, cred, eram sensibil, eram un plângăcios, adică unul care se supăra imediat”. Deși cuvintele timid, sensibil și plângăcios sunt, din punct de vedere lingvistic, la același nivel, m-am întrebat dacă nu cumva, spunând: „se supăra imediat”, nu reafirmă de fapt toate celelalte atribute sau dacă nu mută enunțul la un nivel inferior de abstractizare. M-am întrebat, de asemenea, care este sensul adverbului folosit de David, adică, și dacă nu cumva acesta indică intenția de a oferi un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]