1,394 matches
-
care se poate aștepta să aibă efecte independente doar în chestiuni minore, îndepărtate de lupta pentru putere. (O interesantă și puțin explorată alternativă este reprezentată de încercarea lui Schweller și Priess 1997 de a teoretiza instituțiile din interiorul perspectivei realiste). Realiștii sunt ceva mai puțin reticenți în a vorbi despre identități deși, de obicei, nu o fac în mod intenționat. Este cel mai evident în distincția realistă clasică dintre puterile de status quo și cele revizioniste sau sciziunea paralelă dintre realiștii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Realiștii sunt ceva mai puțin reticenți în a vorbi despre identități deși, de obicei, nu o fac în mod intenționat. Este cel mai evident în distincția realistă clasică dintre puterile de status quo și cele revizioniste sau sciziunea paralelă dintre realiștii structurali ofensivi și defensivi. Dar există multe alte exemple. A fi o "mare putere" înseamnă nu numai a avea capacități materiale deosebite, ci și un rol de gestiune și răspundere în societatea internațională (Bull 1977: Cap. 9; Simpson 2004) și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
față de teritoriu este foarte diferită între suveranii dinastici din modernitatea timpurie și statele suverane naționale teritoriale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din secolul al XX-lea. (Despre importanța generală a identității în gândirea politică internațională vezi Keene, 2005.) Realiștii structurali nu au totuși o bază teoretică pentru a încorpora identitatea. La fel cum procedează Waltz în definirea motivației statelor, concepțiile despre identitate sunt în mod implicit și ilicit încorporate într-o analiză care se prezintă în termeni diferiți. Realiștii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Realiștii structurali nu au totuși o bază teoretică pentru a încorpora identitatea. La fel cum procedează Waltz în definirea motivației statelor, concepțiile despre identitate sunt în mod implicit și ilicit încorporate într-o analiză care se prezintă în termeni diferiți. Realiștii (neo)clasici au însă spațiu teoretic pentru identitate și pentru rolul instituțiilor, dar puțini sunt cei care au urmărit această pistă în mod sistematic. O excepție notabilă este lucrarea lui Schweller despre puterile revizioniste (1994, 1999:18-23), care încearcă să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
puterile revizioniste (1994, 1999:18-23), care încearcă să combine elemente structurale, motivaționale și identitare într-o relatare realistă riguroasă. Permanență și schimbare Identitățile, instituțiile și normele sunt importante pentru scopurile noastre nu neapărat pentru că ar fi preocupări centrale ale celor mai mulți realiști, ci pentru că ele reprezintă principalele puncte de divergență substanțială între abordările realiste și celelalte, în teoria contemporană a relațiilor inter-naționale. Ele ridică indirect și problema schimbării. O critică frecventă cu privire la realism este incapacitatea sa de a percepe schimbările fundamentale din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și problema schimbării. O critică frecventă cu privire la realism este incapacitatea sa de a percepe schimbările fundamentale din relațiile internaționale. Implicațiile acestei acuze sunt, totuși, mai puțin condamnabile decât își imaginează unii. Realismul este o teorie construită pentru a explica permanența. Realiștii sunt mai impresionați de ocurența repetată a unor tipare de-a lungul timpului decât de diversitatea istorică și culturală de netăgăduit a actorilor și a interacțiunilor în relațiile intenaționale. Ei evidențiază permanența nu întâmplător, ci ca urmare a unei alegeri
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu împărtășească această judecată, ea este una în privința căreia oameni raționali pot să se contrazică în mod rezonabil. Eșecul realismului de a explica sfârșitul Războiului Rece explică în mare parte scăderea popularității sale de-a lungul ultimilor cincisprezece ani. Paradoxal, realiștii pot însă afirma că ei nu au încercat niciodată să explice schimbarea. Ei pot chiar nota, cu o oarecare automulțumire, că nici celelalte teorii ale relațiilor internaționale nu au făcut o treabă mai bună. Toată lumea a fost luată prin surprindere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și de toate celelalte teorii proeminente ale relațiilor internaționale. Este un eșec al disciplinei în ansamblul său, mai degrabă decât unul al realismului în mod special. Moralitate și politică externă În discuțiile populare și în cele de politică externă, termenul "realist" se referă cel mai frecvent la argumente împotriva urmăririi obiectivelor morale în relațiile internaționale. Deși este în principiu doar un caz special al chestiunii mai largi a normelor și instituțiilor, locul moralității în politica externă a fost o preocupare centrală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai largi a normelor și instituțiilor, locul moralității în politica externă a fost o preocupare centrală a tradiției realiste clasice, nu numai în texte canonice precum "Dialogul Melian" al lui Tucidide și "Principele" lui Machiavelli, dar și în lucrările unor realiști de frunte din secolul al XX-lea, precum Carr, Morgenthau și Niebuhr. Este de asemenea o chestiune de importanță sub-stanțială vitală. Prin urmare, merită din plin purtarea unei discuții aici, chiar dacă a devenit o preocupare marginală a realiștilor academici începând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lucrările unor realiști de frunte din secolul al XX-lea, precum Carr, Morgenthau și Niebuhr. Este de asemenea o chestiune de importanță sub-stanțială vitală. Prin urmare, merită din plin purtarea unei discuții aici, chiar dacă a devenit o preocupare marginală a realiștilor academici începând de prin anii 1970. Preocupările acestora au fost mai științifice și orientate mai degrabă scolastic decât direct către formularea de politici. Subordonarea moralității față de putere este prezentată deseori ca o propoziție descriptivă a faptelor din viața politică internațională
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ce include unele obligații care sunt de asemenea și obligații morale, nu este violat mai frecvent decât dreptul național. În orice caz, violările au de obicei costurile lor pentru state (deși uneori nu suficient de mari pentru a obliga conformarea). Realiștii subliniază pe bună dreptate că un stat, în special unul puternic, care ține să violeze o normă morală internațională, poate scăpa de obicei nesancționat și că, atunci când nu poate scăpa, aceasta se întâmplă deoarece puterea celorlalte state a fost mobilizată
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în insistența ca politica externă să se bazeze pe un calcul rațional al costurilor și beneficiilor. Să notăm că, pe măsură ce această discuție a avansat, ne-am deplasat către argumente mai prescriptive ce contestă înțelepciunea urmăririi obiectivelor morale. Pe aceleași căi, realiștii accentuează deseori constrângerile asupra politicii externe impuse de misiunea de om de stat. De exemplu, Kennan apreciază că "obligația primară a oricărui guvern este față de interesele naționale ale societății pe care o reprezintă" și, prin urmare, "aceleași concepte morale nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ci binele la un nivel foarte ridicat, nu există niciun motiv pentru a-l accepta ca standard pentru a judeca comportamentul politic internațional. Necesitatea" invocată aici este una etică, și nu o chestiune de constrângere fizică sau logică. Astfel, mulți realiști prezintă în mod explicit urmărirea interesului național și politica de putere realistă ca pe o chestiune de obligație etică. Istoria socială a realiștilor americani de după război a lui Joel Rosenthal este intitulată Righteous realists (Realiștii virtuoși) (1991). Morgenthau merge atât
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Necesitatea" invocată aici este una etică, și nu o chestiune de constrângere fizică sau logică. Astfel, mulți realiști prezintă în mod explicit urmărirea interesului național și politica de putere realistă ca pe o chestiune de obligație etică. Istoria socială a realiștilor americani de după război a lui Joel Rosenthal este intitulată Righteous realists (Realiștii virtuoși) (1991). Morgenthau merge atât de departe încât vorbește despre "demnitatea morală a interesului național" (1951:33-9). Unii realiști adoptă o etică naționalistă radicală, care susține că "statul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fizică sau logică. Astfel, mulți realiști prezintă în mod explicit urmărirea interesului național și politica de putere realistă ca pe o chestiune de obligație etică. Istoria socială a realiștilor americani de după război a lui Joel Rosenthal este intitulată Righteous realists (Realiștii virtuoși) (1991). Morgenthau merge atât de departe încât vorbește despre "demnitatea morală a interesului național" (1951:33-9). Unii realiști adoptă o etică naționalistă radicală, care susține că "statul nu poate fi judecat conform standardelor care se aplică indivizilor, ci pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe o chestiune de obligație etică. Istoria socială a realiștilor americani de după război a lui Joel Rosenthal este intitulată Righteous realists (Realiștii virtuoși) (1991). Morgenthau merge atât de departe încât vorbește despre "demnitatea morală a interesului național" (1951:33-9). Unii realiști adoptă o etică naționalistă radicală, care susține că "statul nu poate fi judecat conform standardelor care se aplică indivizilor, ci pe baza celor care îi sunt fixate prin propria sa natură și propriile sale țeluri supreme" (Treitschke 1916:99). Cei mai mulți
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Tragedia politicii de forță) (Mearsheimer 2001). Niebuhr (1932) deplânge diminuarea severă a sentimentelor și resurselor noastre morale în viața socială în general și în politica internațională în special. Carr merge și mai departe, pretinzând că "imposibilitatea de a fi un realist coerent și pătrunzător este una din cele mai sigure și ciudate lecții ale științei politice" (1939/1945/1946:89). Cerințele etice speciale ale treburilor statului merită cu siguranță evidențiate. Omul de stat are o obligație etică de a proteja și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
clientul său că este pe cale să comită o crimă i se cere în mod normal să renunțe la confidențialitate, obligațiile etice ale omului de stat față de interesul național trebuie uneori să fie puse în balanță cu alte norme și valori. Realiștii sunt cu certitudine îndreptățiți să critice "moralismul", convingerea că relațiile internaționale pot fi judecate doar prin prisma normelor morale convenționale. Dar niciunul sau puțini dintre teoreticienii sau activiștii serioși nu și-au însușit această viziune. Chiar și activiștii pentru pace
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Chiar și activiștii pentru pace din perioada interbelică, pe care realiștii îi desconsideră, numindu-i peiorativ "idealiști", au avut de obicei vederi mult mai complexe (Lynch 1999). În măsura în care există o tendință către moralism în politica externă, în special în Statele Unite, realiștii pot oferi un remediu sănătos. În urmă cu cinci sute de ani, poate că era scandalos ca Machiavelli să afirme că un bun om de stat trebuie "să învețe să nu fie bun, și să se folosească sau nu de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acționeze într-o manieră contrară principiilor morale private de exemplu, să acorde o mai mare importanță salvării vieții propriilor soldați decât a soldaților adversarului. Controversa apare cu privire la când, unde și cât de des este necesară cu adevărat violarea normelor morale. Realiștii susțin că anarhia și egoismul contrâng atât de sever spațiul destinat preocupărilor morale, încât nu ar fi o prea mare exagerare să spunem că, în anarhie, statele nu își pot permite să fie morale. Aceasta este totuși o ipoteză empirică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
numai că sunt libere să acționeze incluzând anumite obiective morale în definiția pe care o dau interesului național, dar adesea chiar o fac. Cum să gândim despre realism (și criticii săi) În repetate rânduri am identificat o tendință nefericită a realiștilor de a forța o intuiție importantă mult dincolo de punctul ei critic. Nu numai ei sunt înclinați către exagerări retorice, precum afirmația lui Nicholas Spykman că "urmărirea puterii nu este făcută pentru îndeplinirea aspirațiilor morale; ci acestea din urmă sunt folosite
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nejustificabile). Așa cum am arătat de mai multe ori, teoriile sunt nevoite să abstractizeze, să simplifice și astfel să exagereze. Pericolul apare atunci când aceste tipuri ideale simplificate teoretic sunt prezentate ca dovezi empirice categorice. Este ironic, dar nu foarte surprinzător, că realiștii sunt la fel de înclinați către această confuzie ca și susținătorii altor teorii. Waltz sintetizează cu o butadă contribuția realismului: acesta "ne spune un număr redus de lucruri mari și importante" (1986:329). Dacă realiștii, inclusiv Waltz însuși, ar fi fost întotdeauna
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Este ironic, dar nu foarte surprinzător, că realiștii sunt la fel de înclinați către această confuzie ca și susținătorii altor teorii. Waltz sintetizează cu o butadă contribuția realismului: acesta "ne spune un număr redus de lucruri mari și importante" (1986:329). Dacă realiștii, inclusiv Waltz însuși, ar fi fost întotdeauna atât de modești, această disciplină ar fi fost, îndeosebi în Statele Unite, mult mai câștigată în special dacă realiștii ar fi ținut cont de implicațiile negative ale faptului că există un număr mare și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
realismului: acesta "ne spune un număr redus de lucruri mari și importante" (1986:329). Dacă realiștii, inclusiv Waltz însuși, ar fi fost întotdeauna atât de modești, această disciplină ar fi fost, îndeosebi în Statele Unite, mult mai câștigată în special dacă realiștii ar fi ținut cont de implicațiile negative ale faptului că există un număr mare și important de lucruri asupra cărora realismul nu ne spune nimic. Realismul pur și simplu nu reușește să explice cea mai mare parte a relațiilor internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la acelea. Sărăcirea rezultată ar fi echivalentă cu restrângerea medicinei la a studia și trata doar bolile ce cauzează moartea. Că realismul nu poate explica arii largi ale relațiilor internaționale nu reprezintă un motiv pentru a-l denigra sau marginaliza. Realiștii trebuie totuși să permită același lucru celorlalte teorii. Realismul trebuie să fie o parte importantă, chiar esențială, a disciplinei pluraliste a studiilor internaționale. Nimic mai puțin. Dar și nimic mai mult. Întebarea familiară "Ești realist?" poate fi potrivită doar dacă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]