810 matches
-
neglija faptul că, după ce termenul a fost inventat, generând un soi de cristalizare mitică, el s-a reconcretizat frecvent, cu variațiuni și extensii”2. Tocmai despre aceste concretizări va fi vorba În cele ce urmează, nu Înainte Însă de a recapitula cele mai importante momente din istoria țării cu nume ciudat: Dandyland. Dandyland Scurtă istorietc "Dandyland Scurtă istorie" Când?tc "Când?" Forme de dandysm (Încă nenumit astfel), Îmbrățișate nu doar de indivizi izolați, ci și de mici comunități masculine, pregătind, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ideal contestatar: fără a se afilia vreunui partid politic anume (devenind fie bonapartiști, fie regaliști, fie democrați cu moderație), ei neagă egalitarismul visat de Revoluție și, deopotrivă, rigorile Convenției. Dandy-i vechi și noitc "Dandy‑i vechi și noi" Să recapitulăm acum tot ce s-a petrecut până În anul de grație 1794, care aduce cu sine intrarea În arenă a primului dandy autentic din lume, George Brummell, și să anticipăm ce se va Întâmpla după aceea. Întâi, În Anglia. Suntem destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
persistăm atunci În (probabil artificiale) sistematizări? Din două motive: unul subiectiv, care ne determină să raționalizăm dandysmul pentru a-l putea Înțelege (din moment ce nu Îl putem trăi); și unul obiectiv, ce ține de factura asumat didactică a cărții noastre. Să recapitulăm deci tendințele estetice de la Începutul secolului XX care influențează dandysmul, atât cel „trăit” În realitate prin câteva mari figuri, cât și cel transfigurat artistic. Ele sunt atât de divergente, Încât e aproape imposibil de „prins” un tablou unificator. Poate mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ascunsă În spatele fiecărui rând „smuls din viață”, să luăm de bune scrisorile. Într-una, de pildă, adresată din Berlin prietenului Boicescu În 16 noiembrie 1908, Mateiu relatează cum se plimbă cu un de Montesquiou (Ferdinand) În trăsură, spre uluirea „imbecililor”. Recapitulând Împreună cu acesta starea nobilimii franceze, aproape ruinată, nu se poate abține să nu comenteze pișcat de invidie luxul pe care și-l pot Îngădui totuși un Boni de Castelane sau cei din familia Montesquiou. Biografii care caută cu delicii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
se precipite cu o voluptate diabolică, sinucigașă aproape, Într-o viață tipic dandy. Chiar dacă și-o va renega („cel care a scris Despre dandysm și despre G. Brummell n-a fost un dandy”), să nu uităm că, spre bătrânețe, Își recapitulează Întreaga biografie și mărturisește: „Am fost uneori foarte nefericit În viață, dar niciodată nu am uitat de mănușile mele albe!”. Natură paradoxală, aristocrat cu nostalgii revoluționare și revoltat tânjind după ordinea monarhiei, catolic fervent, dar ispitit de tenebrele infernului, timid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
munca mea. —Și care ar fi această muncă, mai exact? —Lucrez pentru aceiași oameni pentru care ai lucrat și tu: guvernul Statelor Unite. Mă numesc Judd Bonham. Îi întinse mâna. Maggie îi ignoră gestul, îndreptându-se ușor cu spatele spre scaun. Recapitula. Mai întâi Edward și cutiile și acum asta. Inițial, îl luase drept un psihopat obsedat, un soț părăsit care o învinuia pe ea pentru divorț. Nu ar fi fost foarte greu să găsească pe internet povestea vieții ei și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Firește... Cum ai reușit să-i fentezi? ― M-a ajutat un prieten. Behăi: A fost grozav. Ca-n filme! Își strâmbase gura emițând sunete șuierate, sărea dintr-o parte în alta, ducea arma la ochi, gesticula așa cum fac copiii când recapitulează scene tari. Scarlat strivi țigara sub talpă și apucă lopata. Observă în doi peri: ― Ai avut noroc. ― Și ce noroc! Fără Dincă însă nu făceam nimic... El e cel mai bun prieten al meu. Râse ca de o glumă bună
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
glumă foarte proastă. Maiorul o examină cu un zâmbet. Îi făcea din nou plăcere s-o urmărească captivat. O personalitate fascinantă, plină de farmec, cu o rară capacitate de a fi fericită, de a găsi bucurie în orice mărunțiș." Da, recapitulă un gând mai vechi, apetituri și grații de fetiță altoite pe o minte de gangster." ― Îi așteptați și pe soții Miga? ― Nu. Ei înțeleg cel mai puțin prietenia mea cu Mirciulică și n-aș fi avut curajul să înfrunt sarcasmele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
asistând la ieșirile lui necontrolate, ați fi judecat altfel. Noi eram obișnuiți. Puneam totul pe seama profesiunii. M-am neliniștit abia când a început să strige și... să umble dezbrăcat. Maiorul se răsuci în fotoliu căutând o poziție mai comodă. ― Să recapitulăm, doamnă! Doru Matei afirmă în declarația sa că i-a omorât pe cei trei: Panaitescu, Valerica Scurtu, Grigore Popa. Bătrânei îi dădură lacrimile. Clătină din cap. ― Îngrozitor... ― ... explică de asemenea destul de amănunțit cum a procedat pentru a ascunde cadavrele, amintește
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
te dezghemuiești. Am tăcut și m-am uitat cu încăpățânare la botine. Una avea o pată de noroi. — Ieri mi-ai lăudat vocea când am cântat din Boema. Știi de câte ori m-ai lăudat de când ai crescut? De trei ori, am recapitulat aseară, iar ieri ai părut uimită că știu să cânt. Am senzația că te miri de câte ori vezi că sunt un om ca toți oamenii. La mâinile astea m-am gândit, când am învățat aria, sunt mereu reci, a continuat vocea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
din ea, care-l privea altfel. Hristea și Maria Livezeanu se ciondăniră încontinuu prin ușa deschisă între camerele lor, în timp ce se pregăteau de seara festivă. Pentru ei Anul Nou era un prilej de socoteli vechi mereu reluate. Reușiră să și recapituleze toate acuzațiile unei vieți întregi, începând de la momentul în care se cunoscuseră și când Hristea avea ochi pentru oricine în afară de Maria, dar ea făcuse ce făcuse și pusese mâna pe junele amorez. Ajunseră cu cearta până la seara precedentă când domnul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
lui. Se făcu din nou liniște, o liniște grea... apăsătoare, de așteptare... ca și când cineva și-ar trage sufletul. Apoi, pe neașteptate, zăpada fu iar spulberată. Ăuitul părea a fi a unui lup singuratic. Prin mintea-i activată de primejdie, moșierul recapitulă în gând, fără voie, tot ce știa despre lupi. „Urletul lupului solitar, semnalizează în căutarea unei perechi... Deobicei se strâng în haite de 3-5 lupi conduși de o lupoaică... În timpul deplasărilor, urletul lor constituie apeluri de vânătoare prin „coduri sonore
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Dan Hurmuzache se culcase pe la ora 8 seara și pe la 2 noaptea s-a trezit. Capul îl durea îngrozitor, tîmplele îi zvîcneau să se spargă și, colac peste pupăză, îl durea îngrozitor și în gît. Bolnavul de mahmureală încearcă să recapituleze ziua de ieri. Constată că de la ora 14 filmul s-a cam șters. La orele 10 dimineața a venit șeful la el. Dane, te pun șef pe sectorul distribuție. Sărut mîna, șefu'! Am încredere în tine. Vei ocupa biroul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ai cărei indivizi Îi Încerca acum din toate puterile Sale nelimitate. În salonul KFC, transformat acum În sală de conciliu, se purtau dezbaterile acestei probleme de a cărei rezolvare depindea supraviețuirea speciei noastre: modificările dogmei În lumina noilor evenimente. — Să recapitulăm. Unde rămăseserăm? a Întrebat Padre Conchita, lovind cu osul unui copan masa de plastic, pentru a instaura o liniște care, de altfel, era deja instaurată. — Deci, Dumnezeu a făcut omul după chipul și asemănarea Sa... a Început să citească din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
normali, cum vrea el să mă convingă. Nu sunt singurele capcane, nici cele mai primejdioase. Trebuie să mă feresc mereu, de orice. Într- atât, încât nu mai știu de ce anume. Iată, primul punct pe care l-ar putea câștiga...“ — Să recapitulăm câte ceva. Sunteți, prin urmare, de câteva luni aici. În prima perioadă, ați fost bătută, chinuită aproape toată ziua. Adesea și noaptea. Cât permitea rezistența unei femei tot mai slăbite. Între leșinuri, vă și înjurau. N-ați mai auzit, cred, atâtea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu capul într-un vas cu apă și săpun ? Imaginație rudimentară, de sălbatici. Două zile carceră într-o celulă cât un dulap închis ? Beznă perfectă ? — Bineînțeles, se adăugau bătăile de rutină. Batjocura, șicanele, mâncarea ca pentru porci. Nici o plăcere să recapitulăm, nu ? Observase, oare, deși ținea de câtva timp ochii închiși, că femeia pălise treptat, tot mai albă la față, cu ochii mici ? — Și pentru ce, în definitiv ? Mereu aceleași întrebări. La care n-ați răspuns. Știau că nu veți răspunde
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aduce, mai de grabă, a blestem. Și Balada iernilor albastre susține această notă. O formă alegorică a spectacolului existențial e cea a unui circ întârziat pentru care tristețea nestatorniciei și imaterialitatea gloriei sunt aspecte esențiale, care nu fac decât să recapituleze - cu obstinația ingenuității care se închipuie născocitoarea lumii - un drum parcurs de toți: Și-n larma lumii s-au pierdut pe drum / Înfrângeri vechi speranțe înșelate / De la trapez doi mari actori de fum / Zâmbesc peste aplauze-nghețate. Spectacularul e implicit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lui Joan vreo douăzeci de minute, întrebându-mă ce naiba voise să spună. Enigmatic? Ceea ce scrisesem eu nu era deloc enigmatic. Ba chiar mă căznisem să-mi exprim clar părerea. Engimatic era el. Știam articolul pe de rost și l-am recapitulat propoziție cu propoziție, ca să-mi dau seama dacă era în el ceva care să-l nedumerească. N-am reușit și un timp și am încercat să nu mă mai gândesc la asta, dar vorbele lui tot mă sâcâiau. În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în drumul tău întâlnești oameni care cultivă pământul, arată-le râma și spune- le ce-i cu ea. Licuriciul te va conduce la fiii mei. Știe și drumul la Prințul Culorilor. Te va conduce cu bucurie, în Munții Carpați. Ana recapitulează: Iau cu mine râma și licuriciul. Am să le spun oamenilor ce-i cu râma. Licuriciul mi-l pun în păr. E o podoabă luminoasă, un mic soare. Nu voi zbura spre Calea Laptelui. Îi voi căuta pe fiii Măriei
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
de nimeni și de nimic. ...Sau ar trebui să nu mă tem. De nici un dușman, vreau să zic. Dar sunt mereu aproape de câmpul de luptă și simt că aici, în Țara lui Verde Împărat, e rost de lupte mari, copii. Recapitulez: Mă aflu la o peșteră cu zmei. Cei mai mari dintre zmei, cei care și-au luat chip de om, s-au adunat în văgăuna asta întunecoasă. Nu știu ce văd ei de acolo, dar eu văd prin întuneric tot ce fac
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
și alte frumuseți. Viperele s-au mai dezmorțit și ele, probabil. Dar nu-mi iese din cap întâmplarea de acum, cu zmeii. Unde și cum au dispărut ei? N-am fost atent o clipă și i-am pierdut din ochi. Recapitulez: Deci ei și-au împărțit treburile. Dar sunt cam multe și cam urâte treburile lor. Să-ți invidiezi sau chiar să-ți urăști vecinii, rudele, prietenii sau colegii pentru că au o coadă mai stufoasă decât a ta, sau o casă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
cu Rusalin. Deși nu rage, constat că te iubește cu asupra de măsură". Se hotărîse deja să-și ia altă nevastă. "Unirea asta cu mine e strîmbă. Îți distruge viața". "Nu-mi distruge nimic. N-am nici o viață fără tine". Recapitulez lista de neveste. Prima e anterioară nașterii mele. A doua mama lui Brăduț, dulceadraga tante Liselle. A treia a fost Daisy. Sau Daisy se numea cățeaua? "Jugul căsniciei, glumea Iordan, se duce mai bine-n trei". El, ea și Daisy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
milă. — Dat fiind că respectiva carte iese mâine de sub tipar și ele nu sunt aici ca să o cumpere, ea vrea să iei tu două exemplare și să le trimiți la Teterboro. Avionul o să le ducă de acolo la Paris, a recapitulat ea pe un ton rece, de parcă m-ar fi provocat să Îndrăznesc vreun comentariu cu privire la ridicolul unor asemenea instrucțiuni. Mi-am amintit din nou că Emily ar face orice - la propriu - dacă asta Însemna să Îi ofere o cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
instantaneu că am gândit acest lucru, chiar mi-am spus iată că eu gândesc acest lucru), nu contează cantitatea, ci calitatea materialului de viață trăit, ori tocmai aceasta, calitatea, lipsea. Aproape că nu se acumulase nimic demn de a fi recapitulat. Totul se rotea În jurul câtorva emoții pure. De exemplu, tandrețea mamei ce venea să mă sărute seara, când credea că am adormit, iar eu doar mă prefăceam; cum venea ea tiptil, se apleca și mă săruta pe obraji sau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Am Început să-mi simt inima la propriu, nu știu ce-o mai fi și asta. De câteva săptămâni, dorm câte trei ore pe noapte. Azi am luat un 4, dar nu mă pedepsesc, nu am avut realmente timp să recapitulez, deci nu am dreptul să condamn, mai ales că peste o oră am luat 10 la filosofie. Nu mă mai gândesc la nimic. Poate Înnebunesc! 5 noiembrie 1961 (duminică) Din nou, renaște vechea patimă a patinajului. Vreau ca toată deznădejdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]