1,317 matches
-
sine, interesele cognitive și atașamentul față de profesie, atitudinea antirutinieră, cutezanța în adoptarea de scopuri neobișnuite și îndepărtate, perseverența în căutarea de soluții, predispoziția către revizuirea continuă a proiectului, simțul valorii și atitudinea valorizatoare, atitudini direct creative constând din simtamantul noului, receptivitatea față de nou, respectul față de originalitate etc. (G. Dumitriu, 1999, p.6). În consens cu punctele de vedere exprimate de psihologi, susținem ideea că pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de o energie motivațională suficientă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea memoriei, atenție distributivă, concentrare, motivare, perseverență, deprinderi de muncă disciplinată, rezistență fizică și psihică. Incubația, constă în activarea latentă a proceselor și trăirilor afectiv-emoționale, fiind prin excelență preponderent inconștientă; creșterea receptivității față de orice analogie, asemănare, sugestie, asocieri, organizări și reorganizări ale datelor acumulate în timp ce persoana este ocupată de altceva. Inspirația este momentul străfulgerării ideii, pe care adeseori o însoțim de exclamația „aha” (Am găsit, asta era!). Răspunsul pe care îl căutăm
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
rezolvare, ea vă stârnește curiozitatea și vă pune în joc facultățile inventive. Și dacă o rezolvați prin mijloace proprii, puteți simți încordarea dinaintea descoperirii și vă puteți bucura de triumful rezolvării ei. O astfel de experiență, la vârsta de mare receptivitate, poate crea gustul pentru munca intelectuală, punându-și pentru toată vița amprenta asupra minții și asupra caracterului”. Dezvoltarea potențialului creativ al elevilor din clasele I-IV poate fi favorizat deurmătoarele condiții: - cunoașterea potențelor creative ale tuturor elevilor de către învățător; - crearea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
forțele proprii; - învățătorul să acorde elevilor sprijin în situații de frustrație, eșec, nesiguranță, ambiguitate; - existența unor relații de cooperare între învățător și elevi; - determinarea factorilor de personalitate, psihosociali și educaționali care influențează actualizarea și obiectivarea creativității potențiale; - creșterea responsabilității și receptivității cadrului didactic față de elevii creativi; - încurajarea și valorificarea comportamentelor participative ale subiecților educației; - evaluarea realistă și valorificarea competentă a nivelului de creativitate al elevilor. Evident, un mare rol în acest sens îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
eventualele probleme apărute. În cazul a șase dintre operatori, comisia electorală din secțiile în care au fost repartizați a încercat să se opună desfășurării experimentului până la confirmarea telefonică privind legalitatea acestuia din partea reprezentanților Comisiei Electorale Centrale. Experimentul a avut o receptivitate destul de ridicată la nivelul alegătorilor, majoritatea fiind dispuși să completeze buletinele de vot. În cazul secțiilor de la Botanică și Râșcani, cu precădere alegătorii mai în vârstă, preponderent vorbitori de limbă rusă, nu și-au manifestat disponibilitatea de a participa. Chiar dacă
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
sincer în relațiile cu ceilalți Năzuință spre nou Ingenios în discuții Sangvinic Vesel, optimist Energic și întreprinzător Nu duce întotdeauna lucrurile la bun sfârșit Înclinat să se supraaprecieze Suportă ușor eșecurile și neplăcerile Se adaptează ușor la diferite împrejurări Manifestă receptivitate față de nou Suportă greu monotonia, activitățile migăloase Comunicativ și serios Răbdător și muncitor Își păstrează calmul în situații limită Totdeauna este plin de viață Se pripește când trebuie să ia o hotărâre Tratează lucrurile cu superficialitate Flegmatic Calm, cu sânge
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
la bază Programul terapeutic - recuperator modular și unele elemente din terapia ABA (Applied behavior analysis). Principalele obiective de proces au fost: Formarea abilităților de participare la o activitate structurată; Formarea capacității de imitare generală; Formarea capacității de imitare vocală; Formarea receptivității față de comunicarea verbală; Exersarea și dezvoltarea abilităților de limbaj impresiv; Educarea mișcărilor fono-articulatorii; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; Formarea capacității de exprimare verbală - foneme, silabe, cuvinte; Formarea și dezvoltarea unor
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
modul in care este exercitat controlul parental, rigoarea cu care sunt aplicate si controlate regulile. În cel de-al doilea, indicatorii reflectă gradul de angajare a părinților în activitatea copilului, suportul pe care il oferă, timpul pe care il consacră, receptivitatea față de stările lui emoționale și față de nevoile sale. Combinând cele două variabile, control parental și suport parental, Diana Baumrind identifică mai multe modele de acțiune parentală : permisiv, autoritar, indulgent, indiferent, protector, democratic și « autorizat ». Numeroase studii indică o corelație între
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
mai mult, mai puțin, egal și inegal) și cunosc semnificația numărului asociind just cifra corectă a unei mulțimi în limitele 1-10 sau grupează la cerere de asemenea mulțimi. Caracteristica importantă a capacității de învățare de care dispune copilul o reprezintă receptivitatea acestuia față de asimilarea materialului nou, precum și priceperea de al interpreta și modul cum aplică cunoștințele însușite în rezolvarea unor probleme similare. Copilul are o capacitate de învățare slabă, se deosebește de colegii săi mai ales prin ritmul încetinit de asimilare
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
și durata gîndirii care face să apară subiectul. A gîndi înseamnă a judeca, semnifică pentru Kant faptul că gîndirea este productivă pentru că ea adaugă o conștiință la o altă conștiință. Subiectul transcendental este o creativitate ce se exersează într-o receptivitate. Faptul că ar exista o cunoaștere a diversului dat în intuiție se sprijină pe această adăugare a cărei condiție originară este unitatea sintetică a eului. Raportul pe care subiectul cartesian îl întreține cu exterioritatea este diferit de cel care este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
oferte hotărâtoare. Populația a crescut de la câteva mii la mai multe zeci de mii. Pe de altă parte, cele mai diverse obiceiuri și mentalități, aduse din mai toate colțurile țării, au dat, în confruntare, o altă culoare locală, mai aproape de receptivitatea la inițiative privind formele noi de cultură, 64 neimpuse de autorități, dar acceptate de către acestea, chiar dacă sub rezerva unei strânse supravegheri. Astfel Cercul literar „Al. Sahia” de la Casa de Cultură, destinat propagandei de partid, a putut deveni, în mai puțin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
oferte hotărâtoare. Populația a crescut de la câteva mii la mai multe zeci de mii. Pe de altă parte, cele mai diverse obiceiuri și mentalități, aduse din mai toate colțurile țării, au dat, în confruntare, o altă culoare locală, mai aproape de receptivitatea la inițiative privind formele noi de cultură, 64 neimpuse de autorități, dar acceptate de către acestea, chiar dacă sub rezerva unei strânse supravegheri. Astfel Cercul literar „Al. Sahia” de la Casa de Cultură, destinat propagandei de partid, a putut deveni, în mai puțin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
la schimbarea stilului de viață sunt alte bariere în implementarea indicațiilor ghidului. Estimările anului 2000 arătau că numai 7% din persoanele cu boală cardiovasculară aderau la măsurile de schimbare a stilului de viață, iar 30-70% din spitalizările pacienților erau datorate receptivității reduse la tratament. Factorii care scad aderența la tratament sunt statusul socio-economic redus, nivelul scăzut de educație, depresia, vârsta avansată, tulburările de vedere sau de auz, deficitul cognitiv, aspectele legate de religie și apartenență de grup. Ghidurile iau în considerare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
a sentimentelor și a ideilor, prin limbaj muzical. 4. Abordarea creativă a fenomenului muzical. VALORI ȘI ATITUDINI conștientizarea contribuției muzicii la constituirea fondului cultural comun al societății; disponibilitatea pentru receptarea specializată a creației muzicale aparținând fondului cultural național și universal; receptivitatea față de diversitatea culturală; disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice autentice; manifestarea inițiativei în susținerea propriilor opinii estetice; cunoașterea și înțelegerea lumii prin arta muzicală. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI 1. Operarea cu elemente de limbaj specific în abordarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
trebuie aplicat fiecărui compozitor. Am ascultat în mediatecă multe interpretări diferite și am putut analiza stilul pianiștilor și am preluat detalii ce miau plăcut. Am progresat mult în aceste trei săptămâni.” Competențe: perfecționarea tehnicii pianistice („noi tehnici de exercițiu instrumental”); receptivitatea și abilitatea implementării informațiilor („relaxarea mâinii pentru un sunet mai bun”); eficientizarea studiului pianistic („a folosi timpul eficient”); diversificarea manierelor de interpretare instrumentală („noi metode de interpretare pentru fiecare piesă”); asimilarea elementelor de limbaj muzical ce caracterizează stilul compozitorului („stilul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
dascăl presupune o gamă largă de calități: dragoste față de copii, talent și pasiune, vocație, toleranță, răbdare, calm, tact pedagogic, optimism pedagogic, o deosebită capacitate de instruire și educare, de prelucrare a informației și de organizare a cadrului optim transmiterii acesteia, receptivitate, față de noutățile apărute în domeniul educațional. Robert Hubert consideră că „Educatorul este omul care împins de vocația sa interioară își consacră activitatea, viața sa, spre a realiza valori culturale la indivizii tineri”. Barbu Ștefănescu Delavrancea afirmă „Învățătorul este o lumânare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
sarcinii în evoluție nu reprezintă un element de risc pentru aceasta. Riscul apariției toxoplasmozei congenitale va depinde de doi factori: a) Incidența primoinfecției în populația generală; b) Procentul de femei de vârstă fertilă care nu au fost infectate. II.4. RECEPTIVITATEA Receptivitatea populației constituie cel de-al treilea factor determinant al procesului epidemiologic (ceilalți doi: sursa de agent patogen, modurile și căile de transmitere). Receptivitatea este starea complexă a organismului, dependentă de factori și mecanisme genetice și dobândite în timpul vieții, care
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
în evoluție nu reprezintă un element de risc pentru aceasta. Riscul apariției toxoplasmozei congenitale va depinde de doi factori: a) Incidența primoinfecției în populația generală; b) Procentul de femei de vârstă fertilă care nu au fost infectate. II.4. RECEPTIVITATEA Receptivitatea populației constituie cel de-al treilea factor determinant al procesului epidemiologic (ceilalți doi: sursa de agent patogen, modurile și căile de transmitere). Receptivitatea este starea complexă a organismului, dependentă de factori și mecanisme genetice și dobândite în timpul vieții, care nu
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
populația generală; b) Procentul de femei de vârstă fertilă care nu au fost infectate. II.4. RECEPTIVITATEA Receptivitatea populației constituie cel de-al treilea factor determinant al procesului epidemiologic (ceilalți doi: sursa de agent patogen, modurile și căile de transmitere). Receptivitatea este starea complexă a organismului, dependentă de factori și mecanisme genetice și dobândite în timpul vieții, care nu asigură protecție față de boli. În toxoplasmoză, receptivitatea este generală și universală. Chisturile tisulare rămân în organism sub formă latentă pe toată perioada vieții
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
factor determinant al procesului epidemiologic (ceilalți doi: sursa de agent patogen, modurile și căile de transmitere). Receptivitatea este starea complexă a organismului, dependentă de factori și mecanisme genetice și dobândite în timpul vieții, care nu asigură protecție față de boli. În toxoplasmoză, receptivitatea este generală și universală. Chisturile tisulare rămân în organism sub formă latentă pe toată perioada vieții gazdei, conferind un anume grad de protecție la reinfecție. Deprimarea sistemului imun favorizează reactivarea infecției latente și diseminarea sistemică a parazitului. Trebuie precizat că
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
infecției latente și diseminarea sistemică a parazitului. Trebuie precizat că odată produsă infecția placentei, aceasta va rămâne afectată pe toată durata sarcinii, chiar după depășirea fazei de parazitemie a infecției toxoplasmice. Adultul imunocompetent bolnav nu prezintă un tablou dramatic, însă receptivitatea și consecințele transmiterii congenitale a parazitului de la mamă la făt sunt deosebit de severe. II.5. PREVALENȚA INCIDENȚA TOXOPLASMOZEI II.5.1. Studii efectuate la nivel mondial Boală cu răspândire universală, toxoplasmoza este semnalată de la ecuator până în zonele polare, la populații
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
controlul parental, rigoarea cu care sunt aplicate și controlate regulile etc. În cel de-al doilea caz, indicatorii reflectă gradul de angajare a părinților în activitatea copilului, suportul(ajutorul) pe care i-l oferă, timpul pe care i-l consacră, receptivitatea față de stările lui emoționale și față de nevoile sale. Combinând cele două variabile, control parental și suport parental, Diana Baumrind identifică trei modele de acțiune parentală: permisiv, autoritar și “autorizat”(authoritative). 1. Modelul permisiv se caracterizează prin nivelul scăzut al controlului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
din lecția respectivă. Materialele recomandate trebuie să fie simple și atractive, divers colorate, mânuirea lor solicitând atât evidențierea coordonării, preciziei, orientării în spațiu cât și a unor calități motrice: ca viteza, rezistența, forța, îndemânarea, toate pe un fond de sporită receptivitate și emotivitate din partea copiilor. Jocul reprezintă cel mai propice moment pentru copiii pentru a-și descoperi și pune în valoare calitățile fizice și psihice cu care sunt înzestrați, iar cei mai timizi își înving timiditatea dezvoltându-și ingeniozitatea și stăpânirea
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
epifanice, aptă de a descifra cunoașterea adevărului ascuns, în raport cu aletheia - starea de neascundere (a se vedea, în acest sens, comentariul lui Heidegger asupra lui Parmenide). Imaginația simbolică nu trebuie confundată cu un demers intelectual, întrucât ea implică, de asemenea, o receptivitate a subiectului față de imagini și, implicit, o dinamică afectivă complexă 11. Prin urmare, profunzimea simbolică a imaginilor este inseparabilă de o tonalitate psihică care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
intelectualismului excesiv al majorității istoricilor gândirii. Ea recunoaște că gândirea, sau cel puțin alegerea între feluritele sisteme de gândire, este adesea determinată de anumite principii, de deprinderi mintale mai mult sau mai puțin inconștiente; că adoptarea ideilor este influențată de receptivitatea oamenilor la diferite feluri de patos metafizic ; și că adesea ideile nu sunt decât cuvinte-cheie, formulări 'Sacrosancte care se impun a fi studiate semantic. Leo Spitzer, care n-a fost de acord cu multe particularități ale "istoriei ideilor" lui Lovejoy
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]