1,645 matches
-
s-ar fi părut că întreaga mare e un imens calup de brînză, rechinii fiind viermii cuibăriți în el. După ce Stubb, terminîndu-și cina, i-a chemat pe Queequeg și pe un marinar de la teuga în primul cart la ancoră - printre rechini s-a stîrnit oarecare agitație, căci cei doi oameni, atîrnînd numaidecît schelele de tranșare deasupra bordului și coborînd trei felinare, ce proiectau raze lungi peste marea tulburată, începură să dea iama în rechini, cu „sapele de balenă“, ale căror vîrfuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
teuga în primul cart la ancoră - printre rechini s-a stîrnit oarecare agitație, căci cei doi oameni, atîrnînd numaidecît schelele de tranșare deasupra bordului și coborînd trei felinare, ce proiectau raze lungi peste marea tulburată, începură să dea iama în rechini, cu „sapele de balenă“, ale căror vîrfuri ascuțite li se înfigeau adînc în capete - pare-se unicul lor centrul vital. Dar în învălmășeala hoardelor ce se luptau prin valurile înspumate, oamenii nu puteau întotdeauna să-și nimerească ținta, ceea ce prilejuia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîrfuri ascuțite li se înfigeau adînc în capete - pare-se unicul lor centrul vital. Dar în învălmășeala hoardelor ce se luptau prin valurile înspumate, oamenii nu puteau întotdeauna să-și nimerească ținta, ceea ce prilejuia adevărate revelații despre incredibila voracitate a rechinilor. Aceștia nu numai că-și smulgeau unii altora mațele, dar, ca niște arcuri mlădioase, se îndoiau pînă la propria lor burtă pentru a-și mușca măruntaiele, încît acestea păreau că-s înghițite și răsînghițite de aceeași gură, spre a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de vitalitate panteistă și generatoare părea să se ascundă în articulațiile și oasele lor, după ce erau părăsite de ceea ce s-ar putea numi viața lor individuală. Ucis și adus pe punte pentru a fi jupuit de piele, unul dintre acești rechini era cît pe ce să-i reteze mîna lui Queequeg, în clipa cînd sărmanul de el încerca să-i închidă fălcile ucigașe. Ă Queequeg nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a fi jupuit de piele, unul dintre acești rechini era cît pe ce să-i reteze mîna lui Queequeg, în clipa cînd sărmanul de el încerca să-i închidă fălcile ucigașe. Ă Queequeg nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne aștepta! Toți vînătorii de balene practică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Queequeg, în clipa cînd sărmanul de el încerca să-i închidă fălcile ucigașe. Ă Queequeg nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne aștepta! Toți vînătorii de balene practică ex-officio încălcarea Sabatului. Vasul Pequod, cel imaculat ca fildeșul, se prefăcu într-un fel de abator, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
jupuit și alb al balenei descăpățînate strălucește ca un mausoleu de marmură; deși schimbat la culoare, nu și-a pierdut pare-se cîtuși de puțin masivitatea; e la fel de colosal. Lunecă încet, tot mai departe, pe apa spintecată și tulburată de rechinii nesătui din jur, iar văzduhul e sfîșiat de țipetele păsărilor vorace, ale căror ciocuri par tot atîtea pumnale înfipte jignitor în carcasa balenei. Uriașa fantomă albă fără cap se depărtează tot mai mult de corabie și, pe măsură ce se depărtează, norodul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nesătui din jur, iar văzduhul e sfîșiat de țipetele păsărilor vorace, ale căror ciocuri par tot atîtea pumnale înfipte jignitor în carcasa balenei. Uriașa fantomă albă fără cap se depărtează tot mai mult de corabie și, pe măsură ce se depărtează, norodul rechinilor și mulțimea păsărilor își sporesc larma ucigașă. Ore în șir, de pe puntea corabiei aproape nemișcate, nu vezi decît această priveliște îngrozitoare. Sub cerul azuriu, fără pic de nori, pe fața suavă a mării încrețite ușor de brize jucăușe, plutește mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cerul azuriu, fără pic de nori, pe fața suavă a mării încrețite ușor de brize jucăușe, plutește mereu hoitul acela enorm, pînă se pierde în nemărginire. Triste și derizorii funeralii! Vulturii de mare, îmbrăcați în doliu pios, iar toți ceilalți rechini ai văzduhului, înveșmîntați în straie cernite sau pestrițe. Cît trăia balena, puțini dintre ei i-ar fi venit, cred, în ajutor, dacă din întîmplare ea le-ar fi cerut s-o ajute; dar la praznicul de înmormîntare, dau buzna cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dintre balenă și vas, în care cădea din cînd în cînd, ca urmare a necontenitului lor ruliu. Dar acesta nu era singurul pericol ce-l păștea. Cîtuși de puțin speriați de masacrul ce dăduse iama printre ei în cursul nopții, rechinii, atrași parcă și mai mult acum de sîngele ce începuse să curgă șuvoi din carcasa balenei, se strîngeau în jurul ei ca roiurile de albine la urdiniș. Drept în mijlocul rechinilor se afla Queequeg, care-i împingea adesea cît-colo cu piciorul, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
speriați de masacrul ce dăduse iama printre ei în cursul nopții, rechinii, atrași parcă și mai mult acum de sîngele ce începuse să curgă șuvoi din carcasa balenei, se strîngeau în jurul ei ca roiurile de albine la urdiniș. Drept în mijlocul rechinilor se afla Queequeg, care-i împingea adesea cît-colo cu piciorul, ceea ce ar putea să pară de necrezut, dar se explica prin faptul că rechinii, atrași de o asemenea pradă aleasă, cum este pentru ei o balenă moartă, n-au chef
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
șuvoi din carcasa balenei, se strîngeau în jurul ei ca roiurile de albine la urdiniș. Drept în mijlocul rechinilor se afla Queequeg, care-i împingea adesea cît-colo cu piciorul, ceea ce ar putea să pară de necrezut, dar se explica prin faptul că rechinii, atrași de o asemenea pradă aleasă, cum este pentru ei o balenă moartă, n-au chef să se atingă de-un om, oricît ar fi de carnivori de felul lor. Totuși, avînd în vedere că sînt atît de lacomi, e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lesne de înțeles că-i mai înțelept să fii cu ochii în patru în preajma lor. Drept care, pe lîngă „saula de maimuță“ cu care îl trăgeam din cînd în cînd pe bietul Queequeg dintr-o poziție prea apropiată de fălcile vreunui rechin deosebit de hrăpăreț, sălbaticul meu partener dispunea și de un alt mijloc de protecție: suspendați deasupra parapetului, pe una dintre schele, Tashtego și Daggoo agitau necontenit deasupra capului său două sape bine ascuțite, cu care omorau toți rechinii ce le veneau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de fălcile vreunui rechin deosebit de hrăpăreț, sălbaticul meu partener dispunea și de un alt mijloc de protecție: suspendați deasupra parapetului, pe una dintre schele, Tashtego și Daggoo agitau necontenit deasupra capului său două sape bine ascuțite, cu care omorau toți rechinii ce le veneau la îndemînă. Ei făceau acest lucru, desigur, într-un mod foarte dezinteresat și plin de bunăvoință. îi doreau tot binele lui Queequeg, recunosc, dar în zelul și-n graba cu care-i săreau în ajutor, sapele acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Queequeg, recunosc, dar în zelul și-n graba cu care-i săreau în ajutor, sapele acelea imprudente riscau uneori să taie mai degrabă un picior de om decît o coadă de pește, mai ales că atît harponistul cît și rechinii erau ascunși uneori pe jumătate de apa însîngerată. Dar sărmanul Queequeg, care gîfîia și se canonea cu cîrligul acela de fier, se ruga, cred, mereu lui Yojo, lăsîndu-și viața în seama zeului său. Iar eu îl întrebam în gînd, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dragul meu tovarăș și frate geamăn, ce importanță are, la urma urmei? Nu ești tu oare o icoană vie a tuturor celor care trăim în această lume bîntuită de balene? Oceanul acesta fără fund, deasupra căruia gîfîi, este însăși viața; rechinii sînt dușmanii, iar sapele astea - prietenii tăi; dar, prins între rechini și sape, te afli la mare ananghie, sărmanul meu băiat. Curaj, însă, Queequeg! Te așteaptă o masă bună. Căci, în vreme ce, cu buzele învinețite și cu ochii injectați, vlăguitul sălbatic
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
urmei? Nu ești tu oare o icoană vie a tuturor celor care trăim în această lume bîntuită de balene? Oceanul acesta fără fund, deasupra căruia gîfîi, este însăși viața; rechinii sînt dușmanii, iar sapele astea - prietenii tăi; dar, prins între rechini și sape, te afli la mare ananghie, sărmanul meu băiat. Curaj, însă, Queequeg! Te așteaptă o masă bună. Căci, în vreme ce, cu buzele învinețite și cu ochii injectați, vlăguitul sălbatic se cățăra pe lanțuri și poposea în sfîrșit pe punte, ud
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
două ambarcațiuni, care descriseră astfel un cerc întreg. între timp, oamenii trăgeau din ce în ce mai multă saulă, strîngînd monstrul între cele două ambarcațiuni, de pe care Stubb și Flask îl asaltau cu lănciile lor; și, în vreme ce bătălia se desfășura în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui buimăcit fură azvîrliți în apă, iar chilele celor trei ambarcațiuni zburară razant deasupra lor. Ă Nu vă temeți, grăsanilor! le strigă Stubb, aruncîndu-le din mers o privire fugară. O să vă pescuim în curînd, fiți pe pace! Am văzut niscaiva rechini la pupa - știți, cîinii ăia Sankt-Bernard, care-i ajută pe drumeții la ananghie... Ura! Acuma știu că navigăm! Fiece chilă-i o rază de soare! Ura! Sîntem ca trei tingiri prinse de coada unui jaguar turbat! Am o idee: să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a fost azvîrlit peste bord de pe corabia din Joppa, s-a refugiat numaidecît pe o corabie aflată în apropiere - corabie avînd pe galion o balenă și, aș adăuga eu, numită chiar Balena, așa cum unele vase sînt botezate în zilele noastre Rechinul, Pescărușul sau Vulturul. Nu lipsesc nici exegeții savanți care afirmă că balena pomenită în cartea lui Iona era doar un colac de salvare, un fel de centură umplută cu aer, cu ajutorul căreia prorocul a înotat și a putut, astfel, scăpa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
exprima dorința ca vîslele din ambarcațiunea lui să aibe stele roșii pe ele? vîrînd toate ramele în marea lui menghină de lemn, dulgherul îi oferea de îndată acea constelație. Vreunui marinar îi venea chef să poarte cercei din os de rechin? dulgherul îi sfredelea loburile urechilor. Pe-un alt marinar îl apuca durerea de dinți? Dulgherul își scotea cleștele și, izbind cu pumnul în tejghea, îi poruncea marinarului să se așeze acolo; nenorocitul se mișca bineînțeles înainte de terminarea operației și, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
albastre, alcătuind astfel Calea Laptelui, cea cu talazuri albe. După ce-i vorbi marinarului în felul acesta, Queequeg îi mărturisi că îl îngrozea gîndul că va fi înmormîntat în hamacul lui, după obiceiul marinăresc și azvîrlit ca un lucru de nimic rechinilor lacomi de hoituri. Nu! el își dorea o luntre ca aceea a oamenilor din Nantucket, cu atît mai potrivită pentru un vînător, cu cît, întocmai ca ambarcațiunile unei baleniere, bărcile-coșciuge n-au chilă, ceea ce înseamnă că plutesc la întîmplare, lunecînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
amurg, la răsărit și la apus, sufletul fierarului răspundea: „Da, vin acuș!“ Și astfel, Perth porni la vînătoarea de balene. Capitolul CXII FORJA Pe la amiază, Perth, cu barba-i încîlcită și cu trupul încins cu un șorț din piele de rechin, stătea între forjă și nicovala așezată pe o buturugă masivă, ținînd într-o mînă un vîrf de lance răsucit pe jăratic și apăsînd cu cealaltă pe foale. Deodată își făcu apariția căpitanul Ahab, cu un săculeț de piele cam mucegăit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
privind și el - de lîngă ambarcațiunea lui - spre marea de aur, Starbuck murmură: Ă Frumusețe de nepătruns și fără seamăn, cum nu i-a fost dat nicicînd vreunui mire să vadă în ochii tinerei sale mirese! Nu-mi vorbi despre rechinii tăi colțoși și despre apucăturile tale hoțești și canibalice. Credința să alunge faptele! Imaginația să pună pe fugă memoria! Eu privesc în adîncuri și cred. Iar Stubb, ca un pește cu solzii scânteietori, sărind în aceeași lumină aurie, își spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pîlpîitoaree și tulbure pe spinarea neagră și lucioasă a monstrului și pe valurile nocturne ce se frecau încet de el, ca de-o plajă întinsă. Ahab și toți oamenii lui, afară de Fedallah, păreau că dorm; acesta, ghemuit la prova, pîndea rechinii ce se roteau ca niște fantome în jurul cașalotului mort, izbind cu cozile lor scîndurile ușoare, de cedru, ale ambarcațiunii. în văzduh vibra un zgomot asemănător gemetelor scoase de strigoii locuitorilor din Gomora, peste care s-a abătut ploaia de pucioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]