1,496 matches
-
și 50 ani. 8. Evreii rechiziționați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care au obținut scutiri de la Comisia Centrală de Revizuire, vor rămâne asupra lor numai cu carnetele de scutire eliberate de această comisie; vechile ordine de rechiziție se vor retrage și anula de către corpurile de armată (comandamentele teritoriale). 9. Taxele militare precum și taxele care reprezintă și echivalentul muncii obliga torii, se vor determina, plăti și încasa potrivit legilor, regulamentelor, și dispozițiunilor speciale. C. - SOLUȚIONAREA CERERILOR PENTRU EVREII
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în titlul B, cap. III, paragraful 2 și numai cu avizul Oficiului de Românizare cererile prevăzute în același titlu și capitol, paragraful 3. b) Fără aviz, cererile arătate la titlul B, cap. III, paragraful 4, aplicându-se pe ordinele de rechiziție următoarea viză: „prelungit repartizarea la munca obligatorie până la 31.XII.1942”. Toate cererile privitoare la repartizări de evrei prevăzute în titlul B, cap. III, paragrafele 2 și 3, vor fi însoțite de un aviz al Instituțiunilor prevăzute mai sus, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care după ce au prestat munca obligatorie prevăzută la art. I de mai sus, vor fi reținuți sau chemați din nou pentru muncă, vor fi plătiți pe numărul de zile prestate, cu o sumă egală cu aceea prevăzută în tariful de rechiziții pentru categoria respectivă. Art. III. Prezenta decizie stabilește normele uniforme și generale referitoare la regimul de folosire și remunerare a muncii obligatorii prestată de evreii titrați universitar în cadrul muncii obligatorii sau pe lângă serviciile armatei, ea nu se referă la evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ctg. 1913. Prin urmare, evreii urmează exact soarta contingentelor din care fac parte (încep activitatea la vârsta corespunzătoare premilitarilor și o încetează odată cu eșirea din elementele armatei a ultimului contingent, din miliții). II. - Întrebuințarea evreilor rechiziționați. În baza dispozițiunilor „Legii Rechizițiilor” și a „Legii asupra organizării națiunii și teritoriului pentru timp de războiu” (Monit. Of. Nr. 96 din 27.IV.1933), evreii de orice sex, în vârstă de 14-17 ani și de 51-69 ani împliniți, pot fi obligați să presteze muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 50 ani, se vor aproba numai de către M. St. M. e) Întrebuințarea persoanelor rechiziționate se va face în raport cu pregătirea profesională și aptitudinile acestora și numai în localitățile unde își au domiciliul. f) Vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, ori potrivit dispozițiunilor în vigoare la epoca respectivă. III. - Lămuriri referitoare la excepțiuni. 1. Dintre membrii cultului mozaic - până la sosirea preciziunilor dela Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor - vor fi scutiți, numai rabinii. 2. Foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
academice sau similare) sunt obligați să presteze, anual, 90 de zile muncă obligatorie, în care timp au drepturi de soldă, întreținere și hrană (hrană în bani) la fel ca soldații. După acest termen, vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, conform D. M. Nr. 1305, publicată în Monit. Of. Nr. 174 din 29 Iulie 1942. În ceea ce privește uniforma, se păstrează dispozițiunile prevăzute în D. M. Nr. 23.325 din 27.I.1941, cu lămurirea că toți aceștia vor purta uniforma și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei, care sunt folosiți în cadrele detașamentelor locale sau exterioare, ori la muncă intelectuală, sunt asimilați, cu evreii cu titluri universitare: - 90 de zile pe an, cu drepturi asemănătoare soldaților. - după împlinirea acestui termen, fiind retribuiți după tariful anual al rechizițiilor. c) Evreii specialiști netritați (dentiști, practicieni și tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturi prevăzute în Instr. Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obligatorie, în domeniul pregătirii lor 90 de zile pe an cu drepturile de hrană, soldă și întreținere cuvenite trupei. - Dacă, după prestarea acestei perioade, evreii titrați sunt reținuți sau chemați din nou pentru muncă, vor fi plătiți după tariful de rechiziții, pentru categoria respectivă. În prezent această decizie este abrogată de Deciziunea Nr. 6 a Președinției Consiliului de Miniștri, publicată în Monitorul Oficial Nr. 63 din 16 Martie 1943, care prevede ca toți evreii repartizați și utilizați în serviciile publice ale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
îi dictează conștiința, sau să respecte promisiunea făcută anterior logodnicei, Tudora Brat, de a nu o părăsi. Soluția o găsește în glontele ce-i curmă viața, gest schizoid, nepregătit din punct de vedere dramatic. Mai cunoscută decât cele anterioare, piesa Rechiziția, al cărei subiect evocă perioada refugiului cu toate avatarurile lui, se joacă pe scena Teatrului Național din Iași în 1921, dar este scoasă de pe afiș după trei reprezentații, deși autorul fusese aclamat; la fel, Între șanțuri (sau Între tranșee) (1923
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
și Mariuța (Pillat), îngrijește răniți la spitalul „din șoseaua Filantropia”, susține alte inițiative ale Crucii Roșii care vizează asistența populației civile. Ca și Sabina Cantacuzino, își face consemnări într-un caiet - pe care îl adăpostește cu prudență, de teama „perchezițiilor, rechizițiilor, inchizițiilor” de tot felul -, încercând a surprinde dinamica, penibilă adesea și dificil de stăpânit, a stărilor de spirit. Apreciate de istorici, mai târziu, ca un izvor de primă mână relativ la regimul militar de ocupație, descoperind secvențe inedite din „rezistența” capitalei
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de executare pe loc a militarilor care omoară, batjocoresc sau jefuiesc populația civilă. 89. 21 august 1941. Nota nr. 23.456 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin care se comunică informațiile autorităților militare germane cu privire la jafurile, rechizițiile ilegale și violurile comise de militari români și se solicită măsuri drastice în vederea stopării abuzurilor și a sancționării celor vinovați. 90. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
va sprijini pe legionarii ce nu sunt alături de Conducător. II. Dela Subsectoare de Pază. Subsectorul Roman raportează: Starea de spirit a populației evreiești este mereu ostilă, deasemenea și populația catolică-ciangăii Ciangăii au făcut tot posibilul ca să dosească și să substituie rechizițiile. În aceste comune primari sunt toți ciangăi, iar singura autoritate în satele catolice este preotul care conduce în mod ocult și hotărăște asupra oricărei chestiuni de Stat sau privat. În ziua de 22 Iunie a.c. plotonierul major Lupu Pavel 148
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
singura autoritate în satele catolice este preotul care conduce în mod ocult și hotărăște asupra oricărei chestiuni de Stat sau privat. În ziua de 22 Iunie a.c. plotonierul major Lupu Pavel 148, dela C.R. Roman, plecând în Comuna Gherăești pentru rechiziții de cai, căruțe și hamuri, a fost informat de primarul Comunei că preotul catolic paroh Mărtinaș 149 s'a exprimat în biserică în felul următor: "Ordon autorităților comunale să nu mai terorizeze populația" făcând aluzie la obligațiunea rechizițiilor, mai ales
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Gherăești pentru rechiziții de cai, căruțe și hamuri, a fost informat de primarul Comunei că preotul catolic paroh Mărtinaș 149 s'a exprimat în biserică în felul următor: "Ordon autorităților comunale să nu mai terorizeze populația" făcând aluzie la obligațiunea rechizițiilor, mai ales că preotului i s'a rechiziționat un cal din cei pe care îi ascunsese. Comandamentul a sesizat Curtea Marțială pentru cercetări și sancționare. Între ciangăi circulă svonul că vor fi trimiși în Ungaria, ca schimb de populație. Acest
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 766, f. 652. Documentul nr. 89 ARMATA 3-a Stat Major Secția II Nr. 23.456 din 21.VIII.1941 către . CONFIDENȚIAL-PERSONAL Am onoare a face cunoscut: 1. Organele germane informează că jafurile, rechizițiile fără nici un act legal și siluirile de fete și femei, se comit încă de către unii ostași români, cu toate ordinele severe și repetate dată până acum. Domnul General von Schobert 379, Comandantul Armatei XI Germană a făcut cunoscut Domnului General
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru orice fel de scutire pentru munca de folos obștesc se dau numai de Comandamentele Teritoriale și Marele Stat Major, conform dispozițiunilor în vigoare. Numai aceste aprobări vor fi luate în considerație de Cercurile de Recrutare și emite ordinele de rechiziție la întreprinderea respectivă. Orice alte aprobări ce vor sosi la Cercul de Recrutare se vor înainta Marelui Stat Major Secția I-a pentru a decide. 13/. Marele Stat Major recomandă ca această chestiune să fie tratată cu toată atențiunea, să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de M.St.M. Totodată se vor prezenta ulterior după alte dispozițiuni numai pentru a li se verifica situația, următorii evrei: 1. Supușii străini care posedă acte (pașapoarte, bilete de liberă petrecere, etc.). 2. Evreii rechiziționați care posedă ordine de rechiziție pentru lucru pe anul 1941/1942 eliberate de Cercurile de Recrutare pe baza aprobărilor date de Comandamentele teritoriale. 3. Scutiții medicali, reformații și improprii serviciului militar. COMANDANTUL CERCULUI DE RECRUTARE BUCUREȘTI /ss/ Colonel Constantin Colan 400 Șeful Bir. II. Mob.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că un număr de zile am dat camioane pentru hrană. Față de ordinele de a deservi armata și față de puținele mijloace de care am dispus am convenit verbal cu Domnul Prefect de Soroca 418 ca să-și ia hrana cu căruțe de rechiziție. Nu o face. Nu putem lăsa trupele să hrănim evrei. General ss. Ioan Arbore"419. AMR, fond 1693-Comandamentul Etapelor de Est, dosar nr. 16, f.23+verso. Documentul nr. 102 NOTĂ 22.IX.1941 Comandamentul Etapelor cu Nr. 23.040
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
menținuți în aceeași situație până la 1 Iunie a.c. când se vor termina lucrările de verificare a tuturor evreilor din țară, de către Comisiunile instituite prin D.M. 194.920, publicat în M.O. 54 din 4 Martie 1942867. În consecință, ordinele de rechiziție ale acestor evrei, care expiră la 1 Aprilie 1942, vor fi valabile până la 1 Iunie 1942, cu următoarea viză aplicată de către Comandamentele Teritoriale respective: Valabil până la 1 Iunie 1942, conform ord. M.St.M. No. 88.929/1942. În sensul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
400 inapți /scutiți medical/. Circa 400 intelectuali /avocați, medici, etc./. Total: 800 care scapă muncii de folos obștesc. II. Pentru ținerea evidenței celor 1500 angajați, 1000 rechiziționați și în special pentru a face și chema aproape zilnic 1-200 ordine de rechiziții pentru scurtele munci de folos obștesc. Cercul de Recrutare Cernăuți este nevoit a ține din efectivele sale care și așa sunt foarte reduse 1 ofițer + 2 reangajați + 78 furieri numai pentru biroul evreilor-lipsind lucrările de mobilizare de un important număr
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Consiliului de Miniștri și cu scopul de a fi real și bine folosiți evreii-în adevăratul sens al muncii de folos obștesc, Cercul își permite a face următoarele propuneri: 1. Cei rechiziționați nu vor face altă muncă de folos obștesc-însăși natura rechiziției constituind aceasta. 2. Cei angajați cu plată-vor fi obligați a depune și ei muncă de folos obștesc 5 zile trimestrial-pentru necesitățile edilitare și de higienă ale Municipiului-sau vărsarea lefei pe aceste zile Municipiului pentru angajare de lucrători în locul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nevoile locale (primării, gări, curățat străzi, etc.). În cazul când disponibilitățile întrec necesarul stabilit mai sus, se vor lua evreii cei mai tineri. 3. Nu se vor lua la detașamente: a/. Evreii din diferite întreprinderi și care posedă ordine de rechiziții valabile, până la data de 1 Iulie 1942. b/. Evreii care au scutiri nominale, aprobate de Marele Stat Major sau Cdt. Teritorial. c/. Meseriașii evrei calificați, ce vor fi utilizați în echipe speciale, conform ordinelor ulterioare. 4. La data de 15
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mână de lucru, etc.) urmând ca aceștia să fie înlocuiți cu evrei între 41 și 50 ani. Necesarul trebuie realizat în mod obligatoriu. 3. Nu se vor da la detașamente: +)a). Evreii din diferite întreprinderi și care posedă ordine de rechiziții valabile până la data de 1 Iulie 1942; b). Evreii care au scutiri nominale, aprobate de Marele Stat Major sau Comand. Teritoriale; c). Meseriașii evrei calificați ce vor fi utilizați în echipe speciale, conform ordinelor ulterioare; d). Titrații, aceștia urmând a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]